Eu mă însor, indiferent de sexul partenerului. Dar voi?

Se pare că se profilează încă o confruntare pe un site rusesc vizavi de subcultura gay, de slang-ul specific unor grupuri gay care se consideră diferiţi şi vor să fie consideraţi ca atare. De data aceasta, disputa se va axa probabil pe folosirea termenilor legaţi de căsătorie. Autorul unui text ne relatează încântat că Eamonn Farrell se mărită şi îl va avea alături pe celebrul său frate Colin Farrell. Miza articolului a fost cu siguranţă alta decât problema folosirii unor termeni, şi anume comportamentul nobil şi civilizat al unei vedete, care nu se ruşinează de homosexualitatea fratelui săi şi este alături de el la bine şi la rău. Totuşi, cred că felul în care utilizează unii homosexuali, ziarişti ori activişti gay limbajul este destul de supărător, aducând mai multe prejudicii mişcării gay decât pretinsa eliberare.

În limba rusă, ca şi în română, există un cuvânt separat pentru actul căsătoriei în funcţie de sexul persoanei: bărbatul se însoară, iar femeia se mărită. Numai că în rusă precizarea e cumva mai exactă. Pentru însurătoare, la ei este folosit echivalentul vâhoditi zamuj, în traducere mot-a-mot ar fi aproximativ a merge după bărbat (muj = bărbat, soţ), iar pentru măritiş se foloseşte jenitsa, aici e mai greu să fac o traducere mot-a-mot, dar cuvântul provine de la cuvântul jena – soţie (înrudit cu jenşcina – femeie).

Deci, am remarcat că homosexualii ruşi folosesc destul de ciudat, probabil original în opinia lor, cuvintele a se însura, a se mărita, adică exact pe dos. În versiunea lor, homosexualii se mărită, deoarece în limba lor a se mărita ar însemna să mergi după/cu un bărbat, iar femeile lesbiene, respectiv, se însoară deoarece însoţesc o altă femeie (jeneatsa).

Tipul ăsta de exprimare l-am auzit uneori şi la organizaţia LGBT din Chişinău (atunci când folosesc rusa, căci în română confuzia e imposibilă), care are drept model cultural LGBT-urile ruseşti. Personal, cred că este deplasat să foloseşti aiurea limbajul creat pe parcurs de secole sau chiar milenii, şi să te crezi mare inovator al lui. În realitate, folosind cuvântul însurătoare pentru căsatoria lesbienelor şi măritiş – pentru a gay-lor, se întâmplă exact ce îmi displace cel mai mult: se întăresc şi aprofundează clişeele de care nu pot scăpa nicidecum homosexualii, se confundă orientarea sexuală cu identitatea sexuală. Problema ar fi fost valabilă dacă era vorba de transsexuali ori travestiţi, în niciun caz de homosexuali sau lesbiene.

Însă, la urma urmei, fiecare e liber să folosească cum doreşte limbajul. Cu condiţia să nu mă implice şi pe mine în proiecte fanteziste. Acum, cu siguranţă, am încă un motiv să detest cu pasiune subcultura gay.