Şi iarăşi despre 7 aprilie

Comuniştii erau conştienţi că nu pot evita aceste procese regizate cu succes de nenumărate ori în alte ţări aflate în drum spre “democraţie”, pentru că să le interzici – confirmi dictatura, iar dacă îi laşi – totul decurge după planul lor.
După 7 aprilie apăruse pe net filmări ale unor exerciţii de teren unde erau poliţişti şi “protestatari”, unde masele de oameni se îndreptau spre poliţişti şi aceştia învăţau cum să riposteze organizat.
Deci era necesar să acţioneze.
Cel mai simplu să lupţi contra unui eveniment este să-l compromiţi.
În acest scop şi-au angajat o echipă de “paţani”.
În ziua de 7 aprilie mai mulţi oameni au văzut cum undeva într-o parte de Parlament din unul sau două camioane coborau băiţei cu înfăţişare încruntătă şi capurile rase.
Ăştia aveau rolul de a compromite protestul paşnic, prin provocări şi mici acte de huliganism.
Ei apăreau în fotografii și secvențe video cu transmițătoare radio militare.
Tot ei urmau să arboreze drapele României pe cele două clădiri.
Tatăl lui Ion Galaţchi este poliţist.
Dragoş Musteaţă este colaborator SIS, toată vara a avut zona de observare Arca şi împrejurările, împreună cu încă vreo doi tipi care cică desenau pe acolo. L-am văzut [u]personal[/u] de nenumărate ori în timpul pauzei de masă.
Pe 27 iulie, cînd opoziţia de atunci a prezentat dovezile de falsificare, pictorii comunicau intens cu trei tipi care sunt de la SIS şi Comisariatul de Poliţie Buiucani. Şi pe aceştia îi cunosc de la proteste şi mitinguri organizate cu alte ocazii.
Aceştia sunt cei de la CP Buiucani (mai aveam poze cu ei, dar nu le găsesc acum ):
http://i47.tinypic.com/tmcn.jpg
Al treilea grup a fost paraşutat direct de la Tiraspol, probabil anume ei strigau Unire, dar vorbeau între ei în rusă.
Ăştia şi au fost cei mai agresivi.
Cu ce scop?
Pentru a submina şi mai mult Chişinăul în faţa transnistrienilor: La Tiraspol e pace şi prosperitate – la Chişinău e dezmăţ şi anarhie, noi suntem buni – ei sunt răi, etc.
Al patrulea grup era format din “idioţi utili” (am fost și eu unul dintre aceştia).
Mişcarea Legionară, Noii Golani, studenți elevi și alții au ieşit din entuziasm şi mînaţi de propaganda ProTV, unimedia, JurnalTV…
Grupul 4 a avut în permanență un rol secundar, asigurînd spectacolul prin număr mare de participanți, care aveau menirea (asigurată de capii revoluționari) să arate lumii întregi că Moldova e revoltată.
Grupul 2, după ce s-a asigurat de o prezență masivă a tinerilor, a purces la treabă – hîrtii aruncate, sticle de plastic, forțări ale cordoanelor de polițiști și jocurile de-a prinsa prin fața Parlamentului și a Președinției.
Dar aici apare Grupul 3, care îi sperie atât pe liberaști, cît și pe comuiști.
Liderii vizați: Voronin, Filat, Chirtoacă erau derutați și simțeau că situația le-a scăpat de sub control.
Au urmat regretatele devastări cu prostia celor care scoteau bunuri din clădiri, în drum spre casă se filmau reciproc, iar apoi au încărcat filmulețele pe internet…
Totuși tinerii moldoveni din România au fost organizați la greu de PL+PLDM pentru ai aduce acasă, autobuze puse la dispoziție cu destinația Chișinău, PMAN.
De asta au reacționat vehement comicii la vamă.
Arborate drapelelor a fost un pretext pentru a întrerupe relațiile diplomatice cu “Țara agresoare”.
Interesant că pînă la miez de noapte nu au avut loc arestări, deci pușcăriașilor le-au lăsat timp să-și facă treaba și să plece.
În cîteva minute situația s-a schimbat radical: forțele de “ordine” au purces la arestări, avînd permisiunea de a recurge la toate metodele posibile, au bătut ca în păpușoi pe toți. Și până la urmă cine oare au rămas acolo?
Grupurile 2 și 3 și-au făcut treaba și au plecat, poate erau careva rătăciți din grupul 1, dar marea majoritate erau… idioții utili, înfierbîntați de efectul turmei…
În concluzie, atât “comuniștii”, cît și “liberalii” sunt responsabili în aceeași măsură de “7 aprilie”.
Ambele tabere prin minciuni și provocări au contribuit la destabilizarea situației și devastările Parlamentului și a Președinției, cauzînd un enorm prejudiciu financiar și moral pentru Moldova.
Acțiunile opoziției pot fi considerate: tentativă de lovitură de stat,
iar a puterii: subminare a principiilor constituționale.
Din această cauză ambele grupări trebuie să răspundă pentru crimele săvîrșite și niciuna din ele nu are dreptul moral de a se afla la putere.
Sursa
2010-01-13 14:19:44