Replica la o profanare a Craciunului

Motto:

„Cu cât mai mare va fi numărul reprezentanţilor burgheziei reacţionare şi ai clerului reacţionar pe care vom reuşi să-i împuşcăm cu atât va fi mai bine. Trebuie ca anume acum să-i dăm acestui public o astfel de lecţie, încât pentru câteva decenii nici să nu îndrăznească să gândească la niciun fel de rezistenţă.”

V.I. Lenin

Stimată conducere a ziarului Adevărul,

Spre surprinderea noastră, dar şi a altor colegi, români basarabeni aflaţi la studii în Bucureşti, în data de 8 ianuarie am regasit in paginile ziarului Adevărul de seară un articol care se referea la serbarea Crăciunului pe stil vechi de către un grup de studenţi originari din Republica Moldova.

Apreciem drept pozitivă iniţiativa autoarei de a publica un material care vizează românii din jurul graniţelor, dar nu putem rămâne indiferenţi în privinţa anumitor aspecte şi a modului în care au fost prezentate acestea.

Pornind de la premisa că intenţiile autoarei de a mediatiza o acţiune a basarabenilor nu au fost rău-voitoare ne exprimăm, totuşi, dezacordul unele elemente ale articolului. Este prezentat cazul unora dintre studenţii basarabeni care au chefuit de Crăciun, cu muzică şi dansuri ruseşti, cu mâncare rusească „tradiţionala şubă”, cum se menţionează în articol, cu beţie şi alai, toate petrecute în clubul Leningrad (oraş denumit astfel în cinstea ideologului comunist V.I.Lenin, cel care a iniţiat distrugerea credinţei în Dumnezeu, deci însăşi esenţa Crăciunului). Titlul articolului este unul generalizant şi tendenţios, respectiv se foloseşte expresia „studenţii basarabeni”, şi nu „un grup de studenţi”, după cum ar fi fost normal/corect. Aceştia sunt prezentaţi, practic, prin intermediul unor expresii de genul „e minunat să bei”, drept profanatori ai unei sărbători creştine calificată exclusiv drept „motiv de a chefui”, prin beţiile  colective şi „animatoarele Crăciuniţe”. Basarabenilor li se atribuie caracteristicile unei culturi străine, neromâneşti. Considerăm că asocierea românilor moldoveni din stânga Prutului cu elementele tipice ale unei culturi suprapuse forţat, prin politici colonizatoare, încă din vremea ţarului Alexandru I asupra culturii noastre naţionale este dăunătoare pentru o mai bună înţelegere a specificului identităţii noastre etnice româneşti, dar şi a identităţii regionale moldovene.

Mizăm pe deschiderea autoarei respectivului material şi a întregii redacţii a ziarului Adevărul şi vă solicităm respectuos, în virtutea respectării dreptului la replică, publicarea acestui text în paginile ziarului.

Dan Nicu,

Nicu Ţîbrigan,

Tudor Cojocaru -

Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti