Istoricul mănăstirii “Ştefan cel Mare”, comuna Horodiştea, jud. Orhei, 1939

continuare…

Din prima inscripţie reesă că biserica cu hramul Sf. Nicolae ar fi zidită de episcopul Damian după cum grăieşte: „Eu, Episcopul Damian am pus această icoană în biserică  Sf. Ierarh Nicolae ce o zidisem  în Scală di jos de cetate”. Din a doua inscripţie reesă că biserica ar fi fost făcută de mirele Mariei: „ … a se însoţi şi cununa în noua biserică cu osârdia lui făcută.”

Oricare ar fi adevărul, se impune o lămurire, bisericile din Scală până în secolul al XIX-lea funcţionau neregulat, ele rămâneau multă vreme închise şi părăsite, mai ales pe vremurile grele de bejanie, după ce furtuna trecea şi viaţa îşi relua firul ei, bisericile se redeschideau; se poate că episcopul Damian care a trăiat pe la jumătatea veacului al XVII-lea, să fi redeschis schitul din Scală şi să fi aşezat în biserică icoanele acestea păstrate pe tot timpul bejaniei de popor, scriind şi inscripţiile pomenite. Iar biserica Sf. Nicolae din Scală să fie chiar săpată de Ştefan cel Mare.

Rămâne de văzut dacă cu adevărat Ştefan cel Mare s-a cununat aici cu Maria, rămasă orfană la 18 ani. Unii cercetători spun că nu este vorba de Ştefan cel Mare şi că poporul face confuzie între Domnul Vasile Lupu şi Ştefan cel Mare. Că în realitate e vorba de Maria, fiica lui Vasile Lupu, căsătorită cu Timuş, fiul Hatmanului Ucainei, Bogdan Hmelniţchi, mort în asediul Sucevei la 1653. Gravă eroare: Fiica lui Vasile Lupu măritată cu Timuş se numea Ruxanda, nu Maria, cununia a avut loc la Iaşi, în biserica Domnească, Sf. Nicolae, în zilele lui Vasile Lupu 1652. Viaţa Domniţei Ruxanda nu este bine cunoscută. Domniţa, după moartea lui Timuş, îşi petrecu restul zilelor în cetatea Raşcov, după unii, Râşnov, situată peste Nistru, în dreptul Târgului Vadu-Raşcov din judeţul Orhei. Nu este exlus, deci, ca legendele să fie adevărate. Din căsătoria dintâi cu Maruşca, Ştefan a avut doi copii, pe Ilie, cunoscut din pomelnicile şi pe Alexandru (cel mai drag copil al marelui Domn), care muri la 1496. despre această căsătorie dintâi cu Maruşca bu avem nici o ştiinţă, fiindcă Maruşca muri înainte de a  apuca să fie Doamnă. La 1457, înainte de a se urca în scaun, marele Domn era văduv. E foarte plauzibil că această „Maruşcă” să fi fost stăpâna cetăţii Gorodişte după moştenire.

va continua.