Problema reţelelor sociale.

Primul lucru care-l fac dimineaţa imediat după trezire – conectez calculatorul. Până se încarcă, reuşesc să mă ocup de igiena. Mă întorc, conectez internetul şi… accesez repede-repede siturile reţelelor sociale. O… cineva este online (la 7 dimineaţa). Hai să mă salut. Mă salut. Mă mai uit prin mesaje, prin activiatea altora, repejor mai comentez ceva statusuri pâna se pregăteşte dejunul. …. Aşa în fiecare dimineaţă. Şi după câte observ nu numai la mine. De fapt, acest lucru nu pare deloc amuzant.

Toţi parcă au devenit dependenţi de aceste reţele sociale. Foştii colegi de liceie şi şcoli, de muncă, ba chiar şi acei care se cunosc cât de puţun, au hotărât că nu pot unul fără altul şi s-au adunat pe aceste reţele.

După cum arată practica, la noi, mulţi utilizatori se înregistraeză pentru a-şi găsi fosta dragoste, în comparaţie cu utilizatorii pragmatici occidentali, care-şi caută parteneri de afaceri pe aceste reţele.

Daţi să vedem, ce părţi pozitive şi ce părţi negative au aceste reţele?

O să încep de la cele negative. Cred că aici sunt mai multe de spus.

Să încep cu timpul pierdut pe aceste reţele. Dvs. cât timp staţi pe zi pe aceste reţele? La majoritatea cunoscuţilor mei siturile de reţele sociale stau toată ziua conectate. Mda… Dependenţă….

Compania britanică PENINSULA, care se ocupă cu problema implicării în câmpul de muncă, a făcut un monitoring în privinţa reţelelor sociale. Rezultatele dau jos de pe picioare (poate cuiva îi este paralel de aşa statistică, mie – nu): numai in Marea Britanie companiile pierd 263 mln. dolari pe zi din cauza angajaţilor care stau pe reţele sociale. 223 mln. ore lunar din timpul de lucru sunt pierdute pe reţele sociale!!!!. Şi să te lupţi cu această problemă e destul de dificil! Dacă la locurile de muncă se interzice accesul la reţele sociale, angajaţii mai des î-şi iau concedii!!! Sau, în cel mai rău caz accesează siturile sociale de pe telefonul mobil. Tehnologiile moderne deja permit asta demult timp. Ce reiese de aici? Pentru majoritatea lucratorilor de oficiu reţelele sociale sunt ca un narcotic? Facebookul ajunge in curand la 300 mln. utilizatori. Odnoklassniki nuştiu cât are precis, dar evident peste 40 mln. utilizatori.

De ce e atât de important pentru noi să ne înregistrăm pe aceste reţele sociale? Oare nu ne este dor de acele timpuri când comunicam unul cu altul vis-a-vis? Poate că căutăm distracţii noi?

Eu însă cred că în timpul apropiat raitingul reţelelor sociale va scadea. Ne vom sătura cu toţii de asta! Reţele sociale nu pot înlocui comunicarea reală, nu poţi pe reţele sociale dezvolta o relaţie. Sunt doar un mijloc de schimb de informaţie, şi doar atât.

Încă un punct: Sunt oare siturile sociale proiecte ale serviciilor speciale şi ale celora secrete? Nu pot afirma asta, dar nici infirma. De fapt, este o sursă buna de informare nu numai pentru careva servicii. Poţi găsi pe cine vreai, vezi cine-i sunt prietenii, rudele, vârsta, locul naşterii ş.a.m.d. (mă refer la odnoklassniki.ru).

La noi in Moldova controlul din partea serviciilor speciale e evident. Asta au simţit-o mulţi, mai ales în timpul alegerilor presidenţiale din aprilie 2009. Deci, un monitoring totuşi este…

Punctele pozitive care eu le-am văzut în aceste reţele le pot număra pe degete: mi-am găsit cateva rude şi… mi-am făcut cunoştinţe noi cu care şi acuma prietenesc şi ţin strânsă legătură.

Din toate reţele de socializare pe care eram înregistrat (faces.md, odnoklassniki.ru, netlog.com) am rămas să stau pe facebook. Totuşi trebuie să stau şi eu pe careva reţea, e la modă, nu? Acesta reţea mi s-a părut puţin mai inteligentă şi mai serioasă ca celelalte…

• Bussines Club