Ochii verzi

- Dar au ochii verzi!
- Ei şi ce, nu sunt şi ei oameni?
- Totuşi…
- Eu sunt tolerant cu toată lumea, chiar şi cu cei cu ochii verzi.
- Sărmanii, oare cum e să te naşti cu ochii verzi?!
- Cred că, totuşi, nu e boală psihică, cel mai degrabă e produsul chimiei greşite.
- Da, nu este exclus, dar înclin să cred că problema e de ordin energetic.
- Ochii verzi e un defect achiziţionat, e imposibil să fie congenital.
- Sau poate că a suferit o traumă în copilărie.
- Totuşi, ar trebui să-i tolerăm şi să-i acceptăm aşa cum sunt.
- Într-adevăr, aşa de tare mi-e milă de ei! Cum e oare să porţi verdeaţa aia în cap???
- Dar nu te obligă nimeni să-i respecţi, doar să-i tolerezi, să-i laşi să-şi trăiască viaţa aşa cum le place. Înţeleg că trezesc dezgustul în mod natural, dar să-i lăsăm în lumea şi în plata lor, să-şi trăiască viaţa aşa cum vor şi înţeleg ei s-o facă.
- Aşa e, eu n-am nimic împotriva lor, dar să nu-mi impună felul lor de a fi, să nu iasă în stradă şi să nu se uită cu ochii lor verzoşi la copiii noştri.
- Da, sa stea acasă, cu perdelele trase la geam.
- E adevărat, asta e problema lor intimă.

• enervant.wordpress.com