e miez de iarnă corbii
se scaldă în uitare
din case gârbovite
se-nalţă fumegând
o rugă îndurare
ciclopii râd în barbă
şi-şi scutură mătreaţa
bătrână de pe cap
morminte profanate
par străzile din sat
vreau sa mai stai tu vrei sa pleci
eu tremur ca o coardă de vioară
şi ninge greu şi ninge surd
iubirea ta în astă seară
/februarie 2005/
