Adevăruri stânjenitoare despre intelectualii români şi destinul României

Antropologul Claude Karnoouh traieste de ani de zile, neauzit si neobosit printre noi. A intreprins anchete etnografice in Maramures, a umblat imbracat taraneste, a fost martor la nasterile, botezurile si inmormåntarile alor nostri, a ajuns profesor invitat al Universitatii “Babes-Bolyai”, a scris pentru “Dilema”. Karnoouh pare legitimat sa-i prezinte pe romåni fara perdea, asa cum ei insisi au arareori interesul sa o faca. Intr-un interviu gazduit de ultimul numar al “Cotidianului” pe anul acesta, pune un diagnostic de oncolog, atunci cånd este intrebat cum vede salvarea Romåniei. Pacientul este in metastaza. Pentru el nu mai exista nicio salvare, isi cånta litania Karnoouh. Este bine sa-l privim in ochi barbateste, sa nu-l amagim si sa-i dam de inteles ca s-a sfårsit. Karnoouh nu ne lasa niciun loc de scapare sub soare. Vom ramâne o tara subdezvoltata, o prada ideala pentru multinationale sau marile corporatii, cu måna de lucru extrem de ieftina si manopera de calitate, o republica bananiera fara pic de fara putere si influenta externa. Cioclii ei sunt câţiva papagali cu pretentii de intelectuali, care cântă în struna marilor rechini ai capitalismului si liberalismului.

Karnoouh loveste tot mai aproape de tinta: “E adevărat că intelighentia romåna are de demult un sens al slugarniciei exceptional de bine dezvoltat, în afara de scoala de la Cluj si prietenii sai, cu multe nuante teoretico-practice in jurul revistei «Idea»”. Diagnosticul lui merita radiografiat cu atentie. Karnoouh are relatii privilegiate cu revista “Idea”. A publicat in paginile ei articolul “Spre Lumea a Treia sau marsul modernitatii tirzii in Europa de Est”. In 2001, a scos in colectia “Panopticon” a Editurii Ideea, volumul “Adio diferentei. Eseu asupra modernitatii tirzii”. Despre avocatul modernizarii Romåniei, Karnoouh impartaseste parerea destul de amuzanta, ca datorita “stilului” Basescu, puterea in Romånia a devenit de tip peronist. Karnoouh are o problema de perspectiva. Din cauza Carpatilor, adesea Bucurestiul se vede din scoala de la Cluj-Napoca, plasat undeva in America de Sud, la umbra bananierilor.

Gardianul