Petru Bogatu: Cine bruiază Radio „Vocea Basarabiei”?
Vă propun spre lectură un articol semnat de reputatul jurnalist Petru Bogatu, care ar merita o dezbatere publică mai largă şi ar trebui să pună pe gânduri breasla jurnaliştilor de la noi.
Zece jurnalişti ai anului 2009 şi-au primit, marţi, premiile. M-am bucurat pentru colegii de breaslă care au fost remarcaţi. Ziariştii de la „Jurnal Trust Media”, TIMPUL, „Ziarul de Gardă”, PRO TV, „Unimedia”, „Imedia”, „SP” şi alţii s-au impus într-un an crucial pentru destinele mass-media şi ale democraţiei moldoveneşti. Nu întâmplător, evenimentele din 7 aprilie, bunăoară, au fost evocate de-a lungul tradiţionalei gale de decernare a premiilor, organizate pentru a 15-a oară de Centrul de Jurnalism Independent şi Comitetul pentru Libertatea Presei.
A fost onorat şi subsemnatul să înmâneze un premiu. Nu mică mi-a fost mirarea să constat că printre laureaţi nu se numără şi Radio „Vocea Basarabiei”. Departe de mine gândul că un premiu, oricât de mare şi credibil, ar fi măsura absolută a profesionismului în mass-media. De aceea, tratez astfel de evenimente cu multă filosofie şi umor. Totuşi, de data aceasta am rămas cu un gust amar. N-aş vrea să creez impresia de persoană cicălitoare şi anostă, dar desconsiderarea postului de Radio „Vocea Basarabiei”, delicat vorbind, m-a nedumerit.
Am convingerea că, până şi în situaţia în care în joc erau să fie nu zece mere pentru cei mai buni jurnalişti, ci doar unul, acesta urma să fie împărţit şi cu Radio „Vocea Basarabiei”. Dacă în loc de şapte premii speciale, era să fie doar unul singur, el trebuia împărţit frăţeşte şi cu Radio „Vocea Basarabiei”. Faptul că asta nu s-a întâmplat îl consider pur şi simplu scandalos.
Iată doar câteva motive pentru care Radio „Vocea Basarabiei” nu trebuia trecut cu vederea.
1. A fost singurul post de radio de la Chişinău care a oferit anul împrejur o platformă de dezbateri politice.
2. A contribuit enorm la diminuarea monopolului mediatic, impus de PCRM, oferind tuturor partidelor de opoziţie, de la stânga la dreapta, posibilitatea de a-şi exprima liber punctul de vedere.
3. A fost în repetate rânduri bruiat, şantajat, reprimat şi ameninţat cu închiderea de autorităţile comuniste şi, cu toate acestea, n-a cedat.
4. În toiul manifestaţiilor din 6 şi 7 aprilie, a fost singurul post de radio care a transmis în direct evenimentele derulate în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în faţa Palatului Prezidenţial.
5. A jucat un rol important în demolarea blocadei informaţionale, instituite de regimul Voronin, fiind, mai cu seamă în cea de-a doua campanie electorală a anului, una dintre cele mai citate instituţii de presă de la Chişinău pe plan internaţional.
6. Prin directorul său fondator, a organizat în fiecare duminică în faţa Teatrului de Operă proteste împotriva cenzurii şi partizanatului la pretinsa radioteleviziune publică.
Ar fi şi o mulţime de alte argumente. Dar cred că-i destul.
Aş vrea să fiu bine înţeles. Toţi laureaţii din anul acesta îşi merită, neîndoielnic, distincţia, dar neglijarea Postului de radio „Vocea Basarabiei” pare să fie picul de fiere care strică multă miere.
P.S. Subsemnatul nu este nici acţionar, nici angajat la Radio „Vocea Basarabiei” şi, implicit, nu se află în solda acestei instituţii de presă.
SURSA: Timpul
Sursa
2009-12-24 01:43:23