La munte, la soare…

De mai bine de o săptămână nu am scris nimic pe blog. Între timp, în viața mea dar și în lume au avut loc evenimente peste evenimente. Nu am să mă apuc acum să vorbesc despe ele, ci am să fac, doar, o mică trecere în revistă  a unor situații care în această perioadă m-au enervat.

Am fost la munte. Invitația, deci și cazarea și hrana, au venit din partea MTS-ului din România. Câteva zeci de tineri basarabeni și-au plătit drumul, și după urările de drum bun ale ministrului MTS-ului de la noi, am plecat. De aici încep nemulțumirile.

De ce naiba a apărut el în autocar și ne-a urat drum bun, dacă instituția pe care o conduce nu a făcut nimic pentru noi? Doar a organizat și, poate selectat tienerii, majoritatea voluntari. Și i-au selectat. Spre Sinaia, au plecat membri din organizațiile de tineret ale unor partide de la noi. Spre celelalte destinații, restul, inclusiv eu. Frumos, nu? Nu zic de mine, dar oare ceilalți tineri, nu meritau și ei să meargă la Sinaia, într-o stațiune arhicunoscută? Sau, MTS-ul românesc a invitat doar “viitori” politicieni la Sinaia? Rușine!

Ajunși la Cozia, nu am scăpat de “viitorii” politicieni. Câțiva șmecherași, care probabil n-au încăput în autocarul de Sinaia, se credeau centrul universului.  Nu am să detaliez și nici nu am să acuz foarte dur, pentru că, credeți-mă, nu prea ai în cine lovi, și chiar dacă aș face-o, tot degeaba. Lor, dacă le arăți culoarea albă, ei zic că e neagră. Și nu pentru că vor să pară diferiți, sau că au niște viziuni progresiste, ci pentru că nu fac deosebirea dintre aceste culori. Deși le aduci toate argumentele, de crezi că și un copil de clasa 1 ar înțelege, cu ei e diferit. Și cel mai grav e faptul că, te fuck pe tine prost, pentru că nu vezi culoarea albă, neagră.

Eu, am rămas dezamgit de acești tineri, pentru că, am întâlnit destui colegi de-ai lor, chiar foarte buni, și de care am rămas impresionat. Păcat că printre ei există și sunt acceptați și altfel de oameni. Păcat de partide, de țară și de ei!

Apropo de titlu, mai multă zăpadă am găsit în țară decât la Stațiunea de Agrement Cozia, acolo unde mi-am petrecut o săptămână din viață.  Dar, una peste alta a fost bine!

PS. Vă doresc la toți Sărbători Fericite, și un An Nou plin de realizări!

În imagine, Mănăstirea Cozia.