Eram tînăr şi naiv…, prost!

Eram tînăr şi naiv. Prost. Nu “prost” în sensul de “rău” – PROST! Credeam că investigaţia-tv este un gen de presă care chiar există în Republica Moldova. Credeam că atunci când am convenit că voi face o emisiune de investigaţie aşa va fi. Ei na, uite că nu a fost aşa.

După cinci tentative de a realiza emisiuni de genul celor de la HTB, a urmat a şasea. A şasea a fost cu ghinion pentru întreaga echipă a OBSERVATORULUI. Deşi am rupt nişte declaraţii, care, în mod normal, după difuzare, trebuiau să provoace scandal şi demiteri din funcţii, eu am fost cel penalizat. Cineva s-a speriat de comunişti. Recunosc, comuniştii erau foarte puternici atunci. Totodată şi eu eram angajat al unui trust media, al unui trust care trebuia să mă apere – nu să mă îngroape…

Urmăriţi emisiunea de mai jos după care vă relatez prin ce putea să treacă un reporter după difuzarea acesteia. Vizionare placută!

Revin. A doua zi după difuzare, la sediu s-a arătat personajul de şef al spitalului de psihiatrie, cu o falcă-n cer şi una în pământ. Mă căuta iniţial pe mine. Nu m-a găsit, fapt pentru care a decis să discute cu directorul general al postului. După două ore de discuţii, mă sună şeful: Gabi, intră până la mine. URGENT! În birou am auzit injurii de toate felurile. Toate la adresa mea. Inclusiv de la boss-ul meu. Am mai fost şi amendat, pentru că omul de la psihiatrie era prea iubit printre rândurile comuniştilor. Ulterior mi s-a spus franc: Unde te bagi? Nu ştii că el este membru al comisiei de graţiere? Nu ştii că este om mare? Te credeam mai deştept!!!

Eram prost… eram ?