“Timpul” scrie ca Oleg Voronin cheltuie pe luna de pe carduri personale jumatate milion dolari

Oleg Voronin, un („biet”) copil de milioane (de dolari)

http://www.timpul.md/news/2009/12/24/5591

Cititorii îşi mai aduc, probabil, aminte de o declaraţie a ex-Preşedintelui Voronin care, fiind întrebat despre afacerile fiului său, Oleg, a răspuns în maniera lui obişnuită, cu mult cinism şi obrăznicie. Vai de capul bietului copil, îl compătimea el, are şi el nişte mici afaceri cu „creioane” pentru taracani. Bineînţeles, nimeni nu l-a crezut, deoarece despre averile lui Oleg circulau adevărate legende. Procuratura nu a cutezat să se intereseze ce e real şi ce e inventat în aceste legende.

Descifrările plăţilor de pe cardurile lui Voronin, intrate în posesia redacţiei noastre, dovedesc că nimic nu e inventat, legendele sunt reale şi adevărate. Acest subiect devine foarte important dacă nu uităm că nu e vorba despre un milionar oarecare, ci de fiul comunistului numărul unu din R. Moldova, care timp de opt ani de zile a vorbit despre dreptate socială, egalitate, fraternitatea ş.a.m.d.

Sume uriaşe, tocate în toată Europa

Subiectul mai este curios şi dintr-un alt punct de vedere: câţi bani cheltuieşte într-o lună acest „cel mai prosper” businessman, dacă ne amintim, declaraţia de venituri de la Fisc, în care „bietul copil” Oleg Voronin arăta că are un venit lunar de vreo opt-nouă mii de lei, de unde trebuia să deducem că acest om nu avea cum să cheltuiască milioane de pe card. Nu, nu e nicio eroare: e vorba cu adevărat de milioane.

Acest „tânăr liniştit şi relaxat” achită cu ajutorul cardului plăţi grase atât în Moldova, cât şi peste hotare. Geografia călătoriilor bietului Oleg cuprinde o bună parte a globului pământesc, cităm din documente: Baden-Baden, Cipru, Viena, Frankfurt, Hamburg, St. Moritz (Elveţia), Munchen, Paris, Austria, Londra, bineînţeles Moscova, Geneva, Oslo, Elounta (Grecia), Odesa, Gaggen Bad, Roma, Dubai. Aceste nume de localităţi şi ţări revenind cu regularitate pe cele 19 pagini imprimate mărunt, mărturie a tocării unor sume enorme de către fiul Preşedintelui celei mai sărace ţări din Europa. Hotelurile menţionate sunt cele mai luxoase, lucrurile pot fi verificate lesne prin Internet.

Datele pe care le deţinem sunt pe 16 luni – de la 22 ianuarie 2008 până la 29 mai 2009. În aceste 16 luni Oleg a cheltuit suma de peste 8 milioane de dolari, plătiţi de la cardurile personale. Adică, la cam jumătate de milion de dolari pe lună. Sumele sunt de ordinul sutelor şi miilor de dolari efectuate ca plăţi de la cardul „Fincombank” SA şi de la „Mastercard”. Vă puteţi imagina rulajul şi viteza plăţilor şi ale altor operaţiuni efectuate, dacă pe fiecare dintre cele 19 pagini sunt 60 de consemnări, adică e vorba, în 16 luni, de un total de 1140 notificări.

Cine şi pentru ce îi „alimenta” conturile lui Oleg Voronin?

Un interes deosebit merită mai multe menţiuni trecute în evidenţa plăţilor. Cea mai frecventă este „Achitarea mărfurilor şi serviciilor prin intermediul cardului”. Pentru ce fel de „mărfuri şi servicii” se achita cam câte o jumătate de miion de dolari în fiecare lună? La fel prezintă interes consemnarea „Retragerea numeralului prin intermediul cardului bancar”, unde figurează sume uriaşe, pentru că e în joc principiul – „având Fincombank-ul, unde şi-au transferat, sub presiune, conturile întreprinderile de stat şi companiile care vroiau să fie în graţia Puterii comuniste, – pun pe card câţi bani doresc şi când vreau şi îi scot de pe card în ce sumă vreau şi când vreau”. Aici apare în mod legitim întrebarea de unde şi cum se face, dacă sunt sau nu curaţi banii care se pun cash pe card (gen 10.294.826, dintr-o singură „completare numerar”, efectuată pe 25 aprilie 2008).

Cine îşi permite în R. Moldova să umble cu o asemenea sumă de bani cash care să şi-o pună în cont? Alte alimentări de card ar fi, de exemplu, 1.351.098 dolari pe 9 martie 2008, operaţiune urmată de menţionarea sumei de 1.336.447 lei ca „rambursare a creditului”, servind ca alimentare a cardului de 860.632 lei, pe 9 martie, ca şi suma de 589.297, servind ca „alimentare a contului de card” pe 9 mai 2008, urmată de consemnarea a exact aceleiaşi sume „retrase ca numerar prin intermediul bancomatului”. În aceeaşi zi, pe 9 mai 2008, suma de 581.834 e folosită pentru „alimentarea contului de card”, urmată imediat de suma de 589.297 lei, ca „retragere a numeralului prin casa băncii”.

Alte „alimentări” ale contului bancar, de ordinul milioanelor, nu mai miră, pentru că se întâlnesc la tot pasul. Numai specialiştii pot explica esenţa acestor scheme bancar-financiare de spălare a banilor şi de unde provin aceşti bani – din operaţiuni de racket sau din „prezenturi” de la persoanele „recunoscătoare” pentru mila „celui mai prosper om de afaceri” din Moldova – de, ca să aibă şi el, „bietul copil”, o para de cheltuială prin aeroporturi străine, hoteluri de lux şi magazine de elită… Analiştii financiar-bancari, cu ochiul antrenat, au calculat rulajul total în perioada menţionată – 188.655.648 lei, incluzând IC – 89.891.544 lei şi DC -9.876.104 lei. Sigur, organele fiscale ar trebui să se intereseze în de aproape de unde asemenea sume uriaşe cheltuite de fiul liderului comunist şi dacă aceşti bani sunt raportabili la veniturile sale legale sau avem de a face cu cea mai mare operaţiune de spălare a banilor din istoria Europei.

P.S. Deşi de ani de zile, Moldova vuieşte despre „afacerile” lui Oleg Voronin, „bietul copil” al ex-Preşedintelui R. Moldova şi lider la PRCM, organele competente nu au îndrăznit să se intereseze dacă-i adevărat sau nu. Partidele din Alianţa de guvernare promiseseră în campania electorală că dacă vin la putere vor săvârşi sfântul act al justiţiei. Până acum, nu ştim din ce motive, nu s-au ocupat de acest subiect. Acum, când punem la dispoziţia opiniei publice aceste probe documentare sperăm că organele abilitate se vor autosesiza. Într-un interviu acordat ziarului nostru dl procuror general Valeriu Zubco ne-a asigurat că toate „semnalele” din presă sunt „interceptate” de Procuratură şi se iau măsuri. Până la proba contrarie nu avem nici un motiv să nu-l credem.

VP