Răspuns lui Antonie Popescu

Domnul Popescu, PD-L-ist ţărănist, ne aruncă visător o “provocare” fără suport juridic, fără suport moral şi fără suport politic.
Nu spunem că nu ne dorim Unirea. Din contra, suntem adepţii lui “Tac şi fac”, dar fără “provocări”. Ni se pare ciudată “provocarea” domnului Popescu, în aceste momente grele pentru Republica Moldova, când rusofonii sunt gata de atac, iar Tkaciuc urzeşte noi şi noi “revoluţii”.

Şi mai ciudat ni se pare apropoul dumneavoastră, domnule Popescu, luând în considerare faptul că aţi fost consilierul domnului Preşedinte Emil Constantinescu. De ce nu aţi venit atunci cu această provocare? De ce nu i-aţi adus aminte Preşedintelui că este născut la Tighina, străvechi oraş românesc?

Să le luăm pe rând:

1. Lipsa suportului juridic:

Preşedintele României nu poate fi ales şi Preşedinte al Republicii Moldova. Imposibilitatea deţinerii unei alte funcţii publice este prezentă în art. 84, alin. (1) din Constituţia României: “În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”.

Şi Constituţia Republicii Moldova prevede trei impedimente pentru un astfel de scenariu: art. 78, alin.(2) şi art. 81, alin.(1). Potrivit art. 78, alin.(2) “Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat”. Din acest articol reies două condiţii pentru ca o persoana să poata candida la această funcţie: cetăţenia moldovenească şi domiciliul sau reşedinţa permanentă, pe teritoriul Republicii Moldova, timp de 10 ani. A treia condiţie este impusă de art. 81, alin. (1), potrivit căruia “Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite”.

Constituţia României nu permite cumulul de funcţii pentru Preşedintele României, aşa cum spuneţi dumneavoastră, motivul fiind evitarea unui conflict de interese.

Aşadar, sfatul pe care îl daţi basarabenilor, cel de a-şi schimba Constituţia, este valabil şi pentru Dumneavoastră. Desigur, în România, Referendum-urile pentru schimbarea Constituţiei au loc numai înainte de alegeri…

În ceea ce priveşte recunoaşterea cetăţeniei române, ar trebui să ştiţi că oamenii lui Traian Băsescu din justiţie au dat indicaţii clare ca aceste acţiuni în constatare a cetăţeniei române pentru basarabeni să fie respinse din start.

2. Lipsa suportului moral (candidatura propusă):

Traian Băsescu, Preşedintele nevalidat al României, nu este un prinţ străin, iar partidele din Republica Moldova şi cele din România nu sunt partide boiereşti (excepţie făcând prezenţa lui Neagu Djuvara, a lui Radu Câmpeanu şi a lui Mircea Ionescu-Quintus în PNL). În niciun caz, domnule Popescu, să nu încercaţi să ne mai vorbiţi despre nobleţea lui Traian Băsescu, care, între o lacrimă şi o hăhăială mitocănească, ne vorbeşte despre cum se toarnă wiscky-ul în pahare.

Nu va fi niciodată o lecţie de patriotism acceptarea unui mincinos şi investirea lui în cea mai înaltă funcţie a unei Românii Mijlocii (România prezentă + Republica Moldova).

Şi ce prinţi frumoşi sunt Vlad Cubreacov şi Dorin Chirtoacă!

Unul, a trădat toată românitatea basarabeană, s-a auto-răpit şi s-a prostituat.

Celălalt – un puşti impotent politiceşte, care nu este conştient de faptul că România nu este numai a lui Traian Băsescu, ci şi a românilor, şi că basarabenii nu trebuie transformaţi în piedestale politice. Un astfel de om trebuie taxat pentru aceste erori.

Domnule Popescu, în cazul realizării unei asemenea utopii (cu Băsescu principe peste ţări române), rezultă că Elena Udrea şi Monica Iacob Ridzi, Berceanu şi Videanu, Blaga şi Popoviciu vor fura şi ceea ce a mai rămas de furat în Moldova?

Şi cine îi va reprezenta pe basarabeni în Parlamentul României, în locul lui Constantin Stere şi a ţăranului înţelept Ion Codreanu, EBA şi cu Tomac?

Rămâne, domnule Popescu, pe lângă modificarea Constituţiilor, modificarea comportamentului josnic şi imoral al lui Traian Băsescu şi al acoliţilor săi. Criza morală pe care o clamează toţi politicienii în campanii. Or, acest lucru nu se poate schimba.

3. Lipsa suportului politic:

Abordarea dumneavoastră în ceea ce priveşte conjunctura geo-politică şi influenţa rusească în zonă denotă neştiinţă sau chiar rea-voinţă.

Când ruşii au închis robinetul gazului pentru Ucraina şi au interzis vinurile moldoveneşti pe piaţa rusească, Moldova a stat ca pe ace. Când cazacii au ucis copii nevinovaţi pe Nistru, noi nu am văzut trupe pacificatoare care să oprească măcelul. Şi nici nu putem să avem încredere în americani, pentru că bunicii noştri i-au mai aşteptat odată, până au murit.

Dacă nu ai puterinţă, la ce mai chicherezi gâlceavă?

Ca să faci Unirea, trebuie să o pregăteşti. România are în acest moment două probleme: problema existenţei sale (politica internă şi criza economică) şi problema măririi sale (politica externă). Mărirea însă nu este posibilă fără existenţă, adică fără o situaţie internă stabilă. În loc să vii în ajutorul fraţilor tăi de dincolo, tu le adaugi la suferinţele lor (Transnistria şi rusofonii – 30% din populaţia RM), suferinţele tale (instabilitatea politică, recesiunea economică şi corupţia). Este obligatorie soluţionarea problemelor de ordin intern pentru a te gândi mai apoi la crezul pe care ţi l-au lăsat moştenire strămoşii tăi. În acest moment, noi nu credem că Unirea este posibilă cu securiştii din funcţiile de demnitate publică (este valabil pentru ambele state) şi cu mâncăii din jurul lui Traian Băsescu. Mai mult, Unirea nu se face cu “băi de mulţime”, ci cu o economie stabilă şi cu o armată puternică.

După 20 de ani, nu ne-ar strica puţină luciditate cioraniană.

În acest fel, concluzionăm, domnule Popescu, că v-aţi pripit. Nu este momentul potrivit încă şi nu este frumos din partea dumneavoastră să ne prezentaţi curvele bătrâne din politica românească, ca pe nişte fete mari, gata să gospodărească întreaga moşie românească.

Sau, cum cântă Cicero, “nimic nu este mai urât decât un câine în baie”!