ei şi Ei

mai au de spus
cuvinte bune şi frumoase
cuvinte presărate cu piper
împlute cu minciuni frumoase
la toţi ce’i înconjoară
la tot ce este viu

mai au de scris
ce simt şi ce îi doare
ce pot, ce ştiu şi ce nu ştiu
mai au de scris
scrisori către o ţară
ce a muţit de ani
la cei ce au muţit de vii

vor mai cânta
o doină la chitară
o serenadă şi un mic romance,
vor plânge iar destinul greu din ţară
vor închina în cinstea celor “vii

vor mai dansa
o horă mai diseară
când toţi se vor trezi şi vor privi
cum înfloreşte crinul în ograda
ce au păzit’o pentru nepoţei

poate’or citi
ce au lăsat străbunii
ce’au scris cu sânge pe pâmântul ei
şi vor iubi
în fiecare fir de iarbă
mândria, viaţa şi destinul ei

vor mai dansa
în hora noastră hoţii
ce ne’au jertvit în cinstea unor zei
pe care’i cânt şi căror se închină
care beau viaţa din izvorul ei

vor mai pândi
pe strada noastră viespii
care cu’încetul devin mii
vor mai dansa
un dans plin de emoţii
vor mai privi
cum se’alăptează ei

vor mai răbda
şi’încet vor trece marea
vor mai rabda
sunt toţi deja deprinşi
cu oaspeţi mulţi şi cu ocara
cu capul aplecat de mici copii

vor înălţa
pe cei la care ochii
sau mai deschis şi văd în culori vii
vor înălţa
pe toţi cui le mai pasă
pe cei se ştiu, ce strigă
cei divini

vor arăta
spre cei ce tac şi rabdă
şi lasă tot puţinul de la ei
ca cel de sus
să’i osîndească
cu multul care’l are în safeu

mai au un vis
ce stă în lanţul vieţii
mai au un vers
ce vor să’l cânte ei

vor mai citi
pe stâlpi nepoţii noştri
“a fost odată ca’n poveşti”