Ombudsmanii au luat atitudine promptă, bravo!

Declaraţia avocatului parlamentar, Anatolie Munteanu referitor la protestul din 13 decembrie 2009
Declaraţia Directorului Centrului pentru Drepturile Omului (Instituţia Naţională a Ombudsman-ului), Avocatul parlamentar – dl. Anatolie Munteanu în legătură cu protestul desfăşurat ieri, 14 decembrie în Centrul capitalei, soldat cu doborîrea, de către enoriaşii ortodocşi a simbolului evreiesc „Menorah”, instalat cu prilejul sărbătorii Hanukkah

Condamn vehement şi fără echivoc ura rasială şi inter-etnică, antisemitismul, xenofobia şi discriminarea, orice chemare la manifest xenofob, precum şi orice discurs care incită la nerespectarea drepturilor omului, garantate atît de Constituţia Republicii Moldova, cît şi de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Totodată, calific aceste acţiuni de protest ca fiind intolerabile pentru un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate

Libertatea de exprimare reprezintă, incontestabil, unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una din condiţiile primordiale ale progresului său şi ale dezvoltării fiecărui om în parte. Ea îndeplineşte una din condiţiile necesare pentru existenţa întregii societăţi, fiindcă anume această posibilitate dată indivizilor de a comunica între ei este fundamentul oricărei societăţi.

Libertatea de exprimare constituie una din realizările eficiente ale noţiunilor de pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere, fără de care, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, relevă că este imposibil de vorbit despre o „societate democratică”.

Totuşi, libertatea de exprimare impune, nu doar statelor, ci şi celor care pretind a-i fi deţinători, o obligaţie: oricine îşi exercită libertatea de exprimare îşi asumă îndatoriri şi responsabilităţi a căror întindere depinde de situaţia sa şi de procedeul tehnic utilizat.

Conceptul de libertate sugerează acţiuni negative din partea Statului, adică abţinere de a interveni în realizarea libertăţii cetăţenilor săi la întrunire. Cu toate acestea, o libertate reală şi efectivă de întrunire paşnică nu este compatibilă cu o simplă obligaţie de neingerinţă din partea statului, ci încadrează şi obligaţia pozitivă de a asigura desfăşurarea paşnică a unei manifestaţii licite.

Libertatea de religie depăşeşte simpla libertate de gîndire, deoarece ea nu-şi capătă adevăratul sens decît din momentul exteriorizării sale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată (în cauza Kokkinakis c Greciei) că, „întro societate democratică, în care coexistă mai multe religii în sînul aceleiaşi populaţii, se poate dovedi necesar de a echilibra această libertate cu limitări capabile să concilieze şi să asigure respectarea convingerilor fiecăruia”.

În conformitate cu prevederile alin.(1) şi alin.(3) art.31 din Constituţia Republicii Moldova, libertatea conştiinţei este garantată,ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc, iar în relaţiile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestări de învrăjbire.

Art.32 din Constituţia Republicii Moldova consfinţeşte faptul că libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie şi că sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare,la separatism teritorial,la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

Am reiterat în repetate rînduri asupra importanţei deosebite a libertăţii la întruniri a cetăţenilor, care este pusă în valoare de Constituţia Republicii Moldova, prin art.40 ce stipulează că „mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sînt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme” atribuindu-i-se astfel statut de drept constituţional fundamental.

De asemenea, am subliniat faptul că libertatea întrunirilor este garantată tuturor persoanelor, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială sau oricare alt criteriu.

Conform standardelor internaţionale, libertatea întrunirilor paşnice şi libertatea exprimării aparţin tuturor persoanelor, nu doar celor care constituie majoritatea. Prin urmare, se admite ca o întrunire să deranjeze anumite persoane sau grupuri de persoane vizavi de ideile propagate sau revendicările înaintate. Aceste revendicări pot fi contrare poziţiei majorităţii în societate şi pot constitui motiv pentru a interzice întrunirea paşnică. Astfel, autorităţile trebuie să întreprindă măsuri de protecţie a acestora sau să sugereze alternative pentru ca, în cele din urmă, manifestarea să se desfăşoare, pe cît e posibil, în forma solicitată.

În contextul celor afirmate, conform art.4 din Legea Republicii Moldova privind cultele religioase şi părţile lor componente nr.125 din 11.05.2007, orice persoană are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie. Acest drept trebuie exercitat în spirit de toleranţă şi de respect reciproc şi cuprinde libertatea de a aparţine sau nu unei anumite religii, de a avea sau nu anumite convingeri, de a-şi schimba religia sau convingerile, de a profesa religia sau convingerile în mod individual sau în comun, în public sau în particular, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor. Fiecare persoană şi comunitate religioasă poate adera liber la orice cult religios.

Art.8 din Legea nominalizată stipulează expres faptul că intoleranţa confesională, manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios, propagarea urii religioase constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform legislaţiei în vigoare.

În contextul celor menţionate, fac un apel către autorităţile delegate, prin lege, a veghea la buna-realizare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, de a iniţia investigaţiile de rigoare pe marginea acestui caz şi de a identifica persoanele ce se fac culpabile de admiterea actelor ilegale.

Concomitent, în condiţiile în care prevederile Constituţiei şi ale legilor referitoare la libertatea de conştiinţă şi de religie vor fi interpretate şi aplicate în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte (art.2 din Legea nr.125 din 11.05.07), transpunerea in viaţă a valorilor si exigenţelor umane şi juridice europene depinde în mare măsură de capacitatea si conlucrarea eficientă a autorităţilor publice centrale si locale, a instituţiilor statale de comun cu societatea civilă in ansamblu, precum şi fiecare cetăţean în parte.

Numai astfel vom reuşi sa realizam priorităţile propuse şi să ne raliem la rigorile comunităţii europene.

• Ombudsman.md