Șase efecte dăunătoare ale televiziunii

Voi prezenta în acest articol sase efecte dăunătoare ale televiziunii.

Ele sunt prezentate în Puterea predicării de John Stott sub 5 efecte dăunătoare dar am reconsiderat organizarea lor.

La sfârșitul articolului găsiți atașat un document pdf în cazul în care doriți distribuirea acestui document.

1. Televiziunea tinde să inducă oamenilor o stare de lene fizică.

Le oferă direct acasă divertisment la o apăsare de buton. Oamenii dependenți de televizor sunt mai reticenți la a ieși din casă.

Este discutabil dacă oamenii sănătoși ar trebui să folosească monitorul ca substitut pentru participarea la serviciile divine locale.

Ecranul inhibă participarea personală deplină la părtășie, la sacramente, la închinarea în comun, ca să nu mai vorbim de slujirea practică și de mărturia personală.

Ce putem spune despre faptul că aceste persoane nu au parte de prezența divină și supranaturală a lui Hristos în Biserică și influența directă a Duhului Sfânt exercitată în părtășia credincioșilor? Nu mai este acesta un lips?

2. Televiziunea în aduce pe oameni în situația de a avea o gândire necritică.

Mulți oameni șed pasivi în fața ”cutiei vorbitoare” tocmai pentru că după o zi de muncă să aibă parte de puțin divertisment, nu să participe activ, cu atât mai puțin, să gândească. Renunțăm la a gândi și înghițim cu ochii tot ce ni se pune în față.

Boala numită spectatorită se răspândește așadar. Oamenii nu mai pot asculta fără să privească. Televizorul le oferă imagini mai mult decât argumente raționale și se obișnuiesc așa și în viața reală. Nu vom fi mirați că predicatorii scamatori televizați au multă influență.

Nu putem să nu recunoaștem că imaginile sunt mai grăitoare decât vorbele și că fotografiile sunt mai puternice decât argumentele obișnuite, dar a înlocui cuvintele cu imagini înseamnă a accepta că demnitatea umană cedează în fața slăbiciunii omnești.

3. Televiziunea tinde să-i facă pe oameni insensibili din punct de vedere emoțional.

Ororile războiului, privațiunile aduse de foamete și sărăcie, devastările produse de cutremure, inundații și uragane și soarta jalnică a refugiaților – toate acestea sunt supuse atenției noastre.

Când povara devine prea grea, fie apăsăm pe telecomandă pentru a schimba canalul, fie închidem cu totul televizorul, fie continuăm să privim fără  a mai simți nimic, pentru că am închis emoțiile noastre lăuntrice.

Devenim apoi foarte abili în a ne construi un mecanism defensiv emoțional.

Mă întreb dacă nu avem parte de o generație împietrită față de Evanghelie tocmai ca urmare a faptului că a fost bombardată nu cu stereotipuri îmbietoare ale Veștii Bune ci cu imagini televizate care au vătămat definitiv mecanismele lor de reacție emoțională.

4. Televiziunea îi face pe oameni confuzi din punct de vedere psihologic.

Cele mai multe programe pe care le vedem pe ecran nu au fost filmate în viața reală ci într-un studio căruia îi lipsește autenticitatea, avem parte de un fel de măsluire a realității, o participare de mâna a doua și  experiență mijlocită.

Întrebarea care se pune este: cât de ușor pot oamenii trece dintr-o lume în cealaltă? Își dau ei seama, atunci când aud cuvântul lui Dumnezeu și I se închină, că sunt în sfârșit în contact cu realitatea supremă?

Sau poate ajung de la o stare de realitate fictivă, la o alta care li se pare la fel, asemenea unor somnambuli care visează, ca o consecință a faptului că televiziunea i-a introdus într-o lume a iluzoriului, din care nu reușesc să scape în întregime.

5. Televiziunea tinde să le inducă oamenilor o stare de inconsecvență morală.

Nu vreau să spun că telespectatorii imită în mod automat comportamentul sexual sau violent pe care îl văd la televizor.

Ceea ce se întâmplă este că percepția asupra a ceea ce este „normal” începe să se schimbe.

Sub impresia că ”toată lumea procedează așa” sau că astăzi nimeni nu prea mai crede în Dumnezeu și în standardele absolute de adevăr și bunătate, apărarea noastră este slăbită, iar valorile ne sunt modificate imperceptibil.

Începem să credem că violența fizică, promiscuitatea sexuală sau cheltuirea banilor într-o manieră consumeristă extravagantă, atunci când sutemn confruntați cu ele, sunt normele acceptate ale societății occidentale contemporane.

6. Cea mai afectată categorie sunt copiii

Cea mai vulnerabilă parte a populației sunt copiii. și ei sunt categoria cea mai dependentă de televizor. În Marea Britanie doi copii din trei se uită la televizor între 3 și 5 ore pe zi. În SUA copii preșcolari se uită în medie circa 31 de ore pe săptămână. (statistici din 1982, căutați ceva recent și îngroziți-vă)

Televizorul inhibă rezolvarea temelor și joaca în aer liber. Împiedică dezvoltarea limbajului, a imaginației, a percepției, a învățării, a autocontrolului și diminuează creativitatea.

Ajunge să tulbure viața normală de familie. Nu doar că a încețoșat distincțiile dintre real și ireal ci a atenuat sensibilitatea evenimentelor reale.

Downlodează documentul.