108863 cazuri COVID-19 în Moldova
10622 – cazuri active
95918 – cazuri vindecate
2323 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 1 decembrie 2020 ora 22:26


Dumnezeu ca obiect de studiu. Cum se face.

Decizia Ministerului Educației de a introduce predarea obligatorie a religiei în școli a stârnit oarece dezbateri, mai ales pe internet, pentru că presa moldovenească tradițională, am mai scris, se cam face că plouă la tema religie și reacționează doar când e vorba de vre-un caz ieșit din comun (când vine Hristos, de exemplu, însă asta se întâmplă rar), dar și atunci nu prea tare, căci ziariștii sunt evlavioși și cu frica (față de Mitropolii) în sân. Puțina e-discuție despre relația Dumnezeu-școală, obligatorizată acum de Ministerul Educației poate fi găsită în câteva locuri:

blogul Olgăi Răilean,

cel al lui Ion Urusciuc, care bagă si copia unor dezbateri pe facebook,

o dispută la Jurnal TV între diaconul Andrei și Oleg Brega,

un șir de posturi pe blogul lui Octavian Racu,

și cam atât...

Discuțiile au fost ca întotdeauna la nivel.

La cel mai jos: pe de o parte, argumente rupte din ”Călăuza ateistului” (Dumnezeu nu există căci Gagarin nu l-a văzut, Biserica l-a condamnat pe Galilei și pe Giordano Bruno, deci ar fi împotriva progresului științific), pe ici-colo presurate cu semi-adevăruri sau cioturi legislative (Constituția, Dreptul la identitate, cetățenii sunt egali etc), de cealaltă parte – un amalgam interesant de marxism (critică a societății capitaliste, a consumismului, invocarea stării de putrefacție, atât de dragă leniniștilor), naționalism (cultura națională, ființa națională, ambele afiliate religiei) și, desigur, ortodoxism (importanța învățăturii lui Hristos, relevanța Bibliei)...

Ambele tabere au folosit liber și convingător amenințări, etichete – arsenalul propagandistului dintotdeauna...

În fapt, o discuție care a întâlnit, pentru a infinita oară stereotipurile și scurtăturile de gândire adunate din vremuri, ideologii și moduri de gândire/negândire diferite care populează spațiul public moldav.

Nu vreau să mai clonez o discuție fierbinte pentru a aduna trafic sau comentarii, ci mă ineresează aspectul cel mai nediscutat al discuțiilor, punctul lor de pornire dar niciodată de destinație: cursul de religie însuși, conținutul lui și modul în care ar trebui, eventual, predat.

Post scriptum intermediar. Îmi clarific perspectiva, ca poziționarea mea în dezbatere, să fie transparentă, la fel și sursa argumentelor mele și mai ales, eventualele limite.

Deci, sunt un ateu în căutarea a Ceva, nu am găsit nimic încă, nici Aici, nici Dincolo. Implicarea mea în discuțiile privind rostul lui Dumnezeu în școală este cauzată și justificată de o percepție (subiectivă) a unor lacune în învățământul gimnazial și liceal din Moldova, și anume lipsa unei educații etice, culturale și spirituale, eliminată prin suprasaturarea programului de învățământ cu disciplini tehnice. Buni matematicieni, fizicieni sau memoratori de date istorice (cum este predată Istoria în școală) studenții mei de la Universitatea de Stat dar și cei de la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moldova (instituțiile la care am ținut ceva cursuri) erau lipsiți de abilități de dialog, schimb de idei, gândire abstractă, discernământ în valori.

Considerație preliminară

Cred că e posibilă și chiar utilă introducerea unui curs de Religie/Istorie religioasă/Etică religioasă în școala laică  a unui stat laic.

Motivație:

- Ponderea elementului religios în evoluția umanității. Istoria omenirii a fost, preponderent, religioasă, în sensul prezenței sacrului în organizarea socială și orice reconstituire, istorică sau existențială, a fenomenului uman trebuie să țină cont de această dimensiune dacă se vrea obiectivă, fidelă și autentică.

- Greutatea elementului religios (în particular cel creștin ortodox) în constituirea identităților regionale/locale/naționale în Europa de Est.

- Etica Religioasă, cea Laică (am în vedere sistemele morale care nu postulează un Dumnezeu sau o ființă supranaturală ca fondator și legitimator, Imperativul moral kantian de exemplu, sau sistemul etic al lui John Rawls) și cea Ideologică (atașamentul față de un stat) pot fi considerate ca metode legitime și egale de a socializa moral cetățenii. Dacă scopul educației etice este cultivarea unui respect pentru un set de valori care favorizează conviețuirea (preferința pentru adevăr, onestitatea, considerarea dreptului Celuilalt), și dacă scopul expres al acestor trei tipuri de etică apare ca fiind același, nu văd de ce am discrimina, dintr-un motiv sau altul (politic, ideologic, scientist) vreuna din ele...

- Importanța și continuitatea criteriului identificării religioase în comparație cu alte modalități de construire a identității: oamenii renunță mai ușor la identitățile lingvistice, naționale sau politice decât la cea religioasă.

- Prin intermediul religiei elevul are acces la noi semnificaţii şi valori, la răspunsuri specifice privind viaţa concretă şi sensul existenţial, la perspective de scurtă sau de lungă durată.

Principii pedagogice și ideologice.

1. Ministrul Educției, Leonid Bujor a afirmat că va fi creată o comisie din reprezentanți ai Ministerului și ai celor două Mitropolii: cea a Moldovei și cea a Basarabiei. Această comisie e prea puțin reprezentativă pentru a acoperi diversitatea religioasă și confesională a Moldovei. Un pas necesar ar fi extinderea comisiei prin invitarea unor reprezentanți ai altor culte religioase: catolici, protestanți, dar și pedagogi, membri ai societății civile.

2. Disciplina Religie trebuie să aibă un curriculum explicit, adoptat de Ministerul Educației în colaborare cu confesiunile și cultele religioase, în conținutul și predarea căruia să nu intervină variabile sau conținuturi ”ascunse” precum înlocuirea voluntară a cursului Religie cu studierea Bibliei, însoțită de săvârșirea unor ritualuri religioase.

3. Constrângerea, șantajul sau orice acțiune de intimidare directă sau indirectă, a părinților și elevilor pentru înscrierea la cursurile de Religie, și mai ales, pentru alegerea unuia din ele (în nădejdea că vor fi mai multe, cel puțin în comunitățile unde diversitatea religioasă este mare) trebuie interzisă.

4. Respectarea principiilor și valorilor fundamentale înscrise în Constituția Republicii Moldova (apropo, nu a fost supusă unui referendum pentru aprobare din partea poporului, ci dăruită acestuia, de către agrarieni în 1994, ceea ce pune întrebări mari asupra legitimității ei) și tratatele internaționale ratificate de Parlamentul Moldovei cu privire la drepturile individuale: toleranță, respect pentru diferențele individuale, lipsa discriminării, dreptul fiecăruia la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, viaţa intimă, familială şi privată, este și trebuie să fie obligatorie.

5. Celelalte confesiuni sau religii vor fi prezentate într-un spirit ecumenic de toleranță și fraternitate, cu eliminarea oricăror afirmații tendențioase sau ofensatorii. Mesajele apologetice sau apocaliptice vor fi excluse. Lecțiile religioase vor studia sensul mesajelor divine (sacre) și rolul acestora în educația Personalității.

6. Predarea istoriei și doctrinelor religioase va ține cont de diferențele între religii, dar, de asemenea, în egală măsură, va identifica, recunoaște și răspândi elementele comune ale acestora. Importantă este căutarea unui fond comun: experiența religioasă ca formă de trăire a transcendenței, ca modalitate de a gândi raportul Omului cu Cosmosul, Natura, alți Oameni.

7. Elevii trebuie să fie informați respectuos și nepărtinitor despre mișcările ecumenice și încercările de apropiere între religii, despre activitățile sociale ale religiilor precum și eforturile acestora de colaborare.

8. Recuperarea fenomenului uman, înțeles ca pluralism de experiențe, dar și ca năzuință spre Absolut, valori universale, eterne și comune tuturor oamenilor, va fi scopul primordial al cursurilor de Religie.

9. Dialogul religios (și interreligios) trebuie să fie, în manuale și practica de predare, lipsit de orice pretenție de superioritate sau resentimente față de alte culte/confesiuni.

10. Respingerea exclusivismului: nici o religie nu dispune de dreptul de a le condamna pe celelalte din motivul că ar fi schismatice, deviaționiste, false sau minciunoase.

11. Condamnarea inclusivismului: valorile universale nu pot fi legate intrinsec de o anumită religie particulară. Trebuie evitată și dispoziția de a gândi/considera adevărul moral al altor religii ca fiind parțial sau naiv.

12. Repudirea paralelismului: ideea conform căreia traiectoriile diferitor culte nu se intersectează niciodată, că ele diferă implacabil, că nu există nici o asemănare sau convergență între ele.

13. Acceptarea diversității și a complementarității, dar și a unității în diversitate: deși atât de diferite, religiile explorează experiențe și practici umane comune.

14. Eliminarea opozițiilor etice și ideologice binare: noi-ei, ale noastre-ale lor, practici superioare-practici inferioare și recunoașterea pluralismului experiențelor religioase umane.

15. Respect reciproc și sinceritate, tratare echilibrată a momentelor cheie ale istoriei religioase.

16. Recuzarea tuturor formelor de pretenții istorice ”legitimate” de  argumente ”istorice” sau ”doctrinare”. De exemplu, justificarea intoleranței față de musulmani prin invocarea luptei pe care Ștefan cel Mare a dus-o contra turcilor.

17. Refuzul înregimentării politice a Religiei și a propagandei politice pentru anumite partide/ideologii din partea celor care vor preda disciplina Religie.

18. Ca un corolar, evitarea înrolării învățământului religios în propaganda pentru o companie, corporație, sau altă instituție economică.

19. Curriculumul disciplinei Religie se va realiza prin integrarea a trei nivele:

- monoconfesional

- interconfesional

- laic.

Drept exemplu poate servi experimentul realizat de Ministerul Educației și Științei al Federației Ruse care a introdus, pentru anii 2009-2011, cursul ”Fundamentele culturilor religioase și ale eticii laice, compus din 6 module care reprezintă diversitatea confesională a țării: modulul creștin, islamic, budist, iudaic, cultură religioasă și etică laică.

20. Integrarea, în cadrul cursului Religie, a perspectivelor culturologice, sociologice, antropologice, filosofice, istorice și psihologice asupra religiei și a fenomenului religios.

21. Interzicerea prozelistismului religios în sala de clasă.

22. Scopul educației religioase, ca și cel al educației laice va fi construirea unei comunități fundamentate pe valori comune, în pofida divergențelor de opinii, apartenență sexuală, culturală sau confesională.

Lecturi suplimentare:

Blogul lui Constantin Cucoș, de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, autorul unor manuale prețioase de Pedagogie, în special vezi:

- Possibilités et limites d'une éducation religieuse dans la perspective interculturelle.

- Curriculum ascuns si etos relaţional în educaţia religioasă.

- L’étude de la religion – en tant que discipline d’enseignement - dans les pays à religion orthodoxe majoritaire de l’Est de l’Europe.

- Introducere la Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice.

Seria de posturi (în desfășurare) de pe blogul lui Andrei Stavilă.

RELIGIOUS EDUCATION IN CATHOLIC SCHOOLS IN EUROPE.

L'Enseignement religieux est-il en hausse ?

Enseignement du fait religieux.

Fernand Ouellet. L'étude des religions dans les écoles: l'expérience américaine, anglaise et canadienne.

О практике осуществления религиозного образования в государственных образовательных учреждениях Российской Федерации.

РЕЛИГИОЗНОЕ ОБРАЗОВАНИЕ В РОССИИ И ЗА РУБЕЖОМ: ОПЫТ, ПРОБЛЕМЫ И ПЕРСПЕКТИВЫ.

Share/Save/Bookmark


Sursa
2009-12-03 07:57:58



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

20:37:33Din semința uscată —» liliana
11:33:47El, pe el, lui —» Badan Blog
21:35:12E greu să pui camere în secțiile de votare? —» Badan Blog
19:12:35©️ Mesaj pentru oamenii perfecți… —» Licurici de suflet
16:18:27Manifestul libertății: Freedom Blend 2016, Purcari —» Fine Wine
13:30:523 retețe de biscuiți (fursecuri de Crăciun) —» Life is too short to wear boring clothes. - A blog about travel, lifestyle, healthy life and fashio
17:05:12„Ziua Recunoștinței” la noi —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
15:57:49Votul prin corespondență —» Gheorghe Erizanu
15:51:27Portret de candidat. Sebastian Cernic, candidat USRPLUS pentru Senat, Bacău: ”Sunt un cetățean implicat, dar îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România” —» Elena Robu
13:29:50Vineri cap-coadă —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:51:27Ce trebuie să știți despre organizarea și desfășurarea în R. Moldova a alegerilor parlamentare din România —» Elena Robu
10:59:48Potențialul științific uman din Republica Moldova în date statistice —» Gheorghe Cuciureanu
09:27:38Cel mai original proiect de promovarea a cărților a fost al Bibliotecii din Ungheni —» BPR Ungheni's Blog
07:15:20Ce va face Maia Sandu? Va fi pionul uneia dintre gruparile politicomafiotice sau va incerca sa asaneze clasa politica ? —» Roman Mihăeş
19:46:23Abandonarea copiilor nou născuți devine „normalitate” în Republica Moldova? —» Moldova Creștină
18:04:52Fine: Cricova Prestige Cabernet-Sauvignon 2011 —» Fine Wine
15:53:34Ion Druță îi scrie premierului Ion Chicu —» Gheorghe Erizanu
14:33:00Polițaiul mă amendează ca răzbunare pentru filmare —» Curaj.TV | Media alternativă
14:04:51Activitatea bibliotecii pe timp de pandemie —» BiblioCity
14:00:37Geană și polițistul local ocupat cu circulația —» Curaj.TV | Media alternativă
13:54:00Discuții despre „Dicționar subiectiv de cultură civică” —» Curaj.TV | Media alternativă
13:51:24Magistrat de la Sîngerei, locuiește ca un boier… în parc —» Curaj.TV | Media alternativă
13:28:44Dumitru Crudu la tribuna Programului Național LecturaCentral —» Blog de biblioteconomie şi ştiinţa informării
12:27:02Mafia ne otrăvește, poliția o păzește!? —» Curaj.TV | Media alternativă
11:45:00Popa din Ciorani construiește unde-i cășunează! —» Curaj.TV | Media alternativă