Reflectie...(predestinatia)
Ma-nstrainez de-aceasta lumeSi plec grabit spre-un alt meleag
Si nici Adio n-am cui spune
Si stau mahnit- privind in larg.
Plec capul, ma pornesc tiptil
Fac primul pas, privesc in jur
Dar pasu-i mic,pas de copil
Si plec... cu sufletu-n sejur.
Si dac-ar fi cale intoarsa?
Nu vreau sa stiu,si nu-mi doresc
N-am cum sa ma intorc acasa,
Trecutul trist sa-l amintesc.
Si fiecare dintre noi
La prima lacrima varsata
Face un pas, mai face doi
Si cauta o lume alta...
Si facem toti asta greseala
Asa e omul muritor
De prima data cand se-nseala
I-si pune-n gand:”Eu am sa mor”
Dar totusi cu ce scop traim?
Ne nastem,suntem fericiti si tristi,
Dar intr-o clipa toti murim
Cu fata-n sus si ochi-nchisi....
Sursa
2009-12-12 00:55:43