Antisemitismul creștinilor

Odată ce am ajus să o văd și pe asta – preoții creștini împreună cu enoriașii au răsturnat menora evreiască http://timpul.md/news/2009/12/14/5437 , vreau să vin cu unele lămuriri.

Ideea de creștin antisemit este absurdă, poate fi câte unul sau altul antisemit, dar în marea lor majoritate creștinii îi iubesc pe evrei, pentru că dacă nu erau evreii nu era să fie nici creștinismul.

Preot antisemit? Nu prea cred. Ca orice preot, probabil, la fiecare slujbă Preotul Anatolie Cibric se roagă ca poporului lui Israel să-i meargă întru toate cele. Și să nu zică că are în vedere pe poporul lui Ștefan cel Mare atunci când zice următoarele cuvinte:

http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-S.html

Luând cădelniţa, preotul cădeşte Cinstitele Daruri de trei ori, zicând:

Preotul: Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sio nului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

Diaconul: Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot, atunci vor pune pe altarul Tău viţei. †

Deci, pentru Sion se roagă preotul Cibric, împreună cu acei enoriași care vorbeau despre „jidovi”. Numai din acest considerent, creștinii ar trebui să aibă imunitate împotriva oricăror acuzații de antisemitism – cum să fii antisemit dacă te rogi pentru Si on, și pentru zidirea zidurilor Ierusalimului (se are în vedere templul lui solomon, care a fost distrus de cateva ori, și care nu are treabă cu Creștinismul). Ori credeți voi că anume creștinii vor pune pe altarul Tău viței? Mai degrabă că vor fi ei înșiși vițeii de pe altar.

Preotul Cibric să răstoarne menora, ca simbol evreiesc? E o rușine ca menora să stea lângă Sfantul Ștefan cel Mare? Atunci ce caută acest simbol „ocult” chiar în altarul Preotului Cibric? Ori, menora este un atribut al altarului Creștin Ortodox. Să-mi explice cineva, ce are acest preot în față? Interesat, oare el nu iese să răstoarne menorele evreiești în semn de protest împotriva „jidovilor”?

Însumând cele spuse mai sus, vreau să spun că un preot creștin nu poate fi antisemit prin definiție, și nu poate urî simbolurile evreiești, odată ce le are în altar și le prețuiește ca pe niște lucruri sfinte. Iar prin faptul că toată creștinătatea practicantă se roagă în fiecare duminică pentru îndeplinirea scopurilor evreimii – zidirea templului lui solomon și reluarea arderilor de tot, putem concluziona că creștinii sunt cei mai buni aliați și prieteni ai poporului evreu, și nicidecum nu pot fi numiți antisemiți, prin definiție. E salutabilă decizia comunității evreiești de a rezolva conflictul pe cale amiabilă http://unimedia.md/?mod=news&id=15189 .

Creștinii care au ieșit și au răsturnat menora trebuie să învețe o lecție de toleranță de la evrei, în special de la Rabinul Rabinovitch (ulei uleios). În primăvara acestui an, el a zis că nu-l va primi pe Papa Benedict al 16-lea la zidul plângerii dacă acesta nu-și va ascunde crucea.

“My position is that it is not fitting to enter the Western Wall area with religious symbols, including a cross,” said Rabinovitch in a telephone interview with The Jerusalem Post Monday. “I feel the same way about a Jew putting on a tallit and phylacteries and going into a church.”

”Poziția mea e că nu-i potrivit să mergi la Zidul Plângerii cu simboluri religioase cum ar fi crucea, a zis Rabinovitch într-un interviu telefonic pentru The Jerusalem Post Monday. Asta ar fi același lucru ca și când un evreu ar îmbrăca tallitul și phylacteries și ar itra într-o biserică” (sau ar pune menora în fața lui Ștefan cel Mare, n.t.).

At the time Rabinovitch told the Post that “crosses are a symbol that hurt Jewish feelings.”

Atunci Rabinovitch a spus pentru Post că „crucile sunt simboluri care jignesc sentimentele Evreiești”.

Vorbeam de toleranță pentru că oricât de scârbos este simbolul crucii pentru rabin și pentru sentimentele evreiești, el a acceptat cu înțelegere ca Papa să meargă la zid și să-l sărute. De aceeași înțelegere a trebuit să dea dovadă Preotul Cibric, cu enoriașii.