Vând… soţie rusoaică

Am primit pe email următorul spam. Era scris în rusă şi engleză, iar eu l-am tradus. Din categoria, ce se mai vinde pe net:

“Clienţii noştri s-au căsătorit deja cu soţii din Rusia, iar asta arată cel mai bine că ne facem munca. Am început să căsătorim femei din Rusia încă din 1997 şi suntem cea mai veche firmă internaţională de pe piaţă, de pe internet. Rusoaicele sunt, indubitabil, frumoase şi sexy, loiale şi de încredere, familiste şi foarte feminine. Există o mulţime de site-uri pe net dedicate căsătoriei cu femei din Rusia. Cu toate acestea, este greu de găsit unul adevărat şi bun. Ştiu câteva poveşti triste despre tipi care s-au deziluzionat de orice întâlnire online. Nu deveni unul dintre ei. Crede-mă, există foarte multe rusoaice frumoase şi singure, care chiar îşi caută cealaltă jumătate pe internet. Noi avem doar femei reale, iar acestea doresc să se mărite cu un străin. Vă asigur, noi filtrăm atent femeile şi profilele lor. Fiţi siguri, veţi găsi doar femei reale pe site-ul nostru.“

Iată aşa. Ce m-a surprins în aceste email, mitul femeii din Rusia. Rusoaica este “indubitabil frumoasă”, “familistă” şi fără îndoiala “credincioasă”. Citeam recent nişte memorii ale unui om politic moldovean, care şi-a petrecut un sfert din viaţă prin Moscova, Leningrad. Omul poveste despre străinii care veneau în URSS. Îşi găseau imediat iubite, amante. Culmea, acestea nu cereau nimic în schimbul unei pasiuni de o săptămână. Nu bani, nu haine. Vroiau doar să fie iubite, iar nopţile cu aceste focoase erau de-a dreptul incredibile. Şi, mai spunea omul în carte, siberiencele erau cele mai dispuse… la iubit. Cică, totul se datora bărbaţilor ruşi. Bine făcuţi, frumoşi, dar cu mintea ca din topor. “Dacă te lasă să ieşi prima din magazin, dacă îţi deschide uşă ori îţi oferă locul, sigur e bărbat străin”, o vorbă ce era în vogă în trecutul comunist al Moscovei.

Ce să zic, probabil au plecat aceşti străini în ţările din care au venit, la nevestele, iubitele lor mai puţin frumoase, dar nu au uitat nopţile fierbinţi. Şi uite-aşa a început mitul rusoaicelor! Apropo, există şi un mit al moldovencelor, frumoase şi ele. Un tip, cetăţean român, mi se confesa: “Cutărescu are soţie moldoveancă. Să vezi, atunci când el vorbeşte, ea tace. Este suficientă o privire, iar ea se retrage imediat. Se vede că-l respectă mult. Parcă îi ghicea gândurile pentru că imediat, dacă avea nevoie de ceva, se umplea masa cu cele necesare. Şi e frumoasă fata. Blonda, ochi albaştri. Ce femei frumoase şi cuminţi aveţi voi, moldovenii. Ale noastre nici nu ştiu să gătească”. Ştiţi ce e ciudat? Printre români, miturile o desenează pe basarabeancă: “frumoasă, blondă, ochi albaştri”. Printre ruşi, mitul schimbă culorile: “frumoasă, bruneta (smugleanka), ochi căprui”.