Biblioteca Publică or.Rîşcani

 Biblioteca Publică or.Rîşcani Biblioteca Publică or.Rîşcani


Trăieşte clipa cu Biblioteca Publică or.Rîşcani
RSS postsRSS comments

Arta si Cultura


Comenteaza





Registru de evidență a activităţii bibliotecii


 Centrul biblioteconomic teritorial, Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani a organizat la data de 21 iulie 2022, începând cu ora 9.00, pe platforma Google Meet, Trainingul profesional online ,,Registru de evidență a activităţii bibliotecii” pentru personalul de specialitate din bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîşcani. La activitate au participat 38 de persoane dintre care doi formatori locali: Sacaliuc Galina, director BPO Rîşcani şi Tatiana Foliuşneac, bibliotecar, Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani. Obiectivul trainingului a fost familiarizarea formabililor cu conţinutul Registrului de evidenţă a activităţii bibliotecii, care conţine 14 părţi şi 4 anexe. 





Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecarServiciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani
24 iunie - Ziua Iei.
   Ziua Iei - emblemă națională.        

    Cămașa este componenta vestimentară de bază care face parte din ansamblul portului popular moldovenesc. Aceasta păstrează în structura sa elemente străvechi, care în timp au devenit tradiționale. Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc este sărbătorită la data de 24 iunie. Cămaşa încreţită la gît sau „ia” este caracterizată ca cea mai reprezentativă și decorativă, specifică portului popular moldovenesc. Aceasta este confecţionată din pînzeturile cele mai fine de bumbac, in şi borangic (mătase naturală), cunoscută în întreaga Moldovă și ca „cămaşa cu altiţă”, denumită astfel datorită calităţii ţesăturii şi decorului specific de pe mîneci. Altița are un decor distinct, reprezentînd un chenar ornamental la care sînt aplicate prin brodare sau ţesut rînduri orizontale, ordonate într-o friză. Compoziția decorativă a altiței a evoluat în corelaţie cu decorul întregii mîneci, care în ansamblu integrează trei elemente principale: „altiţa”, „încreţul” şi „rîurile”.

În Moldova se întîlnesc cîteva subtipuri a acestei cămăşi. Cea mai răspîndită este alcătuită din bucăţi de pînză asamblate,  împreună cu partea de sus a mînecilor, încreţite pe un şiret, care formează o răscroială rotundă, cu încreţituri abundente ce se desfășoară în evantai pe întreaga suprafață. O altă variantă este cămașa, în care mînecile şi partea superioară a stanului sînt fixate cu o bentiţă la baza căreia se formează încrețituri. Aceasta din urmă este răspândită în Bucovina şi raioanele din stînga Nistrului.

Cămăşile populare se confecţionau din pînză de in sau cînepă, iar mai tîrziu din bumbac sau mătase. Bumbacul se folosea ca urzeală pentru pînza de in sau cînepă la cămăşile întîlnite în zona de nord şi centrală şi pentru pînza de borangic mai frecvente în zona de sud a ţării. Partea superioară a cămăşii, pînă la talie era numită „stan”, iar partea inferioară „poale”. Aceste denumiri s-au păstrat pînă în prezent.

Stanul cămăşii (față şi spate), se confecţiona din două foi de pînză, iar mîneca din una. Sub braţ mîneca este prevăzută cu o „pavă”, aceasta asigurînd comoditate în timpul mișcării. Poalele cămăşii se asamblau cu stanul și erau din țesături din pînză de cînepă „tort în tort” sau cînepă bătută cu bumbac. O particularitate specifică în realizarea cămășilor era croitul acesteia „pe fir drept”, adică pe linia unde trebuia să se decupeze un detaliu, se scotea atent un fir de bătătură, după care pînza era tăiată. Astfel, toate elementele cămășii prezentau suprafețe patrulaterale, fără răscroieli. Această modalitate de croire este una ingenioasă și rațională, deoarece în rezultatul croirii nu rămîn resturi de țesătură neutilizate.   

Studierea cămășilor populare, ne oferă posibilitatea să constatăm persistența îndelungată a acestora în ansamblul portului tradițional. Prin formele sale laconice, calitățile ecologice ale materialelor utilizate și nu în ultimul rînd al aspectului estetic, cămășile moldovenești merită să fie cercetate, păstrate și valorificate.Realizat de: Olga BURAC, bibliotecar                   Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani
La mulți ani maestre, Spiridon Vangheli! – 90 de ani
La mulți ani maestre, Spiridon Vangheli! – 90 de ani Spiridon Vangheli, autorul celor mai cunoscute opere pentru copii din Basarabia, supranumit tatăl lui Guguță, a împlinit la 14 iunie 2022, venerabila vârstă de 90 de ani.

Anul 2013, în R. Moldova, a fost declarat oficial Anul Spiridon Vangheli.  Spiridon Vangheli s-a născut pe data de 14 iunie 1932  în satul Grinăuți, județul Bălți  (azi, r-nul Rîşcani) într-o familie de țărani. A absolvit clasele primare în satul natal (1939-1944). Ulterior a studiat la Şcoala Nr. 1 din or. Bălţi (1944-1946), şi la Şcoala medie din satul Pelinia, raionul Drochia (1946-1950). Între anii 1950-1955 a urmat cursurile la Institutul Pedagogic ,,Ion Creangă” din Chişinău (azi, Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”). După absolvire a fost recomandat la studii de doctorat, la Institutul de Literatură din Moscova. Şi-a început activitatea în calitate de profesor la Şcoala medie din Năpădeni (1957), profesor de matematică la Şcoala din satul Sângereii Noi, raionul Sângerei.  Comunicarea cu copiii a fost punctul de plecare pentru călătoria lui în Țara copilăriei. ,,Tocmai am scris despre copilul care a trăit în sufletul meu …”, — spune  scriitorul. Prima carte a maestrului  ,,În țara fluturilor” a fost publicat în 1962. A apărut în 1966 povestea ,,Aventurile lui  Guguță”, a adus scriitorului merită faimă, care a evoluat treptat în lume. În anul 1974 la Rio de Janeiro  scriitorul a fost distins cu Premiul Internațional  — Diploma de Onoare Andersen pentru cartea ,,Ministrul bunelului” și a fost introdus în lista celor mai buni povestitori din lume. Pe parcursul creaţiei sale, maestrul a scos de sub tipar o serie de volume: „Băieţelul din coliba albastră” (1964), „Isprăvile lui Guguţă” (1967), „Columb în Australia” (1972), „Guguţă — căpitan de corabie” (1979), „Steaua lui Ciuboţel” (1981), ,,Guguţă şi prietenii săi” (1983),  ,,Pantalonia — țara piticilor” (1984), ,,Măria sa Guguță” (1989), ,,Tatăl lui Guguță când era mic”(1999), ,,Copii în cătușele Siberiei” (2001) ş.a. S. Vangheli împreună cu Grigore Vieru sunt coautori al unui excelent Abecedar. Cărțile lui S. Vangheli au fost traduse în zeci de limbi, de cei mai buni traducători, ilustrate de cei mai buni pictori, revenind cu el la lumea  minunată și  fabuloasă de copilărie. Mulți cititori ai poveștilor minunate ale Spiridon Vangheli au deja copii, nepoți, dar uneori sunt și ei ispitiți să intre în pielea vreunui personaj poznaș al scriirorului. Fiindcă nu există perioadă mai frumosă și mai luminoasă decât copilăria. Iar oamenii adulți, dacă au păstrat ceva în suflet din copilul de altădată, sunt mai buni, mai înțelegători, mai inteligenți. Spiridon Vangheli este Doctor Honoris Causa al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. În 2012 i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare a mun. Chișinău. Scriitorul a fost distins cu Diploma Internațională de Onoare „Andersen”, cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Române, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Romania, cu titlul de maestru al artei și cu cel de scriitor al poporului. Totodată, Spiridon Vangheli a mai fost decorat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale cu medalia de aur „Pentru creaţie”. Într-un interviu din 2007 pentru ZdG, tatăl lui Guguță spunea că există o singură perioadă pe care și-ar dori să o trăiască din nou – copilăria. „… Aveam o mare dorință să mă duc cu tata la cosit. Până și de năzbâtiile pe care le făceam îmi este dor. Tot universul satului era stăpânit de mine, știam unde sunt coapte primele cireșe… În acei ani, aveam o libertate extraordinară. Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, tot astfel mi-aș petrece copilăria”, a spus scriitorul.

La 14 iunie 2022 bibliotecarii din bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîșcani  au sărbătorit cea dea 90-a aniversare de la nașterea lui Spiridon Vangheli. În cadrul activității „Talente adunate sub cușma lui Guguță” în satul natal a scriitorului  comuna Grinăuți. Evenimentul a fost organizat de BP Grinăuţi, şef de bibliotecă dna Plămădeală Svetlana, în parteneriat cu primăria comunei Grinăuţi, primar dna Frecăuţan Aliona; instituţiile de învăţământ din localitate; Secţia Raională Cultură Rîşcani, şef dna Garbuz Emilia.  

































Totodată în bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîșcani s-au desfăşurat multiple activităţi de bibliotecă unde a fost omagiat scriitorul şi în cadrul serviciilor moderne de bibliotecă. De exemplu Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani în cadrul SMB ,,Lectur@TIC” copiii au lecturat în glas din opera scriitorului şi au vizionat filmul ,, Banca lui Guguță”



Şi în celelalte biblioteci ca de exemplu:Biblioteca Pentru Copii Rîşcani a organizat o activitate şi expoziţie de carte ,,Un scriitor de-o seamă cu toţi copii” pentru copiii din grupa mare de la grădiniţa „Ghiocel” №10 din or.Rîșcani;



BP Nihoreni, expoziţie de carte ,,Spiridon Vangheli – prozator, traducător, poet şi editor”

BP Druţă în cadrul Proiectul de promovare a cărții și lecturii ,,Delectează-te prin lectură” au lecturat în cadrul activităţii ,,Citim Spiridon Vangheli”



BP Zăicani a creat expoziţia virtuală ,,Spiridon Vangheli – veşnicul copil al neamului"

BP Mihăileni, expoziţie de carte ,,La mulţi ani, Maestre!” şi lecturi individuale.



Stimate Maestre, vă adresăm urări de bine o dată cu împlinirea venerabilei vârste, vă dorim mulţi ani sănătoşi în continuare şi noi succese. Exprimăm admiraţia pentru creaţia DVS, cu care au crescut generaţii întregi de copii. Vă mulţumim pentru Guguță, ghioceii, floricelele și personajele care, datorită cărţilor dumneavoastră, sunt alături de copiii și îi poartă în frumoase aventuri. La Mulți ani, Stimate scriitor! Să fiți sănătos și inspirat, să Vă bucurați de dragostea și aprecierea celor pentru care dăruiți din seninul chipului și din înțelepciunea vorbei Dumneavoastră, întru promovarea nemuritoarelor valori  umane, fiindcă nemurirea V-ați asigurat-o prin talentul și dragostea cu care Vă faceți meseria de prozator, poet și editor.Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani                                                                
Recomandări metodice pentru BPT în perioada verii 2022
 Pliant ,,Bibliotecile Publice Teritoriale în perioada estivală 2022”









Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecarServiciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani
1 июня – День защиты детей.
       1 июня – День защиты детей.

      В этот день во всем мире отмечают очень важную и нужную дату – День защиты детей. Это не только веселый праздник, не только день, когда множество дружных семей собираются в парках и на шумных мероприятиях. Это и серьезное напоминание обществу о необходимости защищать каждого ребенка, дать возможность всем детям мира расти счастливыми, здоровыми, вежливыми и ответственными людьми. Потому что именно в детстве закладываются основы характера человека, предопределяется то, каким вырастет ребенок. День защиты детей — это светлый, радостный праздник. Это праздник особый — ведь недаром им начинается лето, и он по праву принадлежит нашим детям. В них наша радость и надежда, наш труд и счастье. Детское счастье полновесно тогда, когда ребенок согрет любовью мам и пап, взрослых.

    История праздника берет начало с 1949, когда в Париже на женском конгрессе подняли вопрос о защите всех обездоленных деток, и уже в следующем 1950 году 1 июня был  отмечен как праздник посвящённый  Дню  защиты детей. Многие страны подхватили эту традицию. И теперь - Международный день защиты детей отмечают во всех странах мира.      Существует символ Международного дня защиты детей - флаг, изображающий на зеленом фоне символ планеты, и пять разноцветных фигурок по ее окружности. Зеленый фон символизирует плодородие,  рост и гармонию,  планета общий дом всех детей, а разноцветные фигурки - терпимость и разнообразие.     Городская публичная  библиотека г. Рышканы организовала и провела к 1 июня – Дню защиты детей  флэш-моб - «Детство - это радость!». Пользователи нашей библиотеки, разных возрастных категорий, приняли активное участие в данном мероприятии. С большим энтузиазмом ребята высказывали свои пожелания и делились мечтами.                                                                                                01.06.2022.                                                                             Библиотекарь читального                                                                             зала BPO  Rîșcani                                                                             Радецкая Ирина  
Poster_Program de activitate_Iunie 2022
Program de activitate al BPO Rîşcani iunie 2022

Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecarServiciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani
Ajustarea serviciilor de bibliotecă la agenda ONU 2030 prin prisma ODD-lor - training profesional online


    La 20.05.2022 BPO Rîşcani a organizat Trainingul profesional online ,,Ajustarea serviciilor de bibliotecă la agenda ONU 2030 prin prisma ODD-lor”   pentru personalul de specialitate din bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîșcani / 42 de persoane. Formatori au fost dna Sacaliuc Galina, director, BPO Rîșcani şi dna Foliuşneac Tatiana, bibliotecar, Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîșcani.











Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecarServiciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani 
Ziua Internaţională a Familiei - 15 mai
Discuția literar-muzicală „La o ceașcă de ceai în cercul familiei”

Discuția literar-muzicală „La o ceașcă de ceai în cercul familiei” a fost dedicată Zilei Internaționale a Familiei, care se sărbătorește în Moldova pe 15 mai.



Familia este cel mai important lucru din viața fiecărei persoane. Anume de aici învățăm să iubim, să avem responsabilitate, grija, respect și ne formăm personalitatea. În familie, o persoană începe să facă primii pași spre înțelegerea lumii și poate că în viitor acest lucru îi va afecta pozițiile de viață. Scopul sărbătorii este de a atrage atenția publicului asupra problemelor familiilor și de a întări valorile familiei.

Cu un cuvânt de salut au intervenit directoarea bibliotecii, dna Galina Sacaliuc și vice-primarul or. Rîșcani, Veceslav Spătaru, care i-au felicitat pe toți cei prezenți cu sărbătoarea, urându-le tuturor sănătate, liniște și pace!

Ca o familie, într-o atmosferă caldă și confortabilă, participanții evenimentului și-au împărtășit poveștile incredibile din viața de familie la o ceașcă de ceai, au auzit povestea uimitoare a familiei Bujac Mircea și Nina. Cu mare plăcere am ascultat poeziile scriitorilor și poeților locali: Iuri Ivanov, Lidia Șalamaga, Svetlana Vikol, Tamara Guzun, Sergei Bezan și Maria Dvoițeva. Și așa cum se obișnuiește la evenimentele solemne de familie, discuția noastră s-a încheiat cu cântece populare de familie despre dragoste și fidelitate.



Familia este dragoste, respect reciproc, înțelegere și respectarea dreptului fiecăruia la evoluție, libertate, copilărie, educație sănătoasă, conviețuire și suport. La mulți ani de 15 Mai - Ziua Familiei!                             Realizat de: Olga BURAC, bibliotecar                             Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani  
Masă rotundă de Ziua Europei
 Rolul asistenței UE în dezvoltarea orașului și raionului Rîșcani Masa rotundă

Ziua Europei este sărbătorită pe 9 mai ca urmare a unei decizii luate în 1985 de liderii UE întruniţi la Milano. Este o sărbătoare a păcii și unității în Europa, dedicată istoriei unui continent care a dăruit un model de cultură și de civilizație, de solidaritate, de dialog și de colaborare pentru binele comun.Cu prilejul Zilei Europei, Delegația UE în Republica Moldova și Ambasadele Statelor membre UE, își exprimă solidaritatea pentru pace și un viitor mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova. Ziua Europei este marcată printr-o serie de activități sub egida motto-ului UE „Unitatea prin diversitate”.La data de 12 mai 2022 a fost organizată masa rotundă /eveniment online şi offline/ cu genericul ,,Rolul asistenţei UE în dezvoltarea oraşului şi a raionului Rîşcani”a fost organizată în incinta Centrului de Informare al Uniunii Europene BPO Rîşcani. Evenimentul a fost unul de celebrare a celor 5 ani de activitate a CIUE. Invitaţi speciali cu comunicări au fost: - dna Ciumac Daniela, vice-preşedinte rnul Rîşcani; - dnul Culic Igor, vice-preşedinte rnul Rîşcani; - dnul Spătaru Veceslav, vice-primar or. Rîşcani; - dna Rebeja Marina, Şef adjunct Direcţia de Învăţământ, tineret şi sport; dna Frecăuţanu Aliona, primarul comunei Grinăuţi. Moderatorul mesei rotunde a fost dna Şveţ Lilia, serviciul resurse informaţionale, BPO Rîşcani. Despre cum şi când BPO Rîşcani a devenit CIUE ne-a relatat în comunicarea sa dna Foliuşneac Tatiana, serviciul asistenţă metodologică şi de specialitate, BPO Rîşcani. Dna Plămădeală Svetlana, bibliotecara comunei Grinăuţi a prezentat ce proiecte europene au fost implementate de bibliotecă în ultimii ani. În agenda mesei rotunde au fost incluse următoarele comunicări: Perspectiva integrării Republicii Moldova în UE /Ciumac Daniela/

Odată cu extinderea Uniunii Europene în România, Republica Moldova a devenit țară-vecină, exprimându-și dorința de a se dezvolta ca țară europeană, implementând valorile europene. Republica Moldova este recunoscută unanim ca un stat european, din toate punctele de vedere, atât economic, cultural, cât și geopolitic. Despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană se vorbeşte din anii ’90, aproape imediat după obţinerea independenţei. Prin intermediul Acordului de Parteneriat și Cooperare Uniunea Europeană s-a angajat să susțină eforturile Republicii Moldova, orientate spre consolidarea democrației și statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a minorităților, dezvoltarea durabilă a economiei prin promovarea schimburilor comerciale, investițiilor și relațiilor economice armonioase. În prezent UE și RM dezvoltă o relație din ce în ce mai strânsă. Integrarea Europeană rămâne obiectivul principal și ireversibil al agendei interne și externe a Republicii Moldova.             Cum se dezvoltă relațiile de cooperare între Moldova și UE, la ce etapă suntem pentru a deveni parte acestei familii numeroase . Anume despre perspectiva integrării Republicii Moldova în UE a fost comunicarea vice-președintelui raionului Rîșcani dna Daniela Ciumac.Implementarea proiectelor cu suportul UE în raionul Rîșcani /Culic I./

Având în vedere criteriile istorice și geografice Republica Moldova este o țară cu cultură și tradiții europene. Deci, integrarea în spațiul European este un lucru firesc. Mai mult decât, declarându-se un stat independent, Moldova și-a propus în calitate de obiectiv strategic crearea unui stat de drept, bazat pe valorile democratice mondiale.UE este un exemplu al democrației, stabilității politice și bunăstării economice. De aceea aspirația Republicii Moldovei de a se asocia anume acestei comunități este destul de întemeiată, căci orientarea clară a Moldovei spre Europa întărește stabilitatea, duce spre atragerea investițiilor, care sunt o componentă importantă pentru dezvoltarea economiei țării noastre. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe cap de locuitor. Despre implementarea proiectelor cu suportul UE în raionul nostru a relatat vice- președintele raionului  dnul Igor Culic. Integrarea europeană oferă o șansă pentru tânăra generație./ Rebeja M. / Integrarea europeană oferă o șansă istorică societății noastre, și, în special, tinerii generații. Avantagele apropierii Republicii Moldova de UE țin și de sfera vieții sociale, și anume, în aspect social – apropierea față de standartele europene pentru învățământ. Cuvântul a fost oferit  dnei Marina Rebeja, șef adjunct Direcției de învățământ, tineret și sport.

Proiecte europeneÎn ultimii ani Uniunea Europeană și-a concentrat efortul fără precedent pentru a ajuta Moldova de a implementa un program de reforme în interesul cetățenilor. Banii europeni sunt utilizați ca investiții în infrastructura rutieră, în rețeaua energetică, în comerț, educație, cultură, sănătate, etc.La acest subiect au fost două comunicări, care au fost prezentate de:-          Vice-primarul or. Rîșcani dnul Veaceslav Spătaru - Proiecte europene în orașul Rîșcani -          Primarul comunei Grinauți dna Aliona Frecauțan și bibliotecara Plămădeală Svetlana - Implementarea proiectelor europene în localitățile rurale a raionului /Grinăuți/

La activitate au participat bibliotecari din BPT din raion /online/; elevii din liceul ,,L. Damian” şi ,,D.Cantemir” împreună cu dna Cheptănaru Stela şi dna Ciumac Natalia /offline/.



                                                         Realizat de: Sacaliuc  Galina,                                                          coordonatorul CIUE BPO 
Concursul ,,La Izvoarele Înţelepciunii" la Rîşcani
 Concursul ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a

În incinta BPO Rîșcani la inițiativa Secției raionale Cultură Rîșcani, Direcției Învățământ, Tineret Sport Rîșcani s-a desfășurat etapa raională a concursului ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a. Subiectul concursului a fost dedicat creației literare lui Nicolae Dabija - scriitor, poet, publicist, om politic.







Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, RSS Moldovenească) este un scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003)[1] și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012). Nicolae Dabija, de naționalitate română și religie ortodoxă, este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. Cunoaște profund viața comunităților românești din jurul României. În calitate de redactor șef al săptămânalului Literatura și Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămânalul Literatura și Arta depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul și nordul Basarabiei, or. Ananiev ș.a), Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200 000 de semnături.













În concurs la etapa raională au participat 12 concurenți din instituțiile de învăţământ din satele: Corlăteni Costești, Grinăuți, Hiliuți, Mihăileni, Petrușeni, Recea, Văratic, Zăicani, şi or. Rîșcani.



La etapa republicană raionul Rîşcani va fi reprezentat de finalistele învingătoare la etapa raională - Terenteac Alexandreea, or. Rîșcani și Rusu Mirela - s. Zăicani.   Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani  
Ziua Drapelului - 27 aprilie
 Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova - 27 aprilie     Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime.

    Drapelul de stat al Republicii Moldovaeste asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este de asemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.    O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state.     La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…”. La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrlui. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu.

    Stema Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (sau al unei acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, câte un sceptru de aur și o ramură verde de măslin.    Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând ziua, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând noaptea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: roșu, galben și albastru.     Stema Republicii Moldova se regăsește, de asemenea, și în centrul steagului țării, pe culoarea galben.     Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

  Tradiţional la 26 aprilie, în toate localităţile Republicii Moldova se organizează mitinguri, activităţi şi evenimente dedicate sărbătorii Drapelului de Stat al Republicii Moldova - Tricolorul. 

    Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani a venit pentru public în cadrul mitingului solemn organizat de Secţia Raională Cultură cu o expoziţie de carte ,,Tricolorul - simbol în cuget şi simţiri" şi cu participarea în cadrul montajului literar exprimând cuvinte de recunoştinţă şi cântări patriotice drapelului. 





Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecaServiciul Asistenţă Metodologică şi de SpecialitateBPO Rîşcani.  
De ziua Umorului - 1 Aprilie
 Activitatea distractivă cu genericul ,,Lume, lume – hai la glume!..."

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor sau a Umorului, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului sau unui membru de familie, însă probabil puțini știu cum a apărut această datină. Pe aripi de primăvară 1 aprilie coboară. Și în zborul lui ușor Vă aducem clipe de umor. 1 APRILIE, ,,Ziua Umorului”

Ce este Umorul are un caracter specific prin soluții neașteptate, caraghioase poate produce ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportare sau verbal prin anumite contexte declanșează râsul. Simțul umorului este influențat de tradițiile, cultura, istoria unui popor, sau diferă după poziția pe scara ierarhiei sociale. Umorul diferă de asemenea după anumite perioade istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale, au pierdut efectul de a produce hazul. Umorul poate fi usturător prin satiră, ironie, batjocură, cinic, sau blând binevoitor, plin de înțelegere, autocritic.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. În această zi se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Pentru această zi veselă și pozitivă, biblioteca orașului a pregătit și a ținut o oră de râs. Pentru utilizatorii săi obișnuiți a fost organizată o călătorie literară în lumea umorului, bazată pe lucrările marilor comedianți moldoveni: Grigorii Pîrlea; Pavel Bechet; Efim Tarlapan; Gheorghe Urschi - ,,Regele umorului din Republica Moldova” și altele.







Utilizatorii s-au familiarizat nu numai cu biografia scriitorilor, dar au și râs cu poftă vizionând filmele. Cel mai mare interes l-a stârnit filmul lui Gheorghe Urschi ,, Valeu, Valeu nu Turna!”

După ce au râs suficient utilizatorii au plecat acasă cu dispoziție bună.Realizat de: Olga BURAC, bibliotecarBiblioteca Publică Orăşenească Rîşcani        
Conferinţa online cu invitatul special - Nicolae Bălţescu
CONFERINŢA ONLINE ,,De la frumuseţea versului la frumuseţea gândului şi a atitudinii…” invitat special - Nicolae Bălţescu                                           24 martie 2022   Poeziile domniei sale sculptează cuvintele într-un zbucium al sufletului într-o realitate dură, exprimă adevărul, starea spiritului omenesc, reflectă trăirile, revarsă lumina pentru dragoste de frumos. Tot ce face, face cu sârguință, dăruire, seninătate și bucurie. Lenuș Lungu La 24 martie 2022, BPO Rîşcani în colaborare cu BPT din raionul Rîşcani a organizat conferinţa online ,,De la frumuseţea versului la frumuseţea gândului şi a atitudinii…” invitat special - Nicolae Bălţescu, care perfect se încadrează în Proiectul de promovare a cărţii şi lecturii „Delectează-te prin lectură”, ediţia a II-a, anul 2022.





Sacaliuc Galina, director, BPO Rîșcani a avut onoarea de a deschide conferinţa, unde a salutat prezenţa invitatului special - Nicolae Bălţescu, utilizatorilor şi a bibliotecarilor. Dumneaei a subliniat importanţa întâlnirii utilizator-scriitor, chiar şi prin intermediul formelor online.  

Garrison Keillor spunea: ,,O carte este un dar pe care îl poţi deschide iar şi iar.”.  Protagonistul activităţii la data de 17 februarie 2022 venise cu o donaţie valoroasă de carte pentru BPO Rîşcani cu două titluri de carte ,,Să mă ierţi, Primăvară” şi ,,Purtăm din facere imboldul revenirii…”. Ele au fost elementele care au fost descoperite de utilizatorii bibliotecilor care au citit din ele. Dna Șveț Lilia, bibliotecar, Serviciul resurse informaționale, BPO Rîșcani a relatat publicului în prezentarea PPT ,,Nicolae Bălţescu – un căutător de sclipiri, de smerenie, naturaleţe şi simplitate” despre viaţa şi activitatea scriitorului Nicolae Bălţescu.







Protagonistul activităţii – Nicolae Bălţescu a susținut că poezia lui este zbucium şi neodihnă a sufletului, care nicidecum nu se poate împăca cu această realitate a durității, suferinței, necredinței, în care trăiește o bună parte din întregul Neam Omenesc. Ea exprimă adevărul printr-o filozofie proprie, sinceră, sugerând gândul permanent al imperfecţiunii acestei lumi, totodată îndemnând pe fiecare să  contribuie prin propria existenţă la schimbare în bine a lucrurilor şi a vremurilor în care trăim.

Nicolae Bălțescu ne face să înțelegem că iubirea de om implică jertfă, ardere, dăruire. Strigătul său reprezintă de fapt recapitularea durerilor noastre și cercetarea adâncului acestor dureri care subjugă lumea.

Moderatoarea, Foliuşneac Tatiana, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani a început recitalul de poezie: ,,Între miracol şi cotidian”, cu un fragment din poezia ,,Femeie, crezi...”: …Azi, o lume întâi tresare, Se miră, mai şi compătimeşte, Apoi, amnezică, preocupată De tot soiul de fleacuri, Se afundă în alte griji, Cu mult mai importante! Iar mâine… nimic n-o înspăimântă: Cu indolenţă dă uitării totul Şi veselă-n petreceri se avântă…        04.04.2011 Chişinău Ulterior utilizatorii din BPT ale raionului Rîşcani au lecturat din cărţile donate ,,Să mă ierţi, Primăvară” şi ,,Purtăm din facere imboldul revenirii…”scriitorului Nicolae Bălţeşcu: ü  BP Zăicani – Poezia ,,Cum puteam să nu te iubesc”, eleva Pîntea Vlada,cl 12, Liceul Teoretic Leonid Gherman Zăicani

ü  BP Corlăteni – Poezia ,,Memento”, Butuşanu Feodosia, bibliotecar BP Corlăteni

ü  BP Pîrjota – Poezia ,,Nu te grăbi de-aici să pleci”, eleva Loredana Buzdugan cl.IX-a Gimnaziul ,,V.Ghereg” Pîrjota ü  BP Aluniş – Poezia ,,Crăiasa din povești”, elevul Șuhan Ion, cl. VI-a, gimnaziul Aluniş ü  BP Singureni – Poezia ,,Atât de gingaşă”, elevul Stoica Maxim,cl.VII-a gimnaziul Singureni

ü  BP Mihăilenii Vechi – Poezia ,,Pacea”, eleva Cecan Adelina, cl.X-a,  Liceul Teoretic Eugen Coșeriu Mihăilenii Vechi ü  BP Recea  – Poezia ,,Cînd uneori”, eleva Iascu Mădălina, cl.IX-a, Liceul Teoretic Recea ü  BPO Rîşcani – Poeziile: ,,Plouă atât de jalnic plouă… Peregrin sunt…;    elevele: Cernicenco Valeria, cl. IX B, liceul L.Damian or. Rîşcani;  Eşanu Ana-Maria, cl. IX B, liceul L.Damian or. Rîşcani







ü  BP Borosenii Noi – Poeziile: ,,Rugă”, ,,Nu uita!”; elevii: Nedelea Vadim cl.VIII-a, gim. Borosenii Noi; Prisacari Renata cl. IX-a, gimnaziul.Borosenii Noi  ü  BP Hiliuţi – Poeziile: ,,Să mă ierţi, Primăvară”, ,,Dor”; elevele: Scorpan Alexandra cl.IX gimnaziul Hiliuţi; Parascan Mihaela,cl.IX, gimnaziul Hiliuţi ü  BP Grinăuţi – Poezia ,,Tabloul nocturn”, eleva Syrnyak Victoria,clasa VIII, gimnaziul Spiridon Vangheli Grinăuţi    A fost o conferinţă de suflet și pentru suflet, utilizatorii, cât şi bibliotecarii au rămas sensibilizați de atmosfera frumosului, a poeziei, a gândului poetic. Plăcut surprinși, dar și triști pe alocuri, deoarece realitatea descrisă în poeziile lui Nicolae Bălțescu, este chiar realitatea în care trăim și, noi mai mult sau mai puțin ne regăsim în această realitate. P. S. Numai împreună, trezim în noi iubirea, vom face această Lume mai Frumoasă, mai Bună, mai curată. Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate BPO Rîşcani.    
Proiectului Educațional Internațional ,,Prietenii bibliotecii online” 2021-2022
     Șveț Marian, elev în clasa a V-a la Liceul Teoretic ,,Liviu Damian", or. Rîșcani vă propune desenele în diferite tehnici şi impresii în baza lecturării cărţii Matt Haig ,,Fetiţa care a salvat Crăciunul” în cadrul Proiectului Educațional Internațional ,,Prietenii bibliotecii online” 2021-2022 





Verificarea cunoştinţelor şi aprecierea cursului ,,Iniţiere în biblioteconomie"





Счастье есть! Его не может быть!
20 марта - Международный День Счастья в этот день с пользователями библиотеки была проведена дискуссия, где было выявлено мнение участников о счастье. 

Счастье — состояние человека, которое соответствует наибольшей внутренней удовлетворённости условиями своего бытия, полноте и осмысленности жизни, осуществлению своего призвания, самореализации. Феномен счастья изучается психологией, философией, физиологией, социологией и экономической теорией, а также религией. ( Википедия)

Если говорить о счастье, то нужно задаться сразу несколькими вопросами. Что такое счастье? Существует оно реально или это иллюзия? От чего зависит счастье? Достижимо ли оно? Есть оно на этом свете или только в другой жизни? Ещё до нашей эры философы пытались осмыслить эти вопросы. Было много разных подходов к счастью. Вершиной этих осмыслений оказались труды Аристотеля, представления о счастье которого оставались непревзойденными очень долго. Ничего более серьезного после Аристотеля долгое время не появлялось.

Аристотель давал такое определение: «Счастье — это деятельность души в полноте добродетели». Он считал, что понимание счастья зависит от того, кого мы спрашиваем. Чтобы выяснить, что такое счастье, мы должны спрашивать мудрых людей, потому что разные люди дадут разные ответы. Поэтому первая главная идея — счастье у каждого свое. Оно может различаться у разных людей. Словарное определение счастья таково: «Счастье — это высшее благо, доступное человеку». Но возникают расхождения относительно того, в чем это благо заключается. Аристотель и многие его современники пытались определить, что именно нужно человеку для счастья, какими свойствами и добродетелями должен обладать человек, чтобы быть счастливым.    Человек создан для счастья, как птица для полета», – вспоминаются слова классика советской литературы Максима Горького. Однако, бесконечно желая друг другу счастья на день рождения и под Новый год, мы порой даже не думаем, что вкладываем в такое красивое и емкое слово.  Другое дело – подростки, они острее чувствуют неустроенность и разлад в жизни и семье, им тяжелее, когда они несчастны. Просто потому что еще не привыкли терпеть лишения.

Выяснить при помощи дискуссии,  что такое счастье, и как его понимают учащиеся, посещающие Рышканского города посещающих библиотеку. *

     Александр Ткачук. Ученик 8в–го  класса Русского Теоритического лицея им. Дм. Кантемира., г. Рышканы Счастье  на мой взгляд, – это  когда на улице хорошая погода и в дневнике хорошие оценки и ты идёшь домой со школы не спеша, зная что дома тебя ждёт мама и первый её вопрос: - Как в школе? А ты улыбаясь отвечаешь: - Всё окей, на душе легко, светло, аж петь хочется. *

     Сергей. Перчун Ученик 8-го класса  Ромыно- Украинського теоретического лицея им. С. Попович. Для меня счастье когда много денег и ты не задумываешься,  тратишь их на всё что тебе хочется.  Я живу с отцом в Социально Реабилитационном центре ,,Renaștere”. И когда у меня появятся деньги, я куплю нам большой, красивый дом, машину для папы. *

     Стас Нентуш. Ученик 6-го класса Русского Теоритического лицея им. Дм. Кантемир. Для каждого человека счастье может обозначать разные вещи, например, счастье как любовь к близким и родным, богатство,  крепкое здоровье. Определений счастья довольно много, для каждого оно свое. Лично для меня счастье – это видеть, как мои родные и близкие радуются, получать хорошие отметки в школе и тем самым радовать своих родителей, счастье видеться со своими друзьями и отлично проводить с ними время играть в компьютер, гулять, играть в футбол *

     Vadim Bucico. Elev cl.8., Liceul Teoretic ,,Livio Damian” Pentru mine ferecirea e cănd vine vacanța, iubesc soare, înghețata și mare împreună cu prieteni mei. *

     Олег Нентуш. Ученик 6-го класса Русского Теоритического лицея им. Дм. Кантемир. Я счастлив  когда  прихожу  в библиотеку, играю  там в компьютер  с друзьями и от этого я счастлив и беззаботен. Мне нравится делать людям что-то приятное, радовать  смешить их.  А в замен  видеть их счастливые глаза, улыбки  что делает счастливым  меня. И я без какого-либо сомнения могу сказать: я счастливый человек! *

     Романюк Даниил 6 А.  Русский теоретический лицей им. Дм. Кантемир Счастье – это когда у тебя все есть, когда тебе никуда не нужно срочно бежать, когда нет школы и не нужно делать уроки. Счастье – когда все здоровы, все близкие и друзья. Особенно я счастлив, когда собираюсь к кому-нибудь на день рождения, на праздник. Это самое лучшее!          Было протестировано  6 учащихся в  в возрасте  12- 15 лет, в результате совместной дискуссии выявлено общее мнение, у каждого своё видение счастья и каждый учащиеся имеет на него право но главное условие его выполнения зависит от родительской любви, социальной среды в которой находится подросток.Ольга БУРАК, библиотекарьРышканская Городская Публичная Библиотека                     
,, LIVIU DAMIAN – POETUL GENERAŢIEI DE AUR”
87 de ani de la naşterea poetului LIVIU DAMIANOră de poezie, expoziţie de  carte în cadrulProiect de promovare  a cărţii şi lecturii ,,Delectează-te prin lectură”, ediţia a II-a, anul 2022

SALCÎMU-ACESTA CARE-MI CREŞTE din pragul casei părinteşti la frunza-i tînăr, iar la gînduri e ca bătrînii de demult. Salcîmu-acest cu frunza rară cu trunchi brăzdat de semne-adînci fîntîna, casa şi suflarea mi le-a cuprins cu rădăcini.   Salcîmul din prag, Liviu DAMIAN   Astăzi, 13 martie 2022, poetul, eseistul, traducătorul, criticul, profundul gânditor Liviu Damian, ar fi împlinit 87 ani. Un lider mai puțin‚ promovat’ al generației de aur a literaturii basarabene din sec. XX, un mentor pentru tinerii scriitori, un poet de curaj, cu versuri cutremurate de vibrații ascunse, intense, cu sensuri multiple, împletite în metafore subtile, simbolice.  „Liviu Damian este un scriitor modern, care a impus o altă viziune, a ştiut să îmbine tradiţia cu inovaţia. De numele lui este legat efortul de modernizare a literaturii din Basarabia, a poeziei şi a esteticii. A fost un om cu mult caracter, cu multă demnitate şi verticalitate”.                                                                                                                                  Arcadie SUCEVEANU „Liviu Damian este unul din munţii cei mai frumoşi, cei mai înalţi din literatură. Nu este numai un poet venit de la Dumnezeu, a fost inspirat în toate, vedea poezie în tot. Liviu Damian este un Socrate al nostru, un om de o înţelepciune extraordinară. Întradevăr a făcut o poezie de trezire, care oferă oxigen”.                                                    Spiridon VANGHELI     Liviu Damian  – S-a născut la 13 martie 1935 în familia intelectualilor Ştefan şi Eufimia Damian, satul Strîmba (ulterior Leadoveni, în prezent Corlăteni), raionul Rîşcani 1951 – Este anul în care numele viitorului poet apare pentru prima oară în presa periodică 1954 – Coautor al culegerii colective ,,Glasuri tinere” 1955 – Absolveşte şcoala medie din satul natal 1960 – Absolveşte Facultatea de Istorie şi Litere a Universităţii de Stat din Chişinău 1963-1968 – Redactor-şef adjunct al revistei ,,Nistru” 1976-1986 – Secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova 20 iulie 1986 – Liviu Damian a decedat. A fost înmormîntat lîngă mama în satul natal Corlăteni, raionul Rîşcani   PREMII ŞI DISTINCŢII   1985 – Maestru Emerit al Artei Ordinul „Insigna de Onoare” 1984 – Premiul de Stat pentru Literatură 1967 – Premiul literar unional „Nicolai Ostrovski”   1995 - în satul de baştină al scriitorului a avut loc inaugurarea Muzeului literar „Liviu Damian”. 2000 - pe casa în care a locuit scriitorul în ultimii ani de viaţă, a fost dezvelită placa memorială „Liviu Damian”. Astăzi numele scriitorului îl poartă un liceu din Chişinău şi o stradă din acelaşi oraş şi Liceul din  oraşul nostru natal Râşcani astăzi poartă numele Liviu Damian.   „Liviu Damian e  poetul inimii şi tunetului, al mândriei şi răbdării,  ne-a încurajat să iubim cuvântul,   să-l respectăm, să-l preţuim,  a fost scriitorul care nu a vrut să se lase absorbit de vremuri. Demnitatea, curajul, puterea spirituală, cultura poetică aleasă, trăsături menţionate în mai toate evocările contemporanilor, l-au ajutat pe poet să se limiteze la concesii sporadice făcute pentru salvarea cărţilor, creând doar versuri care supravieţuiesc, ale căror mesaj şi imagistică rămân la fel de valoroase. BPO Rîşcani  crede că  opera poetului  merită să fie studiată, discutată pe larg de tânăra generaţie,  în special, fiindcă evocă în continuare problemele cu care se confruntă societatea astăzi, fiindcă răspunde la multiplele întrebări care ne preocupă pe toţi.       Noi, bibliotecarii,  am  propus a regăsi  personalitatea şi creaţia omului de litere care a fost Liviu Damian   organizînd expoziţie de carte şi  recital de poezii împreună cu utilizatorii  bibliotecii Albot Marina, Martin Maria şi  Albină Constantin care să reamintească magia cuvintelor şi puterea poeziei a  poetului.   Activitatea   au fost mediatizate pe pagina şi contul de Facebook al bibliotecii link: https://www.facebook.com/100009024360421/videos/pcb.2976007449376705/6923229314414656 https://www.facebook.com/100009024360421/videos/pcb.2976007449376705/372941004656329 https://www.facebook.com/100009024360421/videos/pcb.2976007449376705/703755337727365               Realizat de: Inga ALBOT, bibliotecar            Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani 
Miss Smărăndiţa - 2022
         Miss Smărăndița - 2022 Un eveniment deosebit care a devenit deja și așteptat de elevii, care citesc opera scriitorului Ion Creanga, care s-a născut pe data de 1 martie 1837 și anul acesta ar fi împlinit 185 ani de la naștere, este Concursul „MISS SMĂRĂNDIȚA”. Ajuns la a XV-a ediție, concursul ,,MISS SMĂRĂNDIȚA – 2022”, este organizat de Secția Raională Cultură Rîșcani, care s-a desfășurat în Biblioteca pentru copii or.Rîșcani 13 martie 2022. Zece domnițe au concurat pentru titlul de MISS SMĂRĂNDIȚA - 2022, demonstrându-și cunoașterea operei scriitorului Ion Creangă, inteligența si creativitatea, asistând de fiecare data la o mare sărbătoare a cărții si lecturii.

Probele acestui concurs au fost: 1.      Prezentarea costumului național, ce-l vor purta în cadrul concursului; 2.    De ce l-am îndrăgit pe Nică? Îşi vor exprima sentimentele de admiraţie şi simpatie faţă de Nică din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă; 3.     Vorbe cu tâlc, care au devenit proverbiale din opera scriitorului Ion Creangă; 4.      Înscenarea unui fragment din operele lui Ion Creangă; 5.      Proba liberă.

La concurs au participat următoarele concurente – elevele claselor V - VI-a, utilizatoare ale bibliotecilor publice din raion: *

    Renata Panțeniuc (s. Borosenii Noi),   *

    Elena Pleșca (s. Aluniș), *

    Loredana Băbălău (s. Singureni), *

    Mădălina Calistru (or. Rîșcani), *

    Daniela Dolință (or. Rîșcani), *

    Andreea Bîlici (s. Hiliuți), *

    Maria Poroseci (s. Corlăteni), *

    Emilly Cheaburu (s. Zăicani), *

    Ionela Gheorghian (s. Pîrjota), *

    Mihaela Postolachi (s. Mihăileni).          Concurentele s-au prezentat, conform regulamentului concursului, toate în costume naționale. 

        Membrii juriului au desemnat învingătoarea acestui concurs: Elena Pleșca, din s. Aluniș – „Miss Smărăndița – 2022”. Celelalte concurente s-au învrednicit cu diplomă de mențiune.         Doar rostind pur și simplu cuvintele ION CREANGĂ ai și dat glas unui basm frumos, unei legende luminătoare. Iubiți-l și citiți-l pe Creangă. Realizat de: Irina Jariuc, Anna Prodan, Biblioteca pentru copii, or.Rîșcani
Donație geneneroasă de carte din partea scriitorului Nicolae Bălțescu
Donație geneneroasă de carte din partea scriitorului Nicolae BălțescuFondul de carte al Bibliotecilor PubliceTeritoriale din raionulRîșcani a fost completat cu un lot de carte donate de sriitorul Nicolae Bălțescu.       În aceast miez de făurar, la 17 februarie, la Biblioteca Publică Orășenească Rîșcani au pășit pragul cărțile lui NicolaeBălțescu „Purtăm din facere imboldulrevenirii” (Editura Pontos,2020) și ,,Să mă ierți, Primăvară” (Editura Pontos, 2017).

   Actul de binefacere constituit din 44 cărţi au fost repartizate în bibliotecile publice teritoriale ale raionului Rîşcani şi va constitui o sursă de completare şi consolidare a colecţiilor de carte. Acest gest frumos şi generos este un semn al aderării la valorile autentice, care definesc adevărata dorinţă şi dragoste de lectură, care vine să dezvolte şi să crească performanţele tuturor generaţiilor, întregii societăţi în lumea cunoaşterii. La rândul lor, gazdele, în persoana doamneidirector Sacaliuc Galina șia bibliotecarelor, au exprimat sinceremulțumiri pentru acest gest impresionant, menționând că aceastădonație va oferi un suport în asigurarea resurselor informaționale pentru utilizatorii bibliotecii.

La 24 martie 2022 în baza cărților donate va avea loc un eveniment online cu genericul ,,De la frumuseţea versului la frumuseţea gândului şi a atitudinii…” invitatspecial - Nicolae Bălţescu, această activitate literară (online) în direct va oferi frumoasa ocazie de a se întâlni scriitorul cu utilizatorii bibliotecilor din raionulRîșcani, care au citit și au simțitpoezia lui NicolaeBălțescu ,,adânc trăită, marcată de o atmosferă de suferință, de așteptare, de speranță, de armonizare a minții cu inima…” precum spunea Mariana Moga. Sperăm că va fi o întâlnire de suflet de neuitat.

Suntem mândri să fim parte a acestui gest frumos, purtăm o profundă recunoștință tuturor donatorilor, care contribuie la formarea unei colecții frumoase și interesante de carte.Cu drag așteptăm și alte donații de carte, care sunt foarte                                       binevenite pentru utilizatorii bibliotecii noastre.                                              Realizat de: Lilia ȘVEȚ, bibliotecară                                              Serviciul resurse informaționale, BPO Rîșcani
Marele povestitor Ion Creangă omagiat de Biblioteca pentru copii Rîşcani
                                  Marele povestitor Ion Creangă

     Ion Creangă este un scriitor foarte iubit de copii datorită basmelor şi povestirilor sale, dar şi a „Amintirilor din copilărie”. Măiestria şi sinceritatea cu care povesteşte autorul cele mai inedite detalii ale vieţii lui de copil atribuie operei lui Ion Creangă un loc însemnat în literatura română. Lucrătorii Bibliotecii pentru copii or. Rîșcani împreună cu elevii clasei a III-B a  Gimnaziului „Gh.Rîșcanu”, diriginte Ludmila Gîncu, l-am omagiat pe marele Povestitor din Humuleşti – Ion Creangă, care anul acesta ar fi împlinit 175 de ani de la naşterea.

Programul activității a fost petrecut online și a cuprins o prezentare „Marele povestitor Ion Creangă” despre viaţa şi opera scriitorului. Călătorind în lumea lui Creangă, copiii au aflat cine a fost acest mare scriitor humuleștean, unde a locuit, a fost redescoperit tărâmul poveștilor, care ne-a fermecat pe toți cât timp s-a desfășurat activitatea dedicată povestitorului și pedagogului Ion Creangă.

Pentru a afla cât de atenți au fost copiii pe parcursul activității, bibliotecarii au pregătit o victorină  literară „Să-l cunoaștem pe bunicul Creangă”,unde copiii au răspuns cu entuziasm la toate întrebările. Prin organizarea acestei activităţi, dorim să determinăm  tânăra generaţie să îndrăgească opera lui Ion Creangă  şi să retrăiască, prin intermediul operei sale, inocenţa copilăriei. Realizat de: Irina Jariuc, Anna Prodan, Biblioteca pentru copii, or.Rîșcani
Proiectul Educaţional Internaţional ,,PRIETENII BIBLIOTECII ONLINE"
P R O I E C T   E D U C A Ţ I O N A L I N T E R N A Ţ I O N A L 2021 – 2022 „PRIETENII BIBLIOTECII ONLINE” Începând  cu luna ianuarie 2022 BPO Rîșcani s-a alăturat la proiectul internațional cu genericul ”Prietenii bibliotecii online”, implicând și bibliotecile publice teritoriale din: Pociumbauți, Aluniș, Hiliuți, Grinăuți, Singureni, Borosenii Noi. Scopul proiectului: motivarea tuturor persoanelor, indiferent de vârstă sau ocupaţie, să devină utilizatori ai bibliotecii, fie că aceasta este şcolară sau publică, pentru a participa la toate activităţile desfăşurate în cadrul lecturii, în vederea dezvoltării personale. Promovarea valorilor naționale, înțelegerea noținii de valori comune celor două țări din care provin instituțiile partenere în proiect, România și Republica Moldova. Instituţii partenere şi coordonatorii proiectului sunt: Şcoala Gimnazială „N. Iorga” Piteşti – România. Director: prof. Bratu Luminiţa    Coordonator (partener local – România): bibliotecar Nuţă Gabriela-Ioana 2.      Biblioteca Publică Raională „V. Alecsandri” Teleneşti – Rep.  Moldova Directoare: Furdui Maria       Coordonator (partener local – R. Moldova): director bibl. Furdui Maria 3.      Colegiul Național „Ion C. Brătianu” Piteşti – România Director: prof. Dumitru Florica Coordonator (partener local – România): bibliotecar Guţu Iulia 4.      Biblioteca Publică Raională ”Mihai Eminescu” Rezina- Republica Moldova Directoare: Galina Davidic Coordonator raionul Rezina (Partener local Republica Moldova) Biblioteca Publică Raională  Cantemir Directoare: Aurelia Nechit Coordonator raionul Cantemir (Partener local Republica Moldova) 6.      Biblioteca Publică Crihana Veche Directoare: Maria Cudlenco Coordonator local Cahul ( Partener local Republica Moldova) 7.      Biblioteca Publică Biblioteca Publică Orășenească Rișcani Directoare: Galina Sacaliuc Coordonator raionul Rîșcani  (Partener local Republica Moldova)     Obiectivele proiectului: a) Pe termen scurt: atragerea şi stimularea utilizatorilor bibliotecii către lectură, dezvoltarea activităţilor bibliotecii. b) Pe termen mediu: dezvoltarea caracterului personal al utilizatorilor, îmbunătăţirea calităţii lecturii. c) Pe termen lung: dezvoltarea profesională a bibliotecarilor, dezvoltarea lucrului în echipă, dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Menținerea colaborării dintre partenerii din proiect pentru dezvoltarea relațiilor profesionale și schimbul de experiență. Locul de desfăşurare a activităţilor din proiect: -           Activitățile se vor desfășura în cadrul bibliotecilor din instituţiile partenere în proiect. -           Activităţile comune se vor desfăşura on-line. -           Activităţile care se desfăşoară separat, în fiecare instituţie în parte, vor fi transmise pe e-mail celorlalţi participanţi până la data limită din proiect. Forme de organizare a activităţilor: -           Individual, pe grupe de elevi/utilizatori; echipe de lucru, cu respectarea legislației in vigoare privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul Coronavirus SARS-COV 2. În acest sens, pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară, toate documentele necesare  desfășurării proiectului, inclusiv diplomele acordate la finalul activităților, vor fi transmise online. În cadrul acestui proiect bibliotecile publice activ contribuie la promovarea şi lecturarea operelor scriitorilor recomandaţi, utilizând diverse forme de activitate: lecturi individuale sau lecturi publice, lecturi comentate,   Toate evenimentele realizate sunt promovate: ü  pe paginile de Facebook ale bibliotecilor și în grupul ”Prietenii bibliotecii online” ü  blogul BPO Rîşcani https://biblioriscani.blogspot.com/ Dorim tuturor participanților succese în stimularea lecturii, promovarea culturii lecturii, dezvoltarea parteneriatelor între bibliotecile publice republicii Moldova și bibliotecile de învățământ din România. Realizat de: Sacaliuc Galina,                    Directorul BPO.   
Литературная встреча писателей города с юными читателями.
 Литературная встреча  писателей города с юными читателями.      ,,Есть только одно средство стать культурным человеком – чтение”                                                                                   А. Моруа  

25 февраля 2022 Рышканская Городская Публичная библиотека при поддержке волонтёра библиотеки, Двойцевой Марии организовала и провела литературную встречу, по творчеству  писателей земляков из Рышканского литературного клуба ,,Элегия”, филиала Союза писателей Молдовы им. ,,А.С. Пушкина”. Литературный час посвящён ознакомлению с творчеством писателей города и адресован юными читателями библиотеки.

Цель мероприятия: привить интерес к чтению художественных произведений, в целях развития познавательной деятельности и самосовершенствия.

На литературном часе присутствовали писатели: Лидия Мотря, Светлана Викол,  Мария Двойцева, Лидия Шаламага, Юрий Иванов.  В ходе мероприятия юные читатели узнали основные этапы жизни и творчества писателей земляков родного города, заслушали произведения авторов собственного сочинения.

Лидия Константиновна Мотря родилась 9 сентября 1948 г. в городе Рышканы, окончила Рышканскую вечернюю среднюю школу, агрономический факультет сельскохозяйственного техникума, 30 лет проработала старшим инспектором районного Бюро записей актов гражданского состояния. Книги написанные госпожой Лидия Мотря глубоко автобиографичные, героями являются родственники, знакомые, коллеги. На литературной встрече госпожа Лидия Мотря представила на обсуждение юного читателя такие книги:  ,,Лучик солнца для тебя”,  ,,Мы сильны любовью”, ,,Невыдуманные судьбы”, ,,Колокол воспоминаний о Рышканах” в 2-х томах, ,,Clopotul amintirilor din Rîşcani”.   Светлана Григорьевна Викол уроженка села Ракарий Рышканского района. В раннем детстве с родителями переехала в город Рышканы. Окончила Рышканскую среднею школу, Тираспольский сельскохозяйственный институт. И всю жизнь проработала агрономом. Книги написаны по рассказам людей, которые были свидетелями описанных событий или же являлись непосредственными участниками. Для ознакомления со своим творчеством были представлены роман ,,Под крылом  ангела”, ,,Разделить одиночество”, басни.   Лидия Шаломага родилась в селе Рамазаны Рышканского района, училась в  Кишиневском полтитехническом институте. Пишет с детства. Выпустила сборник стихов, посвящённых любимому краю Молдове, где описывает природу Молдовы трудолюбивый народ населяющий сей плодородный край: ,,Сегодня День Ангелов Хранителей”, ,,Счастье в нашем доме”, ,,Его Величество зима”, ,,Счастье отдыхало, на краю земли” и многие другие. Написала и выпустила цикл поучительных сказок для детей.

Мария Двойцева родилась 12 июня 1946 года в селе Скинень Сорокского  района. Поле окончания школы училась Бельском государственном педагогическим  институтомим. А.Руссо по специальности педагогика и психология. Как только вышла на пенсию, появилось свободное время начала писать, опубликовала два сборника. ,,Память сердца”, ,,Din trecut și prezent” - книги воспоминаний Марий Двойцевой  посвящена историй её родного села Скинень, его обычаям и традициям,  села в котором переплелись судьбы его жителей – родных и близких многодетной семьи Вакарь. Рассчитана на читателей интересующихся краеведением, историей населённых пунктов  Молдовы. Участники мероприятия ознакомились с неординарной личностью,  председателем Рышканского литературного клуба ,,Элегия”, филиала Союза писателей Молдовы им. ,, А.С. Пушкина”.

Юрий Иванов родился в посёлке Рышканы, окончил Кишинёвский Политехнический институт. В последние годы занимается изучением и популяризацией духовного и культурного наследия русинов Молдовы. Лауреат премий ,,Автор года”. Член Союза писателей Республики Молдова имени А. С. Пушкина, творческого клуба ,,Наше Поколение”. Автор нескольких литературных сборников, более 50 научно-популярных статей, писатель, литературный критик, публицист, историк, краевед, поэт. Всё его творчество пронизано любовью к родному краю и заботой о его жителях. Цикл стихов  включает весенние мотивы, любовную лирику, любовь к природе,  написанные в лёгкой непринуждённой лирической форме.

Такие мероприятия помогают развивать творческий потенциал присутствующих, окунуться в мир прекрасного, вспомнить и пережить чувство влюблённости увидеть незабываемые красоты родного края по новому оценить рядом живущих людей, понять и оценить их желания, цели, перенять их жизненный опыт и что, то хорошее взять с собой во взрослую жизнь! Бурак Ольга, библиотекарь Рышканская Городская Публичная Библиотека      
Dezvoltarea capacităţilor personalului din BPT din rnul Rîşcani: orientări şi perspective pentru 2022.
 Dezvoltarea capacităţilor personalului din BPT din rnul Rîşcani: orientări şi perspective pentru 2022.Scopurile definitorii pentru educaţie în secolul al XXI-lea, adoptate şi promovate de UNESCO, orientează dezvoltarea, fundamentarea capacităţilor persoanelor (inclusiv ale personalului din biblioteci) în funcţie de factorii şi tendinţele de perspectivă, determinate de: schimbări economice şi demografice, mutaţii culturale şi progrese ştiinţifice etc. Dezvoltarea profesională este o condiţie pentru reprezentantul oricărei profesiuni, îndeosebi vorba fiind despre bibliotecar. Spre/pentru dezvoltarea profesională ne orientează autorităţile internaţionale şi naţionale de profil, cadrul legislativ, de reglementare. Dacă se doreşte de a amplifica reuşita bibliotecii, este necesar de a face să crească profesional personalul acesteia. Pentru ca biblioteca să ofere servicii de calitate comunităţii bibliotecarul trebuie să părăsească zona de confort şi a accepta schimbarea, de a-şi dezvolta competenţele profesionale spre binele instituţiei şi al comunităţii. Aceasta ar însemna că, bibliotecarii ar trebui să se alinieze la tendinţele şi politicile internaţionale privind bibliotecile. Ca rezultat să ajusteze programele de bibliotecă planificate pentru anul curent.







În acest sens, Centrul biblioteconomic teritorial, Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani la 24 februarie 2022 a organizat şedinţa metodică ,,Ajustarea programelor de activitate pentru anul 2022 prin prisma priorităţilor profesionale naţionale, programelor şi proiectelor”. Grupul-ţintă al şedinţei au fost bibliotecarii din bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîşcani care s-au conectat prin intermediul aplicaţiei Google MEET. La şedinţă au fost discutate următoarele subiecte prezentate de:

Galina SACALIUC, director Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani •          Priorități profesionale naţionale ale anului 2022; •          Cu privire la desfăşurarea Programului Naţional LecturaCentral, ediţia a V-a, 2022; •          REGULAMENT de organizare și desfășurare a concursurilor naționale în cadrul Programului Naţional LecturaCentral (PNLC) (Actualizat: 20.05.2021); •          Cu privire la desfăşurarea Proiectului Educațional Internațional ,,Prietenii bibliotecii online” Citim aceeași carte Matt Haig ,,Fetiţa care a salvat crăciunul” (copii si adolescenţi) F. Scott Fitzgerald. ,,Marele Gatsby” (adolescenți și tineri).



Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani •          Prioritatea profesională naţională ale anului 2022: Aprofundarea rolului bibliotecii de garant al  memoriei locale; •          Proiectul instituţional ,,Memoria Locală”; •          Proiect de promovare a cărţii şi lecturii „Delectează-te prin lectură” ediţia a II-a, anul 2022.





Lilia ŞVEŢ, bibliotecar, Serviciul resurse informaționale, BPO Rîșcani •          Prezentarea donaţiei de carte de la scriitorului Nicolae Bălţeşcu ,,Să mă ierţi, Primăvară” şi ,,Purtăm din facere imboldul revenirii…”; •          Recomandări privitor la activităţi culturale în baza operei.





Uliana CALISTRU, specialist principal în domeniul bibliotecilor, Secţia Raională Cultură Rîşcani. •       Concursul raional ,,Miss Smărăndiţa” (Concurs de creativitate și inteligență pentru tinere domnițe) •       Concursul republican anual ,,La izvoarele înțelepciunii” ediția a XXXII-a.  

            Dezvoltarea profesională este o responsabilitate individuală, dar şi instituţională, fiind o urmare a implicării în activităţi educaţionale, în învăţarea orientată. Centrul biblioteconomic teritorial va asigura şi în continuare coordonarea metodologică a activităţii bibliotecilor publice din reţeaua bibliotecilor din raionul Rîşcani.   Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani  
Ziua Internațională a Cititului Împreună. Campania Naţională ,,Citim cu voce tare Împreună” la BPO Rîşcani
             Ziua Internațională a Cititului Împreună. Campania Naţională ,,Citim cu voce tare Împreună” la BPO Rîşcani

,,Când părinții le citesc copiilor cu voce tare, are loc cea mai importantă activitate de construire a cunoștințelor și abilităților de care au nevoie copiii pentru a învăța să citească.” Marilyn Jager Adams   Ziua Internaţională a Cititului cu voce tare Împreună (World Read Aloud Day) este o campanie de promovare a bucuriei, frumuseţii şi beneficiilor lecturii. A fost iniţiată de LitWorld (litworld.org), o organizaţie nonprofit fondată în 2007, careare drept scop consolidarea eforturilor bibliotecilor, instituțiilor educaționale, organizațiilor de creație, comunităților și factorilor de resort pentru promovarea lecturii. Evenimentele din această zi nu doar promovează lectura, dar o și transformă într-un act social. Programele oferite de LitWorld sunt adresate tuturor instituţiilor şi persoanelor care au tangenţă cu promovarea lecturii: şcoli, instituţii preşcolare, biblioteci, lucrători din sectorul social, părinţi, etc.) 

 Din 2009, la 1 februarie, în toată lumea se celebrează Ziua Internațională a Cititului cu Voce Tare. Lectura cu voce tare trebuie să fie prezentă în viaţa copilului chiar din primele zile după naştere. Părinţii nu vor aştepta timpul când copilul începe să vorbească pentru ai citi. Ar fi bine ca lectura să fie ca un ritual, care se petrece în locuri special amenajate sau stabilite în casă şi se produce zilnic, cel puţin 10-15 minute.

Lectura cu voce tare fortifică abilităţile lingvistice ale copilului, stimulează curiozitatea şi dezvoltă memoria nu doar la copii, dar şi la adulţi. Ziua Internațională a Cititului cu voce tare Împreună se sărbătorește în primele zile a lunii februarie, fiind marcată anual în peste 100 de țări începând cu anul 2012. Acest eveniment are menirea de a încuraja copii, tineri și adulți din întreaga lume să celebreze puterea cuvintelor și cititul în public. Studiile arată că alfabetizarea reprezintă fundamentul bunăstării emoționale și fizice, creșterii intelectuale și economice. Citirea cu voce tare îmbunătățește abilitățile de ascultare, influențează dezvoltarea vocabularului și înțelegerea temelor și structura textelor.

La 2 februarie 2022, de Ziua Internațională a Cititului cu voce tare  Împreună, BPO Râşcani s-a implicat activ la organizarea celei de-a treia ediții Naționale a Campaniei de  Promovare a Cititului cu Voce Tare, cu genericul Haideţi să citim  cu mic, cu mare, cu voce tare! 

În cadrul acestei campanii au fost recitate versuri, fragmente din operele  scrise   în limba română şi rusă. Activităţile din cadrul programului au fost mediatizate pe pagina şi contul de Facebook al bibliotecii link:https://www.facebook.com/Biblioteca-Publica-Oraseneasca-Riscani-524321207726976https://www.facebook.com/photo/?fbid=2948378532139597&set=pcb.2948378718806245https://www.facebook.com/photo?fbid=2948378512139599&set=pcb.2948378718806245https://www.facebook.com/photo/?fbid=2949080592069391&set=pcb.2949081042069346https://www.facebook.com/photo?fbid=2949080535402730&set=pcb.2949081042069346https://www.facebook.com/100009024360421/videos/pcb.2949644005346383/958338801753570 şi pe canalul de YouTube al bibliotecii link: https://youtu.be/MZdpLQUPe6U La activitate au participat utilizatorii de diferite vârste (adulţi, tineri, copii), lecturând cu voce tare citate în operele poeţilor şi scriitorilor îndrăgiţi, cum ar fi  I. Creangă, Gr. Vieru, M. Eminescu, E. Asadov, L. Motrea  ş.a. Sincere mulțumiri, adresăm tuturor participanților care au fost  implicaţi în activităţile campaniei pentru susținerea mișcării internaționale CITIM CU VOCE TARE ÎMPREUNĂ.                                                                Realizat: Albot Inga
Donaţie de carte de la scriitorul Nicolae Bălţescu
O carte este un dar pe care îl poţi deschide iar şi iar.   Garrison Keillor       La 17 februarie 2022 scriitorul Nicolae Bălţescu a venit cu o donaţie valoroasă de carte pentru BPO Rîşcani. Cele două titluri ,,Să mă ierţi, Primăvară” şi ,,Purtăm din facere imboldul revenirii…” vor fi propuse utilizatorilor pentru a fi lecturate cu plăcere.







Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecarServiciul Asistenţă Metodologică şi de SpecialitateBPO Rîşcani.
Serviciul Modernă de bibliotecă ,,Ghemul M@gic"
Serviciul Modernă de bibliotecă ,,Ghemul M@gic"

           В быстротечный век информационных технологий, когда на любой поставленный вопрос в считанные секунды можно найти ответ, изменилась и жизнь в обществе стала более насыщенной все торопятся, спешат, нервничают, то есть появляются проблемы со здоровьем. А когда бюджет семьи не соответствует рыночным требованию,  возникают ещё и бытовые проблемы всё это приводит к стрессовым ситуациям.  Взяв за основу эти причины, было принято решение ввести новую библиотечную услугу, которая смогла бы помочь изменить подобную ситуацию, Так как  Вязание — йога для твоего мозга. Руки заняты, голова свободна от лишних мыслей, сознание находится в стабильном состоянии равновесия, это дело, без которого не представляют своей жизни миллионы женщин по всему миру. Неврология признала вязание новой йогой — настолько сильно это хобби влияет на своих поклонников. Врачи неврапотологи рекомендуют, советуют присмотреться к подобному занятию так как:

Улучшится психическое состояние, решение психологических проблем будет отнимать меньше твоих душевных ресурсов. Внимательность и концентрация станут твоими постоянными спутниками. Развитие мелкой моторики даст тебе возможность делать сложные бытовые дела, перед которыми у тебя раньше опускались руки. Творческие способности будут развиваться и радовать тебя неожиданными проявлениями. Самооценка достигнет нового уровня — чувство гордости за красиво выполненную работу и уверенность в своих силах дадут почувствовать тебе свою значимость. Память станет намного лучше, а мозг будет работать в разы быстрее. 

Есть и чисто практическая сторона вопроса. Вязать просто выгодно для семейного бюджета, особенно когда растут дети, можно придумать так, чтобы довязать уже ставшие короткими рукава, или юбку, руками можно сделать вещь не хуже, а намного оригинальней если бы вы купили в магазине.  В то же время растёт интерес к ручным изделиям,  за рубежом,  всегда ценился так называемый hand made (хэнд-мэйд), это даст возможность получить дополнительный доход в семейный бюджет.

         Почувсвать себя в какой-то мере творцом, художником, получать творческое и эстетическое наслаждение от самого процесса. Это ли не истинное жизненное удовольствие. Ждём всех желающих! Бурак Ольга, библиотекарь BPO Rîşcani

Generat în 0.568 secunde.