(a)politicienii noştri spirituali

Ieri am luat parte la un exces de zel PSD-ist într-o biserică penticostală din judeţul Bihor când un politician a cerut să cânte o cântare iar în introducere a afirmat deschis, clar şi răspicat că conducerea bisericilor penticostale la nivel de ţară s-a întâlnit la Valea Drăganului şi a hotărât să votăm Mircea Geoană.

Motivele invocate pentru această decizie au fost cele potrivit cărora Băsescu legalizează prostituţia şi consumul de droguri uşoare.

Mă întreb ce-or fi hotărât „conducerea bisericilor baptiste la nivel de ţară care s-au întâlnit la[…]”? Să-l votăm pe Traian Băsescu? Posibil.

Sau poate conducerea bisericilor care aparţin de vreo comunitate s-au întâlnit pentru a „hotărâ” pe cine să votăm.

Ţinând cont de ultima hotărâre extrem de ruşinoasă de care avem cunoştinţă, a uniuni, putem să ne aşteptăm la multe alte surprize electorale evanghelice de acest fel.

E o minciună faptul că păstorii şi responsabilii bisericilor evanghelice sunt apolitici aşa cum afirma recent cineva de prin împrejurimi.

Nu cred că sfaturile păstorilor faţă de bisericile lor au fost doar de genul „Domnul să vă lumineze la vot” sau „În urne sunteţi doar voi cu Dumnezeu”. Nu cred asta pentru că pur şi simplu nu este aşa şi noi ştim asta.

Sunt păstori care au mâinile mânjite cu sângele politic vărsat pe tot pământul românesc şi nimic nu-i va putea spăla de el. Ce penibil să vezi un păstor îmbrăcat a la PDL sau PSD, sfidând respectul de sine şi chemarea sa divină.

Charles Silveste Horne în the romance of preaching spunea că „predicatorul este adevăratul stăpân al societăţii” atâta timp cât el nu este compromis.

J. D. Jones (1917) când a fost îndemnat de liderul unui partid politic să concureze la alegeri în calitate de candidat parlamentar, el a refuzat şi a citat, ca motiv al refuzului, răspunsul lui Neemia către Sanbalat şi Tobia, când aceştia l-au împiedicat să construiască zidurile Ierusalimului: Am o mare lucrare de făcut şi nu pot să mă cobor. Ar fi fost o coborâre acţiunea de a părăsi amvonul pentru arena politică, a declarat el.

Nu contestăm lucrarea pe care parlamentul o poate face în privinţa îmbunătăţirii condiţiilor de trai, dar vindecare supremă a durerilor lumii nu va fi realizată vreodată prin legislaţie ci prin harul răscumpărător al lui Dumnezeu, iar proclamarea harului răscumpărător este cea mai înaltă lucrare la care poate fi chemat un om şi asta ar trebui să li se strige în adâncimile timpanelor multor păstori. (1)

Mircea Geoană se pare că a falimentat în a convinge poporul român că au nevoie de el cu toate păpuşărerile lui iar fostul şi actualul (probabil) preşedinte al României este cel mai potrivit pentru a fi măciucarul politic al parlamentului României.

Încă nu mi-am schimbat părerea, cred că vom avea preşedintele pe care-l merităm şi cred că răspunsul final vine din hotărârea suverană a lui Dumnezeu. Consumul energiilor spirituale şi psihice în împărtăşirea la masa politică este un act făţiş de prostituţie spirituală pe care nu ar trebui să-l permitem.

Au rânjit cu drag atunci când uniunea baptistă a prin mâna Miresei în menghina statului şi au rânjit şi în aceste zile când au înregistrat numărul „frumos” de capi ai bisericilor evanghelice care şi-au dat aramă pe faţă neputând să se abţină în privinţa preferinţelor (a)politice.

Acum pot să ne batjocorească frumosul nume fără oprelişti.

Proverbe 19:21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.

*1 – John Stott (Puterea predicării)