Disperare?
Simţi picăturile de sudoare cum parcurg nestingherit fruntea, cuprind toate neregularităţile trupului, şi te iau friguri....Inchizi ochii... Încerci să vezi soarele, dar asta te face să transpiri mai mult.... Pupilele-ţi, mai dilatate ca niciodata, trădează frica - acest instinct animalic ce te împinge spre supravieţuire... Ai vrea să plângi...
Îţi înfigi ghearele cu disperare....
În toată liniştea asta nebună auzi cum respiră furnicile... Te-ai întrebat de mai multe ori dacă nu delirezi, dacă n-ai trecut într-o altă dimensiune a realităţii.... Ai vrea să ai pe cine ruga să te ciupească, ca să te trezeşti... Pentru că ai vrea să plângi... Renunţi, pentru a câta oară...
O iai de la capăt.... Priveşti în gol.... Cuprinzi disperarea cu toate puterile, după care o laşi să-ţi scape... O prinzi de mână ca pe-o copila....Ea-ţi zâmbeşte cochet...Dar tu plângi...
Sursa
2010-01-16 23:44:18