Originea ţăranofobiei


Nu de puţine ori, atât în viaţa reală, cât şi în reţea când cineva doreşte să insulte o persoană, să-şi arate superioritatea sa în faţa acelei persoane o numeşte ţăran.

De unde a aparut această “moda” de a insulta pe cineva cu acest cuvant ? Sau mai bine zis, de unde vine acest obicei de a urâ ţăranii ?

De-a lungul istoriei, poporul român în marea lui majoritate a locuit la sate , populaţia oraşelor faţă de cea a satelor era foarte neînsemnată . Dacă mai socotim că majoritatea populaţiei de la oraşe nu erau români, ci armeni, greci, evrei, ruşi, polonezi şi alţii , ne dăm seama ca noi suntem un popor de ţărani.

Dacă eşti născut la oraş vezi unde sunt nascuţi parinţii tăi.

Dacă părinţii tăi sunt născuţi la oraş vezi cine au fost bunicii tăi .

Nu cred să existe nici 5% de români, care să fie oraşeni cel puţin de 5 generaţii.

Şi atunci de unde această ură şi acest dispreţ faţă de ţărani ? Uneori unul care este anul 3 la facultate (deja mare oraşean) işi permite sa ii numeasca ţărani, pe cei care îi crede el inferiori lui .

La noi în Basarabia, ura aceasta pentru populaţia băştinaşă o manifesta ocupanţii , ei folosesc deseori plini de ură cuvântul “ţăran”, referindu-se la români, indiferent că sunt originari de la sat sau oraş .

Eu mă întreb: oare nu cumva românii, care dorind să insulte pe cineva îl numesc ţăran sunt cu psihicul afectat ? Pare a fi semnul unei suferinţe sufleteşti profunde , un fel de complex al inferioritaţii fată de nu ştiu cine, o incercare de a se distanţa de rădăcinile proprii, o încercare de a refuza realitatea (locul şi timpul unde s-au născut şi trăiesc), tentativă de a crea pentru sine o identitate nouă.

Sunt născut la oraş, însă am rude, colegi şi prieteni de la sate , marea lor majoritate sunt mai buni ca mine . De aceea, mă cuprinde un sentiment nu prea plăcut când văd cum cineva o face pe “marele orăşean” . Voi ce credeţi, e posibilă vindecarea celor suferinzi de “ţăranofobie” ?


Sursa
2010-01-09 00:02:52



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:29:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
13:48:09Eugenia Botnaru, actriță de teatru și film —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:29:00POETUL DIN SUFLETUL PROZATORULUI —» Leo Butnaru
04:57:00MAMA A TOATE —» Leo Butnaru
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:16:11Universul pluridimensional al lui Matei Vișniec —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:02:32Ultima bancă: Floarea vieții, roluri de gen, childfree și altele (3 epis.) —» Curaj.TV | Media alternativă
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:55:09Mariana Bahnaru: „Emoție în fiecare rol…” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:49:00DESPRE DOUĂ VICTORII. UNA DE LA CHIȘINĂU —» Leo Butnaru
05:19:00POEME DIN VATRA —» Leo Butnaru
10:05:39Vasile Constantin, actor de teatru și cinema —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
18:09:36DECLARAȚIE DE RĂSPUNDERE MANAGERIALĂ —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
12:27:00MICILE BUCURII ALE VIEȚII —» Leo Butnaru
14:51:00Lansarea proiectului ,,Îmbunătățirea calificărilor profesionale și a oportunităților de angajare pentru refugiații ucraineni stabiliți în nordul Republicii Moldova” la Rîșcani —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
04:44:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
17:27:00ÎN BAZA TRISTEI EXPERIENȚE ISTORICE —» Leo Butnaru
10:04:00TREI PĂRINȚI: MAMA, TATA ȘI BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
10:04:00TREI PĂRINȚI: MAMA, TATA ȘI BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
05:34:00CONCURS PENTRU PĂRINȚI —» Leo Butnaru
05:34:00CONCURS PENTRU PĂRINȚI —» Leo Butnaru