(AUDIO)M. Popa, T. Corlăţean, D. Dungaciu, G. Rădulescu, O. Serebrian, A.Cioroianu, I. Varta, I. Bulei, T. Cojocaru şi G. Simion la „Mai aproape de Europa”

1. Emisiunea de astăzi începe cu mesaje de felicitare aduse tuturor românilor cu ocazia Zilei Naţionale a României, 1 decembrie. Mai cu seamă că, în sfârşit, pentru prima dată în ultimul deceniu, la Chişinău unii lideri moldoveni au sărbătorit şi ei Ziua Naţională a României pledând pentru consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări.

1a. Primii care vin cu urările de bine sunt politicienii. Este vorba de  Mihaela Popa, eurodeputat român şi Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de Politică Externă al Senatului României.

1b. Un mesaj de felicitare de Ziua României au a adresa şi sociologul Dan Dungaciu, alături de jurnalistul George Rădulescu de la ziarul Adevărul şi moderatorul proiectului de succes „La masa Adevarului”.

1c. După aceste urări să ascultăm şi părerea editorialistului emisiunii  - comentatorul politic George Scarlat. Jurnalistul ne explică semnificatia zilei de 1 decembrie pentru basarabeni.

1d. Ultimii, dar nu şi cei din urmă sunt tinerii. Primul care vine cu urări de Ziua Naţională a României şi care ne vorbeşte despre cum se sărbătoreşte 1 decembrie, inclusiv în RM, este Tudor Cojocaru, președintele Ligii Studenţilor Basarabeni din România, un tânăr sociolog cunoscut în cercurile tinerilor din R. Moldova veniţi la studii în România, dar nu numai.

1e. George Simion este un alt tânăr, la fel de activ şi interesat de soarta fraţilor de dincolo de Prut, aşa cum spune chiar el. Pe 1 decembrie liderul grupării “Noii Golani” a iniţiat chiar şi o acţiune pentru românii de la liceul Lucian Blaga din Transnistria. Despre ce este vorba, aflăm chiar de la George Simion.

1f. Doamnelor si domnilor acestea au fost urările de Ziua României. Înca o dată la mulţi ani tuturor celor care sunt şi se simt români şi din partea noastră.

2. De curând Institutul European din România şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române au organizat o conferinţă cu titlul „Republica Moldova între vecinătatea eternă şi integrarea europeană”. Sala a fost plină. La dezbatere au participat politicieni şi experţi din Republica Moldova şi din România, studenţi, oameni de afaceri, oficiali ai ambasadelor statelor membre şi partenere UE la Bucureşti, dar şi reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile şi mass-media. Am stat de vorbă cu câţiva dintre cei care au vorbit la conferinţă şi vă propun, în cele ce urmează, să ascultaţi patru interviuri. Cu deputatul Oleg Serebrian, istoricul şi fostul ministru de externe al României – Adrian Cioroianu, istoricul Ion Varta şi Ion Bulei, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

2a. Prezent la conferinţă Ion Negrei, viceprim-ministru al R. Moldova a spus că ideologia moldovenistă nu mai este acceptabilă şi că relaţiile dintre “cele două state româneşti” trebuie să continue până la integrarea în UE a R. Moldova. “Politica antiromânească, antioccidentală şi antieuropeană a regimului trecut era una antinaţională pentru cetăţeni » a declarat oficialul.  Cred că o politică antiromânească îndepărta Republica Molova de UE », a mai subliniat Ion Negrei. În continuare acestor idei, un alt oficial de la Chişinău, deputatul Oleg Serebrian a spus tranşant că „România trebuie să joace rolul de medic şi nu de avocat în cazul R. Moldova”, si că „R. Moldova are nevoie de tratament”. Serebrean a mai spus la conferinţă ca  în R. Moldova există un „sentiment al falimentului ca şi stat”. Câte feluri de aşa-zis „sentiment falimentar” există după părerea lui Oleg Serebrian aflaţi din interviul pe care mi l-a acordat. Din discuţie aflaţi şi cum vede Oleg Serebrian legăturile externe ale R. Moldova, inclusiv cu România.

2b. „Partidele din R. Moldova trebuie să îşi găsească corespondenţă în UE şi nu în Rusia”. De această părere este istoricul Adrian Cioroianu, care mai consideră că: „R. Moldova este o poveste de insucces şi se prevede o reformă lungă şi dureroasă în cazul acesteia”. Cât despre extinderea UE, fostul ministru de externe al României crede că la nivelul Uniunii există deja „oboseala extinderii”. Nici despre NATO, fostul ministru de externe al României nu mai crede că se va extinde, asta chiar dacă „RM nu poate fi neutră”, a accentuat el. Aşadar, de ce crede Adrian Cioroianu că NATO nu se va mai extinde spre R. Moldova şi de ce partidele din RM trebuie să privească spre Occident, vă propun să ascultaţi în interviul care urmează.

2c. „Aspiraţiile locale din R. Moldova şi evoluţiile internaţionale nu sunt tocmai în alternanţă” a fost o altă idee enunţată la întâlnirea de la Bucureşti. Ca o completare, istoricul Ion Varta a adăugat şi în discursul pe care l-a susţinut că „Aşteptările în R. Moldova faţă de noua guvernare sunt mari”. Aici Ion Varta a adus exemplul tinerilor care, după revolta din 7 aprilie, poartă la Chişinău, la mâini, panglici tricolore. Despre tineri, dar si despre întreaga schimbare de la Chişinău din ultima perioadă discutăm în continuare cu Ion Varta.

2d. În concluzie, dar tot în continuarea aceleaşi discuţii, vă propun să ascultaţi de ce crede directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Ion Bulei, că atât elita de la Chişinău, cât şi cea de la Bucureşti, trebuie să îmbrăţişeze, de comun acord, în ansamblu, „problemă basarabeană”, aşa cum o numeşte domnia sa. Explicaţia o ascultăm în cele ce urmeaza. Din interviul purtat cu istoricul Ion Bulei aflaţi şi cine trebuie să bată la uşa cui, ca să i se deschidă: Bucureştiul la cea a Chişinaului sau invers? Sau poate exista si o alta cale?

3. La final aflaţi şi unde găsiţi secţiile de vot din R. Moldova pentru alegerile prezidenţiale din România.