CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"

Descoperim poveștile de dincolo de cântec! Dorim să readucem în atenția cititorilor nume de referință din istoria muzicală națională, atât a numelor de personalități cât și a unor compoziții muzicale. Cântecele de ieri și de azi! Ele rămân actuale și benefice în domeniul educației literar-artistice – educației muzicale pentru formarea și completarea culturii muzical-estetice naționale.Continuă lectura "„Struguraș de pe colină”"

Maria Drăgan, cântăreaţă de muzică populară (https://bibliomusic.wordpress.com/2015/07/28/maria-dragan-interpreta-de-muzica-populara/) Relatări din presa anilor – Chișinău, gazetă de seară, 1989: Reflecții după concert Cuvinte cheie: Maria Drăgan, interpretă de muzică populară, concert, în memoriam …Se vede că așa e timpul, tot mereu suntem atrași de sursă, ca să privim cu mai multă atenție trecutul, cel îndepărtat și celContinuă lectura "Vai, sărmana turturică…"

Ioan Paulencu, un artist desăvârșit, un Magistru Studiu biobibliografic despre viața și opera de creație în contextul aniversării a 80 de ani de la naștere La 16 mai, curent, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Centrale, „BM „B.P. Hasdeu”, a avut loc lansarea cărții „Biobibliografie. Ioan Paulencu. Opera este cununa tuturor muzelor…”. Cartea-biobibliografie a fostContinuă lectura "Opera este cununa tuturor muzelor…"

Serghei Lunchevici a fost un violonist și dirijor din Republica, ar fi împlinit 90 ani de la naștere. S-a născut la 29 aprilie 1934 la Chișinău, într-o mahala pitorească a orașului, numită Huțulovca. Tatăl lui era vatman, iar mama controloare în acelaşi tramvai. Serghei şi-a manifestat dragostea pentru muzică din fragedă copilărie, la auzul muzicii vibra întreaga luiContinuă lectura "Serghei Lunchevici, ultimul lăutar"

Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Artistă a Poporului, deținătoare a „Ordinului Republicii”, 75 de ani de la naștere Valentina Cojocaru, cântăpeaţă de muzică populară din Republica Moldova, a înregistrat 60 de ani de creație artistică. S-a născut la 20 februarie 1947, în satul Ciuciulea, judeţul Bălţi, în familia lăutarilor vestiţi de prin…

Istoria imnului orașului Chișinău „Orașul meu”

Veronica Garștea 95 de ani de la naștere (9 martie 1927 – 16 iulie 2012) Veronica Garștea, renumită profesoară și dirijoară de cor, prima femeie-dirijor din Modova, Artistă a Poporului din Uniunea Sovietică, laureată a Premiului de Stat, cavaler al Ordinului Republicii. S-a născut într-o familie de țărani cu înclinații muzicale: tatăl – bas, surorileContinuă lectura "Legenda artei corale naționale"

Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova, Laureat al Premiului de Stat al Moldovei, Membru al Uniunii Compozitorilor. Peste 10 ani este laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1984), deține Ordinul Insigna de Onoare (1987), este deținătorul medaliilor Pentru biruința asupra Germaniei (1945) și 100 de ani din ziua nașterii lui V. I. Lenin (1970). Anii de viață: 16 februarieContinuă lectura "Simion Lungul – 95 ani de la naștere"

Pentru această perioadă istorică a orașului, sursele și argumentele, de altfel modeste în acest domeniu, ne informează despre continuitatea tradițiilor cultural-muzicale care existau și deschiderea lor largă către civilizația europeană. În cercetarea fenomenului dat, cercetătorul științific Aurelian Dănilă, în articolul „Enescu și cultura muzicală în Chișinăul interbelic” se referă la activitățile muzicale care aveaul locContinuă lectura "Fațeta muzicală a Chișinăului interbelic"

O carte despre istoria Teatrului liric basarabean de autoarea Luminița Guțanu, o anchetă de cercetare care își propune să clarifice, cât mai adecvat, o sferă importantă și destul de complexă a artelor muzicale din Basarabia – opera. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității Naționale de Muzică din București (2007), autor Luminiţa Guțanu, doctor,Continuă lectura "Opera din Basarabia în secolul XX"

Din cuprins: Geneza muzicii Muzica in societatea primitiva Muzica in Antichitate Muzica in Evul Mediu Muzica Renasterii Muzica din epoca barocului Clasicismul muzical Romantismul muzical Cultura muzicala din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Scolile nationale Simfonismul postromantic Secolul al XX-lea Neoclasicismul Noile scoli muzicale nationale Muzica contemporana În colecția cărții de muzică aContinuă lectura "Colecție. Muzică. Noi achiziții"

A fost interpret, compozitor, profesor universitar și scenarist, Maestru în Artă (1951 – 2012)  La 12 octombrie  ar fi împlinit 70 de ani. S-a stins din viață la doar 61 de ani. Mihai Toderaşcu s-a născut în comuna Bardar, raionul Ialoveni. A absolvit trei facultăți, a cântat cu mai multe orchestre de muzică populară, aContinuă lectura "Mihai Toderașcu, 70 ani de la naștere"

O carte nouă pe rafturile bibliotecii ce face parte din subcolecția „Documente de muzică tipărită”. Ne reîntâlnim cu același autor de sonete la creațiile literare din literatura română dar și universală – Florian Chelu Madeva. În Cuvânt înainte a cărții scris de C.D. Zeletin, traducătorul sonetelor în limba română, de altfel, o personalitate științifică șiContinuă lectura "„Sonet. Michelangelo Buonarroti”"

Acum 7 ani, în chiar ziua de 7 aprilie – ziua Bunei Vestiri , asistam la un spectacol de comemorare a regretatei interprete de folclor Tatiana Sofronovici, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric „Țărăncuța”  din orășelul Durlești. În drum spre casă, am schițat câteva gânduri pe care i le-am prezentat regretatului Vlad Pohilă. Le-a acceptat și chiar publicatContinuă lectura "Ne caută un cântec… EVOCĂRI : Tatiana Sofronovici, interpretă de folclor"

(23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986) Vocea-i voce… Aşa mi-a dat-o maică-mea şi nimeni nu mi-o poate fura Cântăreaţă de muzică populară. Născută 23 iulie 1947, Bălăureşti, Nisporeni – m. 6 octombrie 1986, Bălăureşti. Înmormântată în satul natal. Studii: şcoala medie de muzică Ştefan Neaga  din Chişinău (1964-1965). Solistă a Orchestrei de Muzică PopularăContinuă lectura "MARIA DRĂGAN, cântăreaţă de muzică populară"

Compozitor, dirijor, pedagog și critic muzical rus. 180 de ani de la naștere (7 mai 1840- 6 noiembrie 1893) Piotr Ilici Ceaikovski este considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii, un reprezentant proeminent al romantismului muzical, și cel mai semnificativ compozitor rus al secolului XIX. Moștenirea lui este reprezentată prin cele mai diverseContinuă lectura "Muzica lui Piotr Ceaikovski în teatru și film"

Muzicolog, folclorist, pedagog şi regizor. Născut: 1 mai 1919, Mereşeni, Lăpuşna – m. 22 iunie 1999, Chişinău, înmormântat la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău). Studii: Conservatorul Municipal din Chişinău (1939, 1940-1945). În 1955 absolvă Conservatorul Moldovenesc de Stat din Chişinău, specialitatea muzicologie, clasa profesorului L. Gurov. Laborant, apoi colaborator ştiinţific inferior la cabinetul de folclorContinuă lectura "EVOCĂRI : Gleb Ciaicovschi–Mereşanu"

Vă propunem Lista bibliografică : Maria MOCANU – interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor. Lista conține: cărți, interviuri, CD-uri cu muzică populară, folk, colinde și folclor autentic din colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” :    Cărţi: Mocanu, Maria. Colinde din sudul Basarabiei / Maria Mocanu ;Continuă lectura "Maria MOCANU – interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor."

Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Bună ziua, oraşule! Muzică: O. Negruţa Versuri: P. Cruceniuc I Bună ziua, oraşule, bună, Cu ţărîna ta sfîntă, străbună! Fruntea mîndră ţi-o mîngîie norii, Dulcea doină ţi-o poartă cocorii, Marea-ţi faptă ţi-o cîntă poeţii, Struna-ntinsă la toţi povesteşte, Îndrăzneala ţi-o văd şi drumeţii, Cine-ai fost, cine eşti,…

Ion Gagim – profesor universitar, doctor habilitat, Maestrul al Artei, Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, membru al Uniunii Muzicienilor, membru al Uniunii Scriitorilor. Activitatea sa se desfășoară pe un spectru larg de domenii – muzicologie, filosofia muzicii, psihologia muzicii, pedogogia muzicii, științele educației. Prima sa publicație, monografia Trainic fundament științific (1984), cu care aContinuă lectura "Ion Gagim, fondatorul pedagogiei muzicale în Republica Moldova"

Stimați utilizatori! O serie de noi ediții muzicale și-au regăsit recent locul în colecția bibliotecii. Cărțile expuse în această revista bibliografică sunt aprobate de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și apărute cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do major. Am adunat tipul înContinuă lectura "Muzică. Achiziții noi"

O nouă lucrare scrisă de compozitorul Eugen Doga, în redacția muzicală de Veceaslav Adam. Volumul ,,Creații muzicale”   a fost editat în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 58 din 6 februarie 2017 ,,Cu privire la sărbătorirea aniversării a 80-a a compozitorului Eugen Doga”, elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, și a apărut la editura ,,Prut Internațional”Continuă lectura "Achiziții noi. Muzică tipărită."

Îl re-descoperim pe Grigore Vieru în calitate de textier, compozitor sau alcătuitor al edițiilor muzicale. Lista bibliografică prezentată și alcătuită în baza surselor din fondul de documente ce se află în gestiunea Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” ne demonstrează  rolul și importanța poetului Gr. Vieru în formarea unei culturi muzicale naționale deosebite, alimentată din izvorulContinuă lectura "Listă bibliografică. Poetul Grigore Vieru în muzică"

La 20 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihail Berezovschi, un nume de referință în formarea și devenirea artei și culturii muzicale naționale. A fost înzestrat cu mai multe talente – compozitor, dirijor de cor, cântăreț, pictor, a fost hirotonisit ca preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892). Pe plan profesional-muzicalContinuă lectura "Mihail Berezovschi, creatorul primei formații corale profesioniste din Basarabia"

Serafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicograficeContinuă lectura "Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă"

  Gheorghe Mustea, flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician,  s-a născut la 01 mai 1951 în Codrii Teleneştilor, în satul Mândreşti. Creaţia lui abordează diverse genuri muzicale, cum ar fi: muzica simfonică (concertele nr.1 şi 2), muzica de operă (Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare), muzica de cameră instrumentală (Cvartet cu coarde, Rapsodie, Pastorala), muzicaContinuă lectura "Gheorghe Mustea – Cavaler al Muzicii Moldoveneşti"

Toba mică – instrument de percuție cu sunet nedeterminat (neacordabile) cu membrană. Provine din ital. piccola cassa, tamburo piccolo; germ. kleine trommel; engl. side drum; rus. malîi baraban. Foarte cunoscută, toba este făcută dintr-un cilindru de lemn sau tablă, ale cărui capete sînt acoperite cu piele argăsită, prinsă în cercuri de lemn. Se bate cu baghete de lemn și este de maiContinuă lectura "Toba -instrument de percuție"

Xilofonul – instrument muzical de percuție din lemn sau din metal. Provine din ital. silofono, fr. xylophone, engl. xilophone, rus. ksilofon. Instrument răspândit chiar la popoarele cu o civilizație slab dezvoltată, xilofonul se compune din bucăți de lemn sonor, cu sunet foarte distinct, de diferite dimensiuni în ordinea înălțimii sunetelor așezate pe două șuvițe de cauciuc sau cînepă. Sunetele obținute prin lovireaContinuă lectura "Xilofonul – instrument muzical"

Citadela dragostei Versuri: Steliana Grama Muzica: Leonid Gorceac Interpreţi: Stela Mitriuc Peste mări și țări, Peste galaxii E orașul meu Și al Inimii Doar aici minunea Se va întâmpla, Dacă o aștepți Și mai crezi în Ea… Mii de Feți-Frumoși, Cosînzene mii Se sărută-n parc Și pe străzi pustii. Licurici electrici Seara se aprind, Ca-ntr-unContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Citadela dragostei"

Chişinău, oraş crescut pe-o floare Versuri: Iulian FILIP Muzica: Constantin RUSNAC Interpreţi: Aliona TRIBOI şi Gicu CIMBIR Cine are noroc, noroc are de-un oraş, de-un e-al meu, De-un oraş, crescut pe-o floare Chişinău: Avem casă, avem unde ne întoarce şi visa Avem chiar fiind acasă dor de ea. Ne-am trezit la o răscruce de-ncercări, deContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Chișinău, oraș crescut pe-o floare"

Capitala oamenilor buni Text, muzică, interpretare: Snails Trezeşte-mă în zori te rog, mult, mâine Şi iamă cu tine la drum Am fost, sîntem priteni buni, ştii bine E rândul meu să pun umărul acum Oameni şi locuri dragi şi tu care îmi placi Sunt toate aici la doi paşi Oameni şi locuri dragi care spunContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Capitala oamenilor buni"

Când o aud pe Maria, glasul şi cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade tracice. Mă regăsesc cu tot ce-i mai bun în mine, în stihurile şi melodiile interpretate de ea (Mihail Sadoveanu) Maria Tănase, interpretă a muzicii populare româneşi, supranumită de istoricul-literar Nicolae Iorga şi ca Pasărea măiastră a României a fostContinuă lectura "Maria Tănase – un talent al cântecului nostru popular"

Nina Crulicovschi – o interpretă marcantă a muzicii uşoare Nina Crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 în localitatea Şumiha, regiunea Kurgan, Rusia, părinţii săi fiind deportaţi în Siberia. Revenind în Patrie la vîrsta de şapte ani cu tatăl său la Chişinău, începe să înveţe treptat limba maternă, căci nu cunoştea la acea vîrstă decît rusaContinuă lectura "Nina Crulicovschi – o interpretă marcantă a muzicii uşoare"

Picola – este un instrument muzical de suflat. Provine din ital. flauto piccolo sau ottavino; fr. petite flute; engl. oktave flute; rus. malaia fleita.  Picola este un flaut mic, care măsoară 34 cm, folosind aceeași tehnică, digitație și mecanism ca flautul mare. Dacă întinderea scrisă este aproape aceeași cu a flautului, în schimb, sunetele reale emise sună cu o octavă mai sus: Ascuțimea sa metalică se remarcăContinuă lectura "Picola – instrument muzical"

Pe strada Creangă Versuri: Serafim BELICOV Compozitor: Daria RADU Interpret: Anastasia LAZARIUC Pe strada Creangă ninge iar. Vin fulgi din lunga lor vacanţă, Nu i-am văzut de un amar De timp. Dar, uite, ninge iar Frumos şi lin ca-ntr-o romanţă Ninsori purtând un glas adânc În marile tăceri căzânde, Tot mai departe li se stingContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Pe strada Creangă"

Trompeta – instrument muzical de suflat. Originea trompetei merge până la cele mai primitive instrumente de suflat şi cunoaşte o evoluţie similară, împletită cu cea a cornului. Trompeta provine din ital. tromba; fr. trompette; engl. trumpet; rus. truba, la început semăna cu flautul, chiar nu se deosebea de acesta decît în proporţii şi în materialul dinContinuă lectura "Trompeta – instrument muzical"

Oraşul meu, cu vise mari   Versuri, muzică, interpretare: Tania CERGĂ   Poate că nu e cel mai mare Dar e cel mai aproape de soare Şi sigur nu s-a făcut dintr-o dată Dar are oamenii dintr-o bucată Sunt zile complicate când vrei Doar să auzi, hai treci pe la mine Să povestim, să râdem,Continuă lectura "Cântece despre Chişinău – Oraşul meu, cu vise mari"

Vals chişinăuian Interpretă: Tatiana Cuzub Compozitor: Oleg Negruţă I Astăzi te ascult Cu inima-n piept luminată Nu pot mai mult, prin tine porneşte să bată Noi ne lovim din fragede albe petale Valsul acest mai bun e pe străzile tale Refren: Valsul ne-a tot legănat Floarea de tei ne-a îmbătat Până zori, până în zori IubiteContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Vals chişinăuian"

Noapte bună, Chişinău Compozitor: Oleg Negruţă Dorm livezile în flori Doarme-n vale în pârău Eu îţi zic de atâtea ori Dormi şi tu, oraşul meu Noapte bună, noapte bună Noapte bună, Chişinău Noapte bună, noapte bună Noapte bună, Chişinău 2. Dorm şi macaralele C-au lucrat o zi din greu Dorm pe boltă stelele Dormi şiContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Noapte bună Chişinău"

Boris Rudenco s-a născut la 16 martie 1953 în satul Găvănoasa, rl. Vulcăneşti. În 1971 a absolvit Şcoala de Cultură „E. Sârbu” din Soroca după care Şcoala muzicală „Ştefan Neaga” din Chişinău (1967-1971). A activat  în anii 1971-1972 în calitate de naist în Orchestra populară „Mugurel”, în Orchestra Ansamblului de Dansuri Populare „Joc” (1973-1977, 1979-1987)Continuă lectura "Rudenco Boris, naist"

Chişinău, oraş tineresc Interpret: Ion Suruceanu Frumos acum ca niciodată Pe strămoşescul tău melean Îţi dărui dragostea mea toată Oraş al visurilui meu drag ********************* Tu ştii să dai tovărăşeşte Iubirii mele noi temei Şi-n tine inima-şi urzeşte Romanticul mesaj al meu Refren:  Chişinău, Chişinău Verdele făgaş al tău E cuibul dorurilor mele Brad spreContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Chişinău, oraş tineresc"

Chișinău, leagănul meu ******************** Chișinău, Chișinău Tu cu freamătul tău Și cu zvâcnetul tău tineresc Daca-i ști cât de mult te-ndrăgesc Renăscut din ruini Azi te scalzi în lumini Iar pe străzile tale se aștern din petale Cărări înspre mii de grădini Refren: Chișinău e frumos ca nici când Și așa conduravei mereu Fremătând, surâzândContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Chișinău, leagănul meu"

Eugen Coca – compozitor, dirijor, muzicolog (n. 03.04.1893 – d. 9 ianuarie 1954) Personalitate cunoscută în domeniul componisticii muzicale moldoveneşti, E. Coca este apreciat  pe bună dreptate ca şi violonist, violist, dirijor şi profesor. S-a născut la 3 aprilie 1893 în judeţul Soroca, s. Curelniţa. Studiile muzicale le-a început din copilărie (vioară), cu tatăl său,Continuă lectura "Coca Eugen – compozitor, dirijor, muzician"

Oraş însorit Interpretă: Ludmila Mişova I Nu-i un alt oraş sub soare, Cu atâţi salcâmi în floare. Veşnic plin de strălucire Şi de gânduri, de iubire. Ca oraşul nostru drag, Însoritul lui de nea Cum un altul aşa, Nu poţi afla. Refren: (2) Soare, soare, soare mândru, de nespus. Oare, oare, oare, cui zâmbeşti deContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Oraş însorit"

„Vorbeşte Chişinău’’ Versuri: Oleg Negruţa Muzica: Efim Crimerman I Un glas iubit mă cheamă, mereu acelaşi glas, El sună lângă mine, în drum şi la popas … Pe unde lungi şi medii, oriunde n-am fi fost Prin tot eterul lumii, ascult acelaşi post: Refren: „Vorbeşte Chişinău!..’’ … şi sunt acasă iarăşi. „Aici e Chişinău!’’ …Continuă lectura "Cântece despre Chişinău – „Vorbeşte Chişinău’’ (Говорит Кишинев)"

Flautul – instrument muzical care provine din ital. flauto, fr. flûte, rus. fleita. Istoric. Începuturile flautului se pierd în veacuri, apariția sa fiind cu neputință de fixat în timp și spațiu. Întâlnim flautul în basoreliefurile şi picturile egiptene şi eline, în relatările privitoare la români, ca şi în evul mediu. Modelele au variat nespus deContinuă lectura "Flaut – instrument muzical de suflat"

Orga –  instrument muzical  complex care provine din it. organo; fr. orgue; engl. organ; Istoric. Povestea originii se pierde undeva în negura adâncă a veacurilor și poate atinge punctul cel mai îndepărtat, la primul tub, în care, suflîndu-se s-a obținut un sunet. Se poate număra printre primitivii strămoşi ai orgii syrinx-ul, acel antic nai, reunirea unorContinuă lectura "Orga – instrument muzical complex"

Timpanii sînt cele mai importante instrumente din familia percuţiei, fiind osatura şi baza ritmică a orchestrei, uneori încredinţîndu-li-se chiar şi rol melodic şi armonic. Instrument foarte vechi, timpanul este semnalat încă din antichitate şi sub diferite forme, dimensiuni şi materiale, îl găsim la diferite popoare şi latitudini geografice (chinezi, perşi, arabi, indieni etc). Timpanul eContinuă lectura "Timpanul – instrument muzical"

Compozitorul Laurenţiu Gondiu s-a născut la 15.10.1968 în Chişinău. A absolvit Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga”, teoria muzicii cu L. Ţurcanu. Îşi continuă studiile la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, cu profesorul Vasile Spătărelu, clasa de compoziţie (1996). S-a perfecţionat la Academia de Muzică din Bucureşti cu compozitorul Dan Dediu (1997). Membru alContinuă lectura "Gondiu Laurenţiu, compozitor"

S-a născut la 14 aug.1949,In Kazahstanul de Nord, din părinţi deportaţi: tatăl născut în com. Manta, jud. Cahul, mama – în com. Aluatu, Taraclia. La 7 iun. 1956, părinţii revin la baştină. Şi-a făcut studiile medii în comuna Manta (1956-1966). Urmează Facultatea de Filologie (1967-1973) la Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Stat alContinuă lectura "Larisa Arseni – interpretă de muzică populară şi de romanţe"

Am cântat cu tot neamul nostru… am cutreierat ţara în lung şi-n lat, am văzut oameni aplaudând de o bucurie pe care numai cântecul adevărat o poate explica. Maria Drăgan Maria Drăgan, cântăreaţă de muzică populară,. S-a născut la 23 august 1947, în s. Bălăureşti, Nisporeni, într-o familie de oameni simpli. S-a stins din viaţă la 6 octombrieContinuă lectura "Maria Drăgan – interpretă de muzică populară"

CHIŞINĂU, ORAŞ FRUMOS                                                                                                        Continuă lectura "Chişinău, oraş frumos"