Despre curechi.

Dacă tot nu vă e somn, iar eu am treabă, ne amintim copilăria, cu oăngiștii ei cu tot.

Păcat, nu mai merge site-ul coalitia2005.md, dar găsim referințe interesante pe google, precum asta: [url=http://www.coalitia2005.md/upload/helena_paparizou_greece.mp3]. Cineva stoca muzon pe serverul COALIȚIEI.

Era prin 2005, matincă taman trebuia ales parlamentul, în martie. Atunci mai mult râs oăngist de la noi, mulți dintre ei, mai nou, deputați („de-ai noștri”, evident) s-a cuplat în Coaliția—2005 și a aruncat pe pulă jumătate de milion de dolari, bani americani. Adică nu chiar toți banii — o parte din ei, cei destinați campaniilor de „sensibilizare”. De obicei, oăngiștii ne sensibilizează din televizoare și printuri cu mesaje de nivelul spamului de care a primit fiecare din voi, cu attachment în powerpoint („viața e frumoasă” și alte minciuni — uneori am impresia că cineva îl plătește pe Paulo Coelho să deseneze powerpointurile estea).

Cât face sloganul „Spune sărăciei NU!” Nu-ți rămânde decât să spui castrării oăngiștilor DA.

Da, despre campanie. Multe ONGuri și-au făcut vânt atunci să stimuleze prezența tinerilor la vot.

Așa, spre exemplu:

Pizdeț. Toată viața m-am temut să fiu curechi și iată, în sfârșit, scăparea.

Astea erau mesaje răspândite prin universități. Grav. Nu pentru că litera „Ă” are tildă în loc de breve deasupra, ci pentru că autorii nu aveau idee cui se adresau — l-o fi durând în cot pe studentul moldovean din 2005 de-i varză sau pătrunjel.

Eu și cu pațanii, în 2005 am tipărit placatele noastre:

Și unul oleacă mai deștept, că doar nu eram varză:

Normale, unicele care mi-au placut în acea campanie (emoticon cu limba scoasă afară).

De cum erau aninate prin universități, posterele astea erau furate imediat, arătate prietenilor, duse la cămin și lipite cu grijă de perete. Asta, blea, se cheamă eficiență. De fiecare dată când se dădea vreo petrecere în camera cutare sau cutare, dar asta se întâmplă zi de zi la cămine, lumea le vedea, își amintea de alegeri și își spunea: „nu sunt varză”.

Continuarea istoriei — altă dată.