Expoziţia foto Românii din vecinătatea imediată III – Transnistria

Institutul Fraţii Golescu pentru relaţia cu românii de pretutindeni organizează luni, 18 ianuarie, de la ora 18.00, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti, vernisajul expoziţiei Românii din vecinătatea imediată – Transnistria. Expoziţia face parte dintr-o serie mai lungă dedicată românilor din jurul graniţelor, care şi-a consemnat primele două faze cu fotografii din Maramureşul de dincolo de Tisa şi cu Basarabia.

Pozele din cadrul expoziţiei sunt realizate  de Vasile Şoimaru, autorul albumului fotografic “Românii din jurul României”. Invitatul special al vernisajului este Eugen Popescu, directorul agenţiei de presă Romanian Global News şi un fervent apărător al românităţii din jurul graniţelor actuale ale României.

DE LA NISTRU LA BUG : TRANSNISTRIA
Transnistria inseamna mai mult decit teritoriul secesionist, autoproclamat in 1990 sub numele de Republica Moldoveneasca Nistreana; este de fapt, laboratorul unde imperii succedante, albe, rosii si federate au lucrat neostoit la “identitatea si limba moldoveneasca”. Sanda Galopentia a sintetizat apriat miezul “proiectului transnistrean” : moldovenii sunt slavi. Romani sunt doar cei din Valahia si vorbesc o limba “salonica”, deformata de imprumuturi din lb. franceza. Romanii vor “inrobirea “ moldovenilor, atit cei din Moldova si cei din Basarabia, cit si pe cei din “republica”…Moldovenii, la rindul lor au misiunea de a-i “dezrobi” pe toti moldovenii de sub dominatia romanilor imperialisti ( Editura Enciclopedica,2006,p.LXX )

Pina spre sec. 15 pusta de dincolo de Nistru se impartea intre Podolia litvana, apoi poloneza si tatarii Olatului Oceacovului ( Ucraina Hanului, spre deosebire de Ucraina cazacilor zaporojeni intinsa dincolo de Bug, pina la Nipru si Don ). Atunci, drumul comercial catre Caffa genovezilor (Feodosia) trecea prin Olatul tataresc, drum care pina spre 1600 se numi “szlak valahicus”, adica sleahul romanesc. La 1455, sub Petru Aron, cetatea Lerici era moldoveneasca. Prin 1703 tirgusoarele Rascov si Camionca facea parte din zestrea Ruxandrei, fata lui Vasile Voda. Romanii moldoveni patrunsesera in toata Transnistria si chiar dincolo, spre est, in Transbugia. In 1679 domnul Moldovei devine hatmanul Ucrainei, caci, zice cronica anonima a Tarii Moldovei : “vezirul dadu Ucraina cea mica Ducai Voda”. Voda isi ia in serios hatmania si-si stabileste curti (resedinte) la Tiganauca pe Nistru si Pecera pe Buh. Lucrurile se schima in 1792 cind Rusia obtine Ucraina Hanului, iar Nistrul devine hotarul dintre Moldova si Rusia. Dupa ocuparea in 1812 a Basarabiei, Soroca mai tine o vreme Rascovul si Movilaul, iar moldovenii colonizeaza , pentru tar, stepa transnistreana, intemeind satele Catargi, Cantacuzinesti, Cantacuzinovca. Administrativ, regiune e alocata insa guberniilor Podoliei, Ekaterinoslavului si noii oblastii a Oceacovului. Tinuti in pumnul strins al panslavismului rus, romanii au presimtirea istoriei si cer unirea in cadrul unui stat national unitar (Kiev,1916). La Congresul invatatorilor moldoveni, Justin Fratiman revedinca dreptul la folosirea lb. romane in scoala si biserica (Odeasa,mai 1917). Congresul soldatilor moldoveni, solicita, din nou, prin Toma Jalba, unirea si recunoasterea lb. romane (Chisinau, oct.1917). La Congresul romanilor transnistreni (Tiraspol, dec.1917) revendicarile sunt explicite: unire si lb. romana in administratie, spital, scoala si biserica.( Motivarea lor este induiosatoare : “ Rugaciunea …sa fie pi limba norodului moldovenesc ca fiistecare batrin sau tinar san-taleag cu ci fel di rugaciunie marge preutul patru dinsii in-naintea lu’Dumnadzau.”). Neajutorati, romanii din Transnistria ramin in afara Unirii din 27 martie 1918.

Credeti ca asta-i tot? Ei bine nu : abia acum se asterne intunericul. Printr-o simetrie perversa, granita problematica de la Prut isi gaseste perechea la hotarul insingerat de la Nistru. Actuala “republica moldoveneasca nistreana” acopera doar o parte a Transnistriei lui Duca Voda, restul ramine un drept de superficie al Ucrainei. Cum s-a ajuns aici ?

Puterea sovietelor nu se impaca cu actul Unirii din 1918 si dupa o diversiune esuata (“rascoala” de la Tatar Bunar ) Moscova creeaza pe data de 12 oct. 1924 Republica Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca, cu capitala la Balta ( mutata in 1929 la Tiraspol) , unitate subordonata pe linie de partid si de stat Republicii – surori, nu fratesti- Sovietice Socialiste Ucrainiene. Stalin recunoaste astfel, indirect, ca intre Nistru si Bug, traiesc peste 300.000 de romani ( peste 60% din populatia regiunii). In 1933 functioneaza aici si o “ Uniune de lupta pt. eliberarea Basarabiei de sub jugul ocupantilor romani”. Partidul Comunist Roman adera si pina la podul de flori de la Prut din 1990 nu a incetat sa sustina”ideea” cu neclintita consecventa revolutionara… Pe data de 9 noiembrie 1924 are loc la Birzula prima sedinta a Comitetului Central al noii republici. Tovarasul Soncev incheie sedinta cu entuziasta lozinca : “Traiasca si infloreasca Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca, leaganul Romaniei sovietice.” Acum, intelegeti?

Reinstalati in Basarabia, dupa Ultimatumul din iunie, sovieticii adopta pe 2 aug.1940, la a 7-a sesiune a Sovietului Suprem “Legea cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Unionale Moldoveneasca”, venind, bineinteles,” in intimpinarea doleantelor oamenilor muncii… dupa principiul dezvoltarii libere a nationalitatilor”. Frontiera o stabileste Sovietul Suprem al R.S.S.Ucrainiene. Mentionam momentul 1990 al infiintarii Republicii Moldovenesti Nistrene si avem astfel toate etapele unui proiect, inghetat intre extremitatile Asiei si periferia Europei, pe linia de centura a unei anume Federatii…

Daca aveati cumva impresia ca primul dictionar moldo-roman l-a facut tov. Stati in Chisinaul “moldoveanului” Mark Tkaciuk, ei bine sunteti in eroare. In 1929 a aparut la Tiraspol “Gramatica moldoveneasca” de Leonid Madan. Nici romana, nici rusa, “moldoveneasca” curata : haracternise pt. caracteristici, sangurcirmuiri pt. autodeterminare, amuvremnic pt.contemporan, zalnictrebi pt. obicei, unofelnic pt. monoton, galustuh pt. cravata… O “ Zoologhie” tiparita in 1938, tot la Tiraspol, clasifica molustele in panticochisioarnise si capochisioarnise, oferind si un impotrijitor la molipsirea cu tatoi. Nici astazi nu e usor sa-ti vorbesti limba materna in “republica”. Cereti, in romana un bilet la meciul echipei Serif Tiraspol ? Raspunsul vinzatoarei vine imediat, ca o mustrare : Govorite po celoveceski ! “Vorbeste ca omul”, caci romanii sunt… Nu credeti ? Ascultati muzica “rap” a tinerilor din Transnistria.

Despre autorul fotografiilor
Vasile Soimaru, doctor in economie preda la Facultatea de Economie a Universitatii de Stat din Chisinau. Deputat in Parlamentul R.Moldova in anii 1990-1994 si 1998-2001. Scriitor si publicist, a publicat mai multe volume, amintim aici monografia “Neamul Soimarestilor” (coautor, dr. Al. Furtuna), “Caderea premierilor” (1999), “Cornova” (2000). Din 1994 se manifesta in domeniul artei fotografice, organizind o prima expozitie “ De la Columna lui Traian la Valul lui Traian” (Chisinau, dec.2002). Preocuparea constanta pentru romanii raspinditi in lume l-a facut sa strabata peste 100.000 de kilometri, eforturile sale concretizindu-se in doua, inegalabile, albume : “Poeme in imagini” (2004) si “Romanii din jurul Romaniei” (2008). “ Vizitarea zonelor sus amintite mi-au intarit impresia, ideea ca exista intr-adevar un miracol romanesc, pentru ca in ciuda trecerii anilor, in ciuda cruzimii metodelor la care au recurs ocupantii straini pentru a-i dezradacina, in ciuda asimilarii, foarte multi conationali si-au pastrat totusi demnitatea si harnicia de gospodar-pur romanesti, si-au pastrat religia si obiceiurile de nunta, cumetrie, hramul bisericii satului, portul, folclorul si, intr-o oarecare masura – chiar si graiul, cel mai expus pericolelor”.

Institutul Fraţii Golescu
Institutul Fratii Golescu este organizatie neguvernamentala, dedicata relatiilor cu romanii din strainatate. Ce facem ? Concursul “ Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chisinau ( 9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de coline “Noi umblam si colindam” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul maramuresenilor din dreapta Tisei ( 9 editii ). Dam o mina de ajutor la inaltarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si marunte.