 |
|
Comenteaza
Psihologie, autocenzură și scris
Cu cât mai puțin scrii, cu atât mai rar ai chef să o faci. E ca o gaură ce se formează între tine și scris, cu fiecare zi tot mai mare. Urăsc să mă recitesc, îmi par ridicole propriile cuvinte, … Citește în continuare →
Despre tata
Eu nu știu cum e să fi tată. Prin definiție pot fi doar mamă. Știu doar că în viața oricărui copil, tatăl este un pilon de bază, primul model bărbătesc, prin care ne identificăm sau la care ne raportăm. Nu … Citește în continuare →
Ce aș fi dorit să știu despre alăptare, înainte de a deveni mamă
În perioada sarcinii, recunosc, m-am documentat mult prea puțin despre alăptare, acordam prioritate informațiilor despre naștere și îngrijire a sugarului. Îmi ziceam : ce poate fi mai firesc decât alăptarea?! cum poate ceva să nu meargă, dacă doar pui copilul … Citește în continuare →
Când ne dezamăgim copiii…
Vine o zi, în viața fiecărui băiat. când nu mai vrea să se însoare cu mami și o zi în viața fiecărei fete, când nu mai dorește să se mărite cu tati. Vine o zi când ne dezamăgim copiii, o … Citește în continuare →
Lăsați copilul să tragă pisica de coadă !
De aproape o lună de zile avem și noi un pisic în casă. L-am adoptat întâmplător și fără nici un plan, decizia a fost luată în 3 minute. Dar a fost o decizie bună. Cel mai bucuros este copilul, desigur. … Citește în continuare →
Părințeală în termeni englezești
Nu ne putem alege copiii. Ei vin așa cum sunt, diferiți de ce ne-am imaginat noi că vor fi, diferiți, poate, de ce ne-am dorit noi să fie. Cel mai greu, în misiunea de părinte e să nu încerci să-l … Citește în continuare →
Parisul, din perspectiva unei mame
În sfârșit am revenit acasă după o lungă călătorie la Paris. Parisul nu este un oraș nou pentru mine, am locuit mai bine de cinci ani acolo, așa că nu sunt turistul clasic cu ghiozdan și hartă care cutreieră metroul. … Citește în continuare →
Somnul micuților din Franța, sau cum să ai un copil comod
După cum probabil știți sau poate nu, mă aflu acum în Franța cu piciul meu, cam pentru o lună. (N-o să ne mai luăm niciodată o vacanță atât de lungă fără tati, dorul e mult prea mare.) Fiind aici am … Citește în continuare →
Nu facem copii pentru ca să ne iubească
Ar fi culmea egoismului dacă am face copii, pentru ca să ne iubească. Ar fi să ne atribuim un rol care nu este al nostru, pentru că rolul nostru, al părinților, nu este de a fi iubiți de copiii noștri … Citește în continuare →
Despre sexualizarea alăptării
Prin maternitate, femeile revin și se apropie fulgerător de condiția primară a omului. Este o apropiere dureroasă, deseori respinsă și neînțeleasă, pentru că nu mai dorim să ne identificăm cu niște mamifere a căror scop este de a se reproduce … Citește în continuare →
Generat în 0.206 secunde.