Postsaturnaliană

Motto: una e vorbirea în pustiu, cu totul altceva — între javre /iu tsu, parafrază/
De fapt saturnaliile continuă pînă la bobotează, de fapt /la noi/ şi după. Fiindcă suntem robi în saturnalii — aşa văd eu societatea moldavă. Robi, lachei – nu e mare diferenţa.
1) Hemoglobina clorofilă nu se face.
Nu auzi discurs fără cuvîntul cheie pragmatism; ruşii /de la golos rosii/ vorbesc despre «moldavskii pragmatism» în bătaie de joc. Pragmaticii din UE, probabil, au şi ei o atitudine negativă — nu-i cunosc expresia.
Este aici problema mea. Ce mă fac eu, idealistul irecuperabil, în acest spaţiu deidealizat la maximum? Cu cine mă asociez, cu cine votez? Aşa este împins un anumit segment al populaţiei în braţele comuniştilor. La fel a fost şi cu identitatea. Nu sunteţi «români cu poantă»? Atunci mergeţi la agrarieni. /Anno 1994, Daibîja/.
Am vrut să zic că verdele pdlm nu mă excită /politic/. Fericirea păşunilor verzi e pentru văci /parafrază/!
2)Budem tianuti Leancu ar zice ruşii noştri.
Ce mai vorbă! Băiet mai frumos ca fra Iurie Leancă mai rar. Şi nu băiet prost, chiar din categoria «băieţilor deştepţi». Băiet, totuşi…
Am trecut doar pe diagonală ultimul său interviu /cu gazetăriţa Ştefîrţa/. Frumos vorbeşte… Dar în afara realităţiii. Totul ce afirmă despre relaţia cu Ucraina este un fals curat. Discursul despre integrarea Transnistriei — ibidem.
Integrarea — refrenul preferat este de fapt tot o bravură verbală /era să zic altfel, păcatele mele!/. In corpore UE nu ne pofteşte în clubul lor, avem doar avizul cîtorva membri, dar după ratificarea Tratatului de la Lisabona nu mai au vreo importanţă aceste susţineri, în majoritatea lor conjucturală. Frumosul Iurie nu-l va converti nici pe omologul său german la moldovenism. Poate, dacă, la externe ar fi fost Argintică…
Este bine totuşi că Leancă e conştient de faptul că UE nu ne va permite ilegalităţi, chiar dacă e vorba de acţiuni contra comuniştilor celor răi.
3) 7 aprilie. Zău să fi fost poiet începeam aşa «În april, în april…». Şmecherii de la VB au vacanţă şi umplu eterul cu materiale vechi. Nu-i cel mai rău caz. Am ascultat duminică reportajul lui Sah de la eveniment. Totală confuzie! A fost o revoluţie? Atunci la asalt mergeau tinerii, studenţii. Azi se zice că provocatorii. M-am amuzat chiar de dicursul dnei libertine Vitalia p. «Să punem mîna pe televiziune…» Să nu ştie distinsa că mîna se pune pă altceva?
Alt moment interesant. Toată ziua s-a scandat şi «poliţia e cu noi». Săracii, au presimţit că vor fi noaptea cu poliţia…
La modul serios iu co de la amn şi şeful comisiei cu tema evenimentului declară în TÎMPUL că la 20 aprilie vom avea răspunsuri. Deşteptul de el ne are de proşti pă noi. Nici comuniştii, nici liberalii nu au interes pentru adevăr. Ce ar fi să-l întrebăm mai în serios pe Marian Lupu /carele este între tabere/ despre eveniment? Nu ar mai fi necesară nici o comisie.
Părere mea: tinerii naivi /corespunzător vîrstei/ au fost prostiţi de către seniorii şmecheri. /nu dau lista pă motivul scîrbei, nu fricii!/
Iurie Ţurcanu
pis. Văci şi poiet am scris intenţionat.