UDMR vrea să le "fure" pensiile basarabenilor

S-a stabilit demult , acum cu exactitate, că moldoveanul este cu mult mai deştept şi hâtru ca maghiarul. Poate vă doare faptul că preşedintele Băsescu atrage mai multă atenţie basarabenilor decât maghiarilor? Cel puţin de asta de dovadă domnul Karoly, deputatul UDMR şi secretarul Comisiei pentru Muncă din Camera Deputaţilor, care se arată deranjat şi indignat că statul român distribuie pensii româneşti basarabenilor. În urma unei legi nemodificate de 50 de ani, zeci de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova primesc pensii de la statul român fără să fi muncit şi să fi plătit asigurările sociale in România.

Începând cu anul 1990 mai mulţi cetăţeni moldoveni işi luau pensia din România, iar din 2001 până acum numărul lor a ajuns la câteva zeci de mii, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii si alte Asigurări Sociale (CNPAS). Şi în prezent sunt înregistrate spre soluţionare alte mii de cereri. Trebuie remarcat faptul că pensiile «trimise» de România sunt cam de patru ori mai mari decat cele pe care le primesc în Republica Moldova.

Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii din Republica Moldova trec, lunar, prin punctul de frontiera Albiţa sau prin alte puncte de frontieră. Convenţia, încheiată la 24 decembrie 1960 între Republica Populară Română şi tările din componenţa fostei URSS, valabilă şi în prezent, permite ca pensionarii respectivelor state, care şi-au stabilit domiciliul in România, să beneficieze de aceeaşi pensie pe care o primesc românii, calculată dupa criteriile din România. Potrivt udmr-istului Karoly, moldovenii se mută de formă în România, primesc pensia şi se duc şi consumă banii în Moldova. El a cerut, astăzi, guvernanţilor să explice pensionarilor români de ce nu se mai indexează punctul de pensie. Adică pensiile au fost îngheţate, iar promisiunile de mărire a acestora precum si rezolvarea decentă a pensiilor agricultorilor au rămas doar deşarte promisiuni electorale.

Mai există şi o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada imediată de după Revoluţie, care este şi acum în vigoare. În ea se spune ca orice cetăţean din Moldova, care se stabileşte în România, are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Republica Moldova.


Sursa
2010-01-06 23:45:02



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:57:13DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
08:14:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
09:01:09Nou: Sauvignon Blanc BIO de la Gogu Winery —» Fine Wine
07:29:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
13:48:09Eugenia Botnaru, actriță de teatru și film —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:29:00POETUL DIN SUFLETUL PROZATORULUI —» Leo Butnaru
04:57:00MAMA A TOATE —» Leo Butnaru
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:16:11Universul pluridimensional al lui Matei Vișniec —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:02:32Ultima bancă: Floarea vieții, roluri de gen, childfree și altele (3 epis.) —» Curaj.TV | Media alternativă
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:55:09Mariana Bahnaru: „Emoție în fiecare rol…” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:49:00DESPRE DOUĂ VICTORII. UNA DE LA CHIȘINĂU —» Leo Butnaru
05:19:00POEME DIN VATRA —» Leo Butnaru
10:05:39Vasile Constantin, actor de teatru și cinema —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
18:09:36DECLARAȚIE DE RĂSPUNDERE MANAGERIALĂ —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
12:27:00MICILE BUCURII ALE VIEȚII —» Leo Butnaru
14:51:00Lansarea proiectului ,,Îmbunătățirea calificărilor profesionale și a oportunităților de angajare pentru refugiații ucraineni stabiliți în nordul Republicii Moldova” la Rîșcani —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU
04:44:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
17:27:00ÎN BAZA TRISTEI EXPERIENȚE ISTORICE —» Leo Butnaru