CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"

 CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi" CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"



RSS posts

Arta si Cultura


Comenteaza





„Struguraș de pe colină”
Descoperim poveștile de dincolo de cântec! Dorim să readucem în atenția cititorilor nume de referință din istoria muzicală națională, atât a numelor de personalități cât și a unor compoziții muzicale. Cântecele de ieri și de azi! Ele rămân actuale și benefice în domeniul educației literar-artistice – educației muzicale pentru formarea și completarea culturii muzical-estetice naționale.Continuă lectura "„Struguraș de pe colină”"
De unde vine muzica?
Timpul și personalitatea Despre chinurile muzicii și ale talentului! Astăzi îl readucem în actualitate pe cel care a fost Petre Teodorovici, compozitor și interpret (18 mai 1950-5 iulie 1997). Dar piesele lui continuă să vibreze prin vocile artiștilor-interpreți Ion Suruceanu, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi… (https://wordpress.com/post/bibliomusic.wordpress.com/1417) Se împlinesc 27 de ani de la trecere în eternitate.Continuă lectura "De unde vine muzica?"
Vai, sărmana turturică…
Maria Drăgan, cântăreaţă de muzică populară (https://bibliomusic.wordpress.com/2015/07/28/maria-dragan-interpreta-de-muzica-populara/) Relatări din presa anilor – Chișinău, gazetă de seară, 1989: Reflecții după concert Cuvinte cheie: Maria Drăgan, interpretă de muzică populară, concert, în memoriam …Se vede că așa e timpul, tot mereu suntem atrași de sursă, ca să privim cu mai multă atenție trecutul, cel îndepărtat și celContinuă lectura "Vai, sărmana turturică…"
„Orașul meu cu umeri albi de piatră”
Premiera rubricii: Orașul nostru în cântece Cuvinte cheie: Gheorghe Vodă, Eugeniu Doga, simbol sonor, cântec despre Chișinău, antologie de cântece Relatări din presa anilor Începând cu anul 1987 în ziarul principal al orașului „Chișinău, gazetă de seară” s-a adăugat un spațiu rezervat consacrat domeniului special – cântece despre Chișinău cu denumirea Orașul nostru în cântece.Continuă lectura "„Orașul meu cu umeri albi de piatră”"
Opera este cununa tuturor muzelor…
Ioan Paulencu, un artist desăvârșit, un Magistru Studiu biobibliografic despre viața și opera de creație în contextul aniversării a 80 de ani de la naștere La 16 mai, curent, în Sala cu Coloane a Bibliotecii Centrale, „BM „B.P. Hasdeu”, a avut loc lansarea cărții „Biobibliografie. Ioan Paulencu. Opera este cununa tuturor muzelor…”. Cartea-biobibliografie a fostContinuă lectura "Opera este cununa tuturor muzelor…"
Cântărețul Ștefan Petrache ar fi împlinit 75 ani
Cuvinte cheie: cântăreț, ansamblul vocal-instrumental „Plai”, Ștefan Petrache Cunoscutul cântăreț de muzică ușoară Ștefan Petrache, Artist al Poporului, deținător al ”Ordinului Republicii”, ar fi împlinit 75 de ani (n. 8 mai 1949 – 13 ianuarie 2020 ) Scriam anterior, cu prilejul anivesării de 65 de ani ai artistului, că Ștefan Petrache a fost solist înContinuă lectura "Cântărețul Ștefan Petrache ar fi împlinit 75 ani"
Serghei Lunchevici, ultimul lăutar
Serghei Lunchevici a fost un violonist și dirijor din Republica, ar fi împlinit 90 ani de la naștere. S-a născut la 29 aprilie 1934 la Chișinău, într-o mahala pitorească a orașului, numită Huțulovca. Tatăl lui era vatman, iar mama controloare în acelaşi tramvai. Serghei şi-a manifestat dragostea pentru muzică din fragedă copilărie, la auzul muzicii vibra întreaga luiContinuă lectura "Serghei Lunchevici, ultimul lăutar"
Legenda unui cântec
Tudor Chiriac, compozitor, profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.  75 ani de la naștere De Ziua Internațională a Poeziei, născut la 21.03.1949 Adresare către fani: Cât trăim pe-acest pământ Codul semantic și mai mult decât atât Dragi Fani ai creației mele,Continuă lectura "Legenda unui cântec"
Valentina Cojocaru, cântăreață de muzică populară
Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Artistă a Poporului, deținătoare a „Ordinului Republicii”, 75 de ani de la naștere Valentina Cojocaru, cântăpeaţă de muzică populară din Republica Moldova, a înregistrat 60 de ani de creație artistică. S-a născut la 20 februarie 1947, în satul Ciuciulea, judeţul Bălţi, în familia lăutarilor vestiţi de prin…
Nelly Ciobanu, cântăreață de muzică ușoară
Dacă cineva mi-ar lua cântecul, sufletul mi-ar rămâne pustiu.  Nelly Ciobanu „Simplă și modestă, graţioasă și tumultoasă, tristă și veselă, gânditoare și tăcută! Din pieptul ei se înalţă spre ceruri o voce tulburătoare. Se smulge fulgerător și puternic. Vocea ei aidoma unui fluviu de munte: ba se pierde-n nenumărate cascade, ba cotește domol după stânci,Continuă lectura "Nelly Ciobanu, cântăreață de muzică ușoară"
Istoria unui cântec – istoria cântecului „Orașul meu”
Istoria imnului orașului Chișinău „Orașul meu”
Ciobanu Ghenadie
Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Ciobanu Ghenadie Ciobanu Ghenadie, compozitor Născut 06.04.1957 în Brătuşeni, RM, în 1982 a absolvit facultatea de pian a Institului Muzical-Pedagogic „Gnesin” din Moscova, 1986 Conservatorul de Stat „G. Musicescu” din Chişinău. A compus simfonii, lucrări pentru diverse ansambluri camerale, coruri, muzică pentru teatru şi film etc. Lucrările…
Legenda artei corale naționale
Veronica Garștea 95 de ani de la naștere (9 martie 1927 – 16 iulie 2012) Veronica Garștea, renumită profesoară și dirijoară de cor, prima femeie-dirijor din Modova, Artistă a Poporului din Uniunea Sovietică, laureată a Premiului de Stat, cavaler al Ordinului Republicii. S-a născut într-o familie de țărani cu înclinații muzicale: tatăl – bas, surorileContinuă lectura "Legenda artei corale naționale"
Gheorghe Neaga. 100 ani de la naștere
Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Vilolonist, profesor și compozitor (19 martie 1922 – 17 martie 2017) S-a născut în familia lui Ștefan Neaga, compozitor, pianist și dirijor moldovean. Neaga Gheorghe?- vilolonist, profesor și compozitor (n. 19 martie 1922, București) în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă…
Simion Lungul – 95 ani de la naștere
Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova, Laureat al Premiului de Stat al Moldovei, Membru al Uniunii Compozitorilor. Peste 10 ani este laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1984), deține Ordinul Insigna de Onoare (1987), este deținătorul medaliilor Pentru biruința asupra Germaniei (1945) și 100 de ani din ziua nașterii lui V. I. Lenin (1970). Anii de viață: 16 februarieContinuă lectura "Simion Lungul – 95 ani de la naștere"
Valentina Cojocaru, cântăreață de muzică populară
Artistă a Poporului, deținătoare a „Ordinului Republicii”, 75 de ani de la naștere Valentina Cojocaru, cântăreaţă de muzică populară din Republica Moldova, a înregistrat 60 de ani de creație artistică. S-a născut la 20 februarie 1947, în satul Ciuciulea, judeţul Bălţi, în familia lăutarilor vestiţi de prin părţile Glodenilor. În 1964 a absolvit Școala PedagogicăContinuă lectura "Valentina Cojocaru, cântăreață de muzică populară"
Fațeta muzicală a Chișinăului interbelic
Pentru această perioadă istorică a orașului, sursele și argumentele, de altfel modeste în acest domeniu, ne informează despre continuitatea tradițiilor cultural-muzicale care existau și deschiderea lor largă către civilizația europeană. În cercetarea fenomenului dat, cercetătorul științific Aurelian Dănilă, în articolul „Enescu și cultura muzicală în Chișinăul interbelic” se referă la activitățile muzicale care aveaul locContinuă lectura "Fațeta muzicală a Chișinăului interbelic"
Ioan Paulencu
cântăreț de operă şi muzică populară, Artist al Poporului Născut la 5 decembrie 1940, interpretul Ioan Paulencu a înscris de-a lungul anilor o pagină de succes în istoria culturii naționale. A fost și a rămas un veritabil creator în scenă, înzestrat cu un talent artistic polivalent. Dacă încercăm să definim impetuozitatea și ambiția esenței folcloriceContinuă lectura "Ioan Paulencu"
Opera din Basarabia în secolul XX
O carte despre istoria Teatrului liric basarabean de autoarea Luminița Guțanu, o anchetă de cercetare care își propune să clarifice, cât mai adecvat, o sferă importantă și destul de complexă a artelor muzicale din Basarabia – opera. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității Naționale de Muzică din București (2007), autor Luminiţa Guțanu, doctor,Continuă lectura "Opera din Basarabia în secolul XX"
Iurie Sadovnic, muzician și cântăreț de muzică ușoară și folk din Republica Moldova. 70 ani de la naștere
14 decembrie 1951 Jura, raionul Rîbnița, RSSM – d. 7 iunie 2021, Chișinău, Republica Moldova) În memoriam Premii: Ordinul Republicii; Medalia „Meritul Civic”, „Medalia Eminescu” Ar fi împlinit 70 de ani în această iarnă. Cântecele sale rămân și de acum încolo în conșțiința și memoria noastră: Cât trăim pe-acest pământ, Oglinda clipelor (Ne uitam ca doiContinuă lectura "Iurie Sadovnic, muzician și cântăreț de muzică ușoară și folk din Republica Moldova. 70 ani de la naștere"
Colecție. Muzică. Noi achiziții
Din cuprins: Geneza muzicii Muzica in societatea primitiva Muzica in Antichitate Muzica in Evul Mediu Muzica Renasterii Muzica din epoca barocului Clasicismul muzical Romantismul muzical Cultura muzicala din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Scolile nationale Simfonismul postromantic Secolul al XX-lea Neoclasicismul Noile scoli muzicale nationale Muzica contemporana În colecția cărții de muzică aContinuă lectura "Colecție. Muzică. Noi achiziții"
Doina, cunună a folclorului românesc
Interpretul de muzică de operă și folclorică Ioan Paulencu, Artist al Poporului Stimați utilizatori! Revenim pe pagină pentru a vă împărtăși unele idei și sfaturi de la Ioan Paulencu, om de artă și cultură, interpret de muzică folclorică și academică de la noi. Despre Doină. Dicționarul explică: specie a liricii populare și a folclorului muzicalContinuă lectura "Doina, cunună a folclorului românesc"
Mihai Toderașcu, 70 ani de la naștere
A fost interpret, compozitor, profesor universitar și scenarist, Maestru în Artă (1951 – 2012)  La 12 octombrie  ar fi împlinit 70 de ani. S-a stins din viață la doar 61 de ani. Mihai Toderaşcu s-a născut în comuna Bardar, raionul Ialoveni. A absolvit trei facultăți, a cântat cu mai multe orchestre de muzică populară, aContinuă lectura "Mihai Toderașcu, 70 ani de la naștere"
„Sufletul viorii Nicolae Botgros”
O carte nouă despre personalitatea marcantă a rapsodului lăutar Nicolae Botgros, care  vafi  cartea de referință despre opera artistică creată de el pe parcursul activității sale. Volumul, conceput , selectat și îngrijit de Veta Ghimpu Munteanu, cântăreață, Maestru în artă, l-a intuit cât nu se poate de firește drept voia destinului în prag de 65Continuă lectura "„Sufletul viorii Nicolae Botgros”"
„Sonet. Michelangelo Buonarroti”
O carte nouă pe rafturile bibliotecii ce face parte din subcolecția „Documente de muzică tipărită”. Ne reîntâlnim cu același autor de sonete la creațiile literare din literatura română dar și universală – Florian Chelu Madeva. În Cuvânt înainte a cărții scris de C.D. Zeletin, traducătorul sonetelor în limba română, de altfel, o personalitate științifică șiContinuă lectura "„Sonet. Michelangelo Buonarroti”"
Sonetul muzical. Antologie românească
Colecția Bibliotecii a fost suplinită cu cinci volume a unui titlu impunător – „Sonet. Antologie românească”. Ele vin să întregească subcolecția Documente de muzică tipărită. Primul volum al Antologiei a fost lansat încă în 2012 și a fost un eveniment cultural de excepție. A fost una din primele ocazii de a pune pe muzică versurileContinuă lectura "Sonetul muzical. Antologie românească"
Ne caută un cântec… EVOCĂRI : Tatiana Sofronovici, interpretă de folclor
Acum 7 ani, în chiar ziua de 7 aprilie – ziua Bunei Vestiri , asistam la un spectacol de comemorare a regretatei interprete de folclor Tatiana Sofronovici, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric „Țărăncuța”  din orășelul Durlești. În drum spre casă, am schițat câteva gânduri pe care i le-am prezentat regretatului Vlad Pohilă. Le-a acceptat și chiar publicatContinuă lectura "Ne caută un cântec… EVOCĂRI : Tatiana Sofronovici, interpretă de folclor"
Eugen Mamot
În anii de renaştere naţională,  promovănd valorile cultural-spirituale prin mari figuri de intelectuali, Biblioteca de Arte a găzduit o serie de personalități muzicale. Un nume notoriu în arta muzicală națională, atunci și acum este Eugen Mamot Distinsul Eugen Mamot a împlinit la 31 ianuarie o frumoasă aniversare de 80 de ani, din care, o bunăContinuă lectura "Eugen Mamot"
MARIA DRĂGAN, cântăreaţă de muzică populară
(23 iulie 1947 – 6 octombrie 1986) Vocea-i voce… Aşa mi-a dat-o maică-mea şi nimeni nu mi-o poate fura Cântăreaţă de muzică populară. Născută 23 iulie 1947, Bălăureşti, Nisporeni – m. 6 octombrie 1986, Bălăureşti. Înmormântată în satul natal. Studii: şcoala medie de muzică Ştefan Neaga  din Chişinău (1964-1965). Solistă a Orchestrei de Muzică PopularăContinuă lectura "MARIA DRĂGAN, cântăreaţă de muzică populară"
Nicolae Sulac – Legenda neamului nostru
Inițial publicat pe Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”:  …. Mai era tot pe la noi un împărat, îi zicea Sulac, mi-i dor, mi-i dor de el …. (Grigore Vieru) S-a născut la 09 septembrie 1936 în satul Sadâc, r-nul Cahul. În anul 1956 a început cariera muzicală în calitate de solist al Capelei Corale…
Muzica lui Piotr Ceaikovski în teatru și film
Compozitor, dirijor, pedagog și critic muzical rus. 180 de ani de la naștere (7 mai 1840- 6 noiembrie 1893) Piotr Ilici Ceaikovski este considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii, un reprezentant proeminent al romantismului muzical, și cel mai semnificativ compozitor rus al secolului XIX. Moștenirea lui este reprezentată prin cele mai diverseContinuă lectura "Muzica lui Piotr Ceaikovski în teatru și film"
Revistă bibliografică : Gleb Ciaicovschi-Mereșanu, muzicolog, profesor, folclorist, regizor, cercetător și animator al vieții culturale (1 mai 1919 – 22 iunie 19 99)
Cărți din colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” : 1.      Ciaicovschi-Mereșanu, Gleb. Memorii / Gleb Ciaicovschi-Mereșanu. – Chișinău : Epigraf, 2019. –  96 p. „Gleb Ciaicovschi-Mereșanu a început să scrie Memorii în ultimul an de viață. Din păcate, a ajuns doar până la anul deportării – 1949. Preluând o parte din arhiva profesorului, am găsit oContinuă lectura "Revistă bibliografică : Gleb Ciaicovschi-Mereșanu, muzicolog, profesor, folclorist, regizor, cercetător și animator al vieții culturale (1 mai 1919 – 22 iunie 19 99)"
EVOCĂRI : Gleb Ciaicovschi–Mereşanu
Muzicolog, folclorist, pedagog şi regizor. Născut: 1 mai 1919, Mereşeni, Lăpuşna – m. 22 iunie 1999, Chişinău, înmormântat la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău). Studii: Conservatorul Municipal din Chişinău (1939, 1940-1945). În 1955 absolvă Conservatorul Moldovenesc de Stat din Chişinău, specialitatea muzicologie, clasa profesorului L. Gurov. Laborant, apoi colaborator ştiinţific inferior la cabinetul de folclorContinuă lectura "EVOCĂRI : Gleb Ciaicovschi–Mereşanu"
Maria MOCANU – interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor.
Vă propunem Lista bibliografică : Maria MOCANU – interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor. Lista conține: cărți, interviuri, CD-uri cu muzică populară, folk, colinde și folclor autentic din colecția Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi” :    Cărţi: Mocanu, Maria. Colinde din sudul Basarabiei / Maria Mocanu ;Continuă lectura "Maria MOCANU – interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor."
Maria Mocanu
Interpretă de muzică folk și populară, cercetător știinţific în domeniul folclorului și etnografiei, editor. S-a născut la 1 ianuarie 1955 la Giurgiulești, raionul Cahul. Și-a făcut studiile la Școala medie din Giurgiulești (1962-1972), apoi la Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1972-1976). Pe parcursul carierei sale a desfășurat oContinuă lectura "Maria Mocanu"
Cântece despre Chişinău – Bună ziua, oraşule!
Inițial publicat pe CHIŞINĂUL MUZICAL: Bună ziua, oraşule! Muzică: O. Negruţa Versuri: P. Cruceniuc I Bună ziua, oraşule, bună, Cu ţărîna ta sfîntă, străbună! Fruntea mîndră ţi-o mîngîie norii, Dulcea doină ţi-o poartă cocorii, Marea-ţi faptă ţi-o cîntă poeţii, Struna-ntinsă la toţi povesteşte, Îndrăzneala ţi-o văd şi drumeţii, Cine-ai fost, cine eşti,…
Achiziții noi. Victor Nevoie. Când inimile cântă-n cor
Numai prin cântarea în masă a copiilor, începând din grădinițe, școli, licee și alte instituții de învățământ, am putea ridica treptat cântul coral la nivel de artă, care ar putea contribui, și calitativ, și cantitativ la marea cultură a unei țări, a unei națiuni care se respectă. O Carte despre arta cântecului coral în RepublicaContinuă lectura "Achiziții noi. Victor Nevoie. Când inimile cântă-n cor"
Ion Gagim, fondatorul pedagogiei muzicale în Republica Moldova
Ion Gagim – profesor universitar, doctor habilitat, Maestrul al Artei, Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, membru al Uniunii Muzicienilor, membru al Uniunii Scriitorilor. Activitatea sa se desfășoară pe un spectru larg de domenii – muzicologie, filosofia muzicii, psihologia muzicii, pedogogia muzicii, științele educației. Prima sa publicație, monografia Trainic fundament științific (1984), cu care aContinuă lectura "Ion Gagim, fondatorul pedagogiei muzicale în Republica Moldova"
Să cânte părinții, să cânte copiii
Avem în colecție o nouă carte despre muzica copiilor de toate vârstele, scrisă de Mihai Ungureanu, pedagog, compozitor, autor de cărți, educator al  copiilor și părinților. Opera de creație a lui M. Ungureanu este vastă, deja de patru decenii trudește pe tărâmul literar-muzical.  Continuă să îngrijească izvorul culturii naționale , adunând în 600 de fiContinuă lectura "Să cânte părinții, să cânte copiii"
Muzică. Achiziții noi
Stimați utilizatori! O serie de noi ediții muzicale și-au regăsit recent locul în colecția bibliotecii. Cărțile expuse în această revista bibliografică sunt aprobate de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și apărute cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do major. Am adunat tipul înContinuă lectura "Muzică. Achiziții noi"
Reconsiderarea trecutului: Anastasia Dicescu
Acum o sută de ani, la inițiativa lui George Enescu, la Chișinău a fost înființat în 1919 Conservatorul „Unirea”, actualmente Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.  Primul director al acestei instituții a fost Anastasia Dicescu, o soprană la scară națională și internațională, un artist de excepție, care a pus bazele societății muzicale românești dinContinuă lectura "Reconsiderarea trecutului: Anastasia Dicescu"
Achiziții noi. Muzică tipărită.
O nouă lucrare scrisă de compozitorul Eugen Doga, în redacția muzicală de Veceaslav Adam. Volumul ,,Creații muzicale”   a fost editat în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 58 din 6 februarie 2017 ,,Cu privire la sărbătorirea aniversării a 80-a a compozitorului Eugen Doga”, elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, și a apărut la editura ,,Prut Internațional”Continuă lectura "Achiziții noi. Muzică tipărită."
Eugen Doga. Dialogurile dragostei. Noi partituri muzicale
Colecția specială a documentelor de muzică tipărită la filiala de Arte a fost completată cu o nouă ediție, Dialogurile dragostei : Arii și romanțe pe versuri de Mihai Eminescu și Veronica Micle, în două volume, de compozitorul Eugen Doga. Inspirat fiind de versurile și întreaga creație a marelui poet, E. Doga nu este la primaContinuă lectura "Eugen Doga. Dialogurile dragostei. Noi partituri muzicale"
Listă bibliografică. Poetul Grigore Vieru în muzică
Îl re-descoperim pe Grigore Vieru în calitate de textier, compozitor sau alcătuitor al edițiilor muzicale. Lista bibliografică prezentată și alcătuită în baza surselor din fondul de documente ce se află în gestiunea Bibliotecii de Arte „T. Arghezi” ne demonstrează  rolul și importanța poetului Gr. Vieru în formarea unei culturi muzicale naționale deosebite, alimentată din izvorulContinuă lectura "Listă bibliografică. Poetul Grigore Vieru în muzică"
Din relatările Elenei Nagacevschi, muzicolog, doctor în studiul artelor. Omagiu lui Mihail Berezovschi
Numele acesta a răsunat în prima jumătate a secolului al XX-lea prin toată Basarabia. În perioada interbelică s-a bucurat de autoritate artistică supremă și indiscutabilă în ochii publicului și în paginile cronicilor de critică artistică din toată România. A câștigat atenție binevoitoare și respect binemeritat în sudul Rusiei, măiestria dirijorului fiind pusă alături de ceaContinuă lectura "Din relatările Elenei Nagacevschi, muzicolog, doctor în studiul artelor. Omagiu lui Mihail Berezovschi"
Mihail Berezovschi, creatorul primei formații corale profesioniste din Basarabia
La 20 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Mihail Berezovschi, un nume de referință în formarea și devenirea artei și culturii muzicale naționale. A fost înzestrat cu mai multe talente – compozitor, dirijor de cor, cântăreț, pictor, a fost hirotonisit ca preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892). Pe plan profesional-muzicalContinuă lectura "Mihail Berezovschi, creatorul primei formații corale profesioniste din Basarabia"
Studioul muzical-coral “Lia- Ciocârlia”. 45 ani de la fondare
„Copilaşii care cântă sunt mai frumoşi, Harnici la învăţătură şi mai sănătoşi…” (Gr. Vieru) Și mai spunea marele maestru Grigore Vieru, că penru prima oară în lume, unele piese clasice instrumentale sunt cântate nu de orchestra simfonică, și nu la pian sau vioară, ci de vocile copiilor, ajutate de cuvânt, dând astfel copiilor noștri posibilitatea deContinuă lectura "Studioul muzical-coral “Lia- Ciocârlia”. 45 ani de la fondare"
Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă
Serafim Buzilă (1937–1998) — compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, autorul lucrărilor simfonice, camerale, vocale, a  enciclopediilor şi antologiilor de muzică tipărită. Membru al Uniunii Compozitorilor (1970) şi al Uniunii Jurnaliştilor (1984) din Moldova. Maestru emerit al Artei (1991). A publicat studii despre Ciprian Porumbescu, Titus Cerne,  Grigore Ventura, articole lexicograficeContinuă lectura "Muzica este mai întâi de toate… Revistă bibliografică din creaţia compozitorului, muzicologului, jurnalistului Serafim Buzilă"
Teatrul Naţional de Operă şi Balet la 60 de ani: Revistă bibliografică
Sursă: Teatrul Naţional de Operă şi Balet la 60 de ani: Revistă bibliografică
Gheorghe Mustea – Cavaler al Muzicii Moldoveneşti
  Gheorghe Mustea, flautist, naist, pedagog, compozitor, dirijor, academician,  s-a născut la 01 mai 1951 în Codrii Teleneştilor, în satul Mândreşti. Creaţia lui abordează diverse genuri muzicale, cum ar fi: muzica simfonică (concertele nr.1 şi 2), muzica de operă (Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare), muzica de cameră instrumentală (Cvartet cu coarde, Rapsodie, Pastorala), muzicaContinuă lectura "Gheorghe Mustea – Cavaler al Muzicii Moldoveneşti"
Eugen Doga – compozitor, academician
Eugen Doga – compozitor, academician 80 ani de la naștere Listă bibliografică    Compozitorul moldovean Eugen Doga supranumit “Maestru în artă, Artist al Poporului şi Om al Mileniului” este recunoscut acum și de UNESCO, pentru care valsul inclus în coloana sonoră a filmului “Gingaşa şi tandra mea fiară” este numit a patra capodoperă muzicală aContinuă lectura "Eugen Doga – compozitor, academician"
Toba -instrument de percuție
Toba mică – instrument de percuție cu sunet nedeterminat (neacordabile) cu membrană. Provine din ital. piccola cassa, tamburo piccolo; germ. kleine trommel; engl. side drum; rus. malîi baraban. Foarte cunoscută, toba este făcută dintr-un cilindru de lemn sau tablă, ale cărui capete sînt acoperite cu piele argăsită, prinsă în cercuri de lemn. Se bate cu baghete de lemn și este de maiContinuă lectura "Toba -instrument de percuție"
Lăutarul de la Pelinia
Astăzi cunoscutul dirijor şi prim-director artistic al Orchestrei de muzică populară”Mugurel”,  Ion Dascăl împlineşte 65 de ani de la naștere. Fiind născut într-o familie de lăutari, muzicieni de la nordul Moldovei de mic copil a început să cânte la diferite instrumente , învăţat şi îndrumat de tatăl său, Toader Dascăl, cu care de la nouăContinuă lectura "Lăutarul de la Pelinia"
Xilofonul – instrument muzical
Xilofonul – instrument muzical de percuție din lemn sau din metal. Provine din ital. silofono, fr. xylophone, engl. xilophone, rus. ksilofon. Instrument răspândit chiar la popoarele cu o civilizație slab dezvoltată, xilofonul se compune din bucăți de lemn sonor, cu sunet foarte distinct, de diferite dimensiuni în ordinea înălțimii sunetelor așezate pe două șuvițe de cauciuc sau cînepă. Sunetele obținute prin lovireaContinuă lectura "Xilofonul – instrument muzical"
Cântece despre Chișinău – Întoarce-te la Chișinău
Întoarce-te la Chișinău Versuri: Nina Slutu Muzica: Mihai Dolgan Interpreţi: Radu Dolgan   Un bilet, Un sărut – Și-ai plecat… Mă încearcă regretele – amare Că, ducându-te, mi-ai luat Sufletul meu, iubirea cea mare. ……………………………………………….. Telegramele vin ca un stol… Mă întrebi dacă-i vânt…, dacă-i ceață… Îți răspund că mi-e sufletul gol Dacă nu eștiContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Întoarce-te la Chișinău"
Cântece despre Chișinău – Citadela dragostei
Citadela dragostei Versuri: Steliana Grama Muzica: Leonid Gorceac Interpreţi: Stela Mitriuc Peste mări și țări, Peste galaxii E orașul meu Și al Inimii Doar aici minunea Se va întâmpla, Dacă o aștepți Și mai crezi în Ea… Mii de Feți-Frumoși, Cosînzene mii Se sărută-n parc Și pe străzi pustii. Licurici electrici Seara se aprind, Ca-ntr-unContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Citadela dragostei"
Cântece despre Chișinău – Străzile din Chișinău
Străzile din Chișinău Text, muzică, interpretare: Anatol DIMITRAȘ Mie-mi plac de multă vreme Străzile din Chișinău N-aștept nimeni să mă cheme Să mă plimb, o fac mereu Numai cum se lasă seara O i-au razna pe alei Mă topesc a câta oară În miresmele de tei Fete mândre c-an poveste Trec la braț cu cavaleriContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Străzile din Chișinău"
Cântece despre Chișinău – Chișinău, oraș crescut pe-o floare
Chişinău, oraş crescut pe-o floare Versuri: Iulian FILIP Muzica: Constantin RUSNAC Interpreţi: Aliona TRIBOI şi Gicu CIMBIR Cine are noroc, noroc are de-un oraş, de-un e-al meu, De-un oraş, crescut pe-o floare Chişinău: Avem casă, avem unde ne întoarce şi visa Avem chiar fiind acasă dor de ea. Ne-am trezit la o răscruce de-ncercări, deContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Chișinău, oraș crescut pe-o floare"
Cântece despre Chișinău – Legănul speranțelor
Leagănul speranţelor Versuri: Nina SLUTU Muzica: Boris POLIN Interpretă: Svetlana CIOBĂNAŞ   Parcă cântec murmurul izvoarelor E de basm lumina clar a  zorilor E chemarea sacră a speraneţelor Ca şi-această melodie, de amor Refren: Chişinău, eşti leagănul  speranţelor Tu mi-ai fredonat toate romanţele Şi-n oglinda clară a speranţelor Viaţa noastră luptă cânt şi dor (2Continuă lectura "Cântece despre Chișinău – Legănul speranțelor"
Cântece despre Chişinău – Capitala oamenilor buni
Capitala oamenilor buni Text, muzică, interpretare: Snails Trezeşte-mă în zori te rog, mult, mâine Şi iamă cu tine la drum Am fost, sîntem priteni buni, ştii bine E rândul meu să pun umărul acum Oameni şi locuri dragi şi tu care îmi placi Sunt toate aici la doi paşi Oameni şi locuri dragi care spunContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Capitala oamenilor buni"
Maria Tănase – un talent al cântecului nostru popular
Când o aud pe Maria, glasul şi cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade tracice. Mă regăsesc cu tot ce-i mai bun în mine, în stihurile şi melodiile interpretate de ea (Mihail Sadoveanu) Maria Tănase, interpretă a muzicii populare româneşi, supranumită de istoricul-literar Nicolae Iorga şi ca Pasărea măiastră a României a fostContinuă lectura "Maria Tănase – un talent al cântecului nostru popular"
Sofia Vicoveanca – cea mai îndrăgită interpretă de muzică populară
Cântecul meu la Chişinău începe… Sofia Vicoveanca (Sofia Micu), una din cele mai îndrăgite interprete de muzică populară. Născută la 23 septembrie 1941 în satul Toporăuţi,  Cernăuţi. A absolvit Şcoala Populară de Artă din Suceava, fiind angajată în anul 1959 ca solistă de muzică populară în Ansamblul de  Cîntece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. ÎnContinuă lectura "Sofia Vicoveanca – cea mai îndrăgită interpretă de muzică populară"
Nina Crulicovschi – o interpretă marcantă a muzicii uşoare
Nina Crulicovschi – o interpretă marcantă a muzicii uşoare Nina Crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 în localitatea Şumiha, regiunea Kurgan, Rusia, părinţii săi fiind deportaţi în Siberia. Revenind în Patrie la vîrsta de şapte ani cu tatăl său la Chişinău, începe să înveţe treptat limba maternă, căci nu cunoştea la acea vîrstă decît rusaContinuă lectura "Nina Crulicovschi – o interpretă marcantă a muzicii uşoare"
Viodele – instrument muzical
Viodele – instrument muzical cu coarde. Familia viodelor este născută recent în 1969 și constituie o invenție românească datorată profesorului Ion Delu. Construite la fabrica de instrumente Reghin, viodele numără 20 de tipuri, afiliate în 5 grupe, cu o întindere egală cu cea a cvartetului clasic. Mânuite într-o manieră comună de braț (da braccio), cuContinuă lectura "Viodele – instrument muzical"
Picola – instrument muzical
Picola – este un instrument muzical de suflat. Provine din ital. flauto piccolo sau ottavino; fr. petite flute; engl. oktave flute; rus. malaia fleita.  Picola este un flaut mic, care măsoară 34 cm, folosind aceeași tehnică, digitație și mecanism ca flautul mare. Dacă întinderea scrisă este aproape aceeași cu a flautului, în schimb, sunetele reale emise sună cu o octavă mai sus: Ascuțimea sa metalică se remarcăContinuă lectura "Picola – instrument muzical"
Aranov Șico – compozitor
(23 aprilie 1905- 28 noiembrie 1969)    Este compozitorul,  care la fel ca și alte personalitățile muzicale de la noi în perioada în care au activat, s-au aflat puternic atrași de curentul romantismului în variantă occidentală sau rusească. Însă necătând la influența exercitată din exterior asupra dezvoltării artei muzicale naționale, majoritatea lucrărilor componistice apărute înContinuă lectura "Aranov Șico – compozitor"
Cântece despre Chişinău – Pe strada Creangă
Pe strada Creangă Versuri: Serafim BELICOV Compozitor: Daria RADU Interpret: Anastasia LAZARIUC Pe strada Creangă ninge iar. Vin fulgi din lunga lor vacanţă, Nu i-am văzut de un amar De timp. Dar, uite, ninge iar Frumos şi lin ca-ntr-o romanţă Ninsori purtând un glas adânc În marile tăceri căzânde, Tot mai departe li se stingContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Pe strada Creangă"
Zinaida Bolboceanu – intepretă de muzică populară
Zinaida Bolboceanu s-a născut la data de 3 iulie în anul 1959 în s. Opaci, rl. Căuşeni în familia lui Cozma şi Tudora Ivanţoc, a fost cel de-al patrulea copil. În anii 1966-1970 şi-a făcut studiile la școala primară din s. Opaci, 1970-1975 a învăţat la Şcoala Republicană de Arte Plastice pentru copii, 1975-1980 aContinuă lectura "Zinaida Bolboceanu – intepretă de muzică populară"
Trompeta – instrument muzical
Trompeta – instrument muzical de suflat. Originea trompetei merge până la cele mai primitive instrumente de suflat şi cunoaşte o evoluţie similară, împletită cu cea a cornului. Trompeta provine din ital. tromba; fr. trompette; engl. trumpet; rus. truba, la început semăna cu flautul, chiar nu se deosebea de acesta decît în proporţii şi în materialul dinContinuă lectura "Trompeta – instrument muzical"
Cornul – instrument muzical de suflat
Cornul – instrument muzical de suflat din alamă, care provine din ital. corno; fr. cor; engl. horn; rus: valtorna; Originea cornului, ca a tuturor instrumentelor de suflat, se pierde în urmă, până la primitivul tub de care vorbeam la flaut. Specificarea şi deosebirea au venit pe urmă. S-a suflat în frunză, în solz de peşte,Continuă lectura "Cornul – instrument muzical de suflat"
Cântece despre Chişinău – Oraşul meu, cu vise mari
Oraşul meu, cu vise mari   Versuri, muzică, interpretare: Tania CERGĂ   Poate că nu e cel mai mare Dar e cel mai aproape de soare Şi sigur nu s-a făcut dintr-o dată Dar are oamenii dintr-o bucată Sunt zile complicate când vrei Doar să auzi, hai treci pe la mine Să povestim, să râdem,Continuă lectura "Cântece despre Chişinău – Oraşul meu, cu vise mari"
Oboiul – instrument muzical
Oboiul – instrument muzical care provine din ital. oboe; fr. bautbois; germ. hoboe; rus. goboi Istoric. Se pare că oboiul se trage din anticul aulos (instrument cu ancie la vechii greci) şi tibia (la români). Legendele atribuie diferitelor personaje, mai mult sau mai putin mitologice, inventarea lui, fără ca vreunul din ele să merite aContinuă lectura "Oboiul – instrument muzical"
Violoncel – instrument muzical
     Violoncelul este un instrument muzical care provine din ital. violoncello, germ. violoncell, rus. violoncel. Istoric.  Între numeroasele tipuri de instrumente vechi cu coarde, pe care luteria italiană avea să le modifice, să le combine, dînd naştere celor de azi, figurau diverse modele de viole. Dintre aceste exemplare se pare că basul violei  şiContinuă lectura "Violoncel – instrument muzical"
Cântece despre Chişinău – Vals chişinăuian
Vals chişinăuian Interpretă: Tatiana Cuzub Compozitor: Oleg Negruţă I Astăzi te ascult Cu inima-n piept luminată Nu pot mai mult, prin tine porneşte să bată Noi ne lovim din fragede albe petale Valsul acest mai bun e pe străzile tale Refren: Valsul ne-a tot legănat Floarea de tei ne-a îmbătat Până zori, până în zori IubiteContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Vals chişinăuian"
Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară
Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară, născută la 3 mai 1953 în satul Ţipleşti, rl. Lazo, astăzi Sîngerei. Îşi face studiile muzicale la Şcoala de Cultură „E. Sârbu” din Soroca (1968-1971) obţinând studii în domeniul muzicii. În anii 1971-1972 ocupă funcția de metodistă a Casei de Cultură din oraşul Edineț și este conducătoarea unui ansamblu deContinuă lectura "Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară"
Cântece despre Chişinău – Noapte bună Chişinău
Noapte bună, Chişinău Compozitor: Oleg Negruţă Dorm livezile în flori Doarme-n vale în pârău Eu îţi zic de atâtea ori Dormi şi tu, oraşul meu Noapte bună, noapte bună Noapte bună, Chişinău Noapte bună, noapte bună Noapte bună, Chişinău 2. Dorm şi macaralele C-au lucrat o zi din greu Dorm pe boltă stelele Dormi şiContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Noapte bună Chişinău"
Cântece despre Chişinău – La Mulţi Ani Chişinău!
La Mulţi Ani Chişinău! Interpret:  Fuego  I Iarăşi revin Să vă cânt să vă alint În oraşul meu, Chişinău Vin la fraţi, la surori Să vă cânt până-n zori În oraşul meu, Chişinău Mari buchete de flori De la scumpi spectatori Le-am primit aici, la Chişinău Împreună cântăm şi ne bucurăm Dorul sufletului meu, ChişinăuContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – La Mulţi Ani Chişinău!"
Rudenco Boris, naist
Boris Rudenco s-a născut la 16 martie 1953 în satul Găvănoasa, rl. Vulcăneşti. În 1971 a absolvit Şcoala de Cultură „E. Sârbu” din Soroca după care Şcoala muzicală „Ştefan Neaga” din Chişinău (1967-1971). A activat  în anii 1971-1972 în calitate de naist în Orchestra populară „Mugurel”, în Orchestra Ansamblului de Dansuri Populare „Joc” (1973-1977, 1979-1987)Continuă lectura "Rudenco Boris, naist"
Cântece despre Chişinău -Oraşul meu iubite Chişinău
Oraşul meu iubite Chişinău Interpret: L. Bocsan   Seara în amurguri Când pe deal mă bucur Mă reţin adesea sus pe stele Şi privesc oraşul, fericirii mele Îmbrăcat în salbe de lumini Refren: Oraşul meu iubite, Chişinău Te-ai ridicat din zgură şi ruini Ca neaua alb şi alb de chipul tău Sub cer de azurContinuă lectura "Cântece despre Chişinău -Oraşul meu iubite Chişinău"
Cântece despre Chişinău – Chişinău, oraş tineresc
Chişinău, oraş tineresc Interpret: Ion Suruceanu Frumos acum ca niciodată Pe strămoşescul tău melean Îţi dărui dragostea mea toată Oraş al visurilui meu drag ********************* Tu ştii să dai tovărăşeşte Iubirii mele noi temei Şi-n tine inima-şi urzeşte Romanticul mesaj al meu Refren:  Chişinău, Chişinău Verdele făgaş al tău E cuibul dorurilor mele Brad spreContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Chişinău, oraş tineresc"
Zagorschi Vasile, compozitor, pianist şi profesor
Vasile Zagorschi s-a născut la 27 februarie 1926 în satul Carahmed, judeţul Ismail, astăzi s. Şevcenco din regiunea Odesa. Cu muzica a fost familiarizat din copilărie, a învăţat să cânte la vioară de la tatăl său, învăţător. A absolvit Conservatorul de la Chişinău (1952), clasa de compoziţie a profesorului L. Gurov. Din 1947 activează în calitateContinuă lectura "Zagorschi Vasile, compozitor, pianist şi profesor"
Cântece despre Chișinău – Chișinău, leagănul meu
Chișinău, leagănul meu ******************** Chișinău, Chișinău Tu cu freamătul tău Și cu zvâcnetul tău tineresc Daca-i ști cât de mult te-ndrăgesc Renăscut din ruini Azi te scalzi în lumini Iar pe străzile tale se aștern din petale Cărări înspre mii de grădini Refren: Chișinău e frumos ca nici când Și așa conduravei mereu Fremătând, surâzândContinuă lectura "Cântece despre Chișinău – Chișinău, leagănul meu"
Cântece despre Chişinău – Chişinău
            Chişinău Interpretă: Mariana Cepraga I. Dealuri veşnicii îngândurate Brâu de aur, râu de nestemate Stea cu stea grăbesc să se aprindă În a cerului de vis oglindă II. Chişinău în ochi de rouă Tu cuprinzi o lume nouă Clipa ta ea ne îndreaptă Strigător de înţeleaptă Refren: E atâtContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Chişinău"
Coca Eugen – compozitor, dirijor, muzician
Eugen Coca – compozitor, dirijor, muzicolog (n. 03.04.1893 – d. 9 ianuarie 1954) Personalitate cunoscută în domeniul componisticii muzicale moldoveneşti, E. Coca este apreciat  pe bună dreptate ca şi violonist, violist, dirijor şi profesor. S-a născut la 3 aprilie 1893 în judeţul Soroca, s. Curelniţa. Studiile muzicale le-a început din copilărie (vioară), cu tatăl său,Continuă lectura "Coca Eugen – compozitor, dirijor, muzician"
Veniți colindătorilor
Veniți colindătorilor I. Veniți colindătorilor La ceas de seara-n pragul sărbătorilor Veniți ca-n fiecare an Pe-același drum cernit de nea Voi ne aduceți vestea că Pe cer a răsrit o stea                Refren: Lin și iarăși lin și dalbe flori Este ziua sfintei sărbători Se aude-n drum Cânt de Moș Ajun Lin și iarași linContinuă lectura "Veniți colindătorilor"
Cântece despre Chişinău – Oraş însorit
Oraş însorit Interpretă: Ludmila Mişova I Nu-i un alt oraş sub soare, Cu atâţi salcâmi în floare. Veşnic plin de strălucire Şi de gânduri, de iubire. Ca oraşul nostru drag, Însoritul lui de nea Cum un altul aşa, Nu poţi afla. Refren: (2) Soare, soare, soare mândru, de nespus. Oare, oare, oare, cui zâmbeşti deContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Oraş însorit"
Cântece despre Chişinău – Chişinăul noaptea
Chişinăul noaptea Interpreta: Ludmila Mişova  I Un vis uşor Ne-nvălură făgaşul, Şi-un lin fior Cuprinde tot oraşul.              II Tremurătoare stă O rază polară Peste trotuare, Scumpul Chişinău.              III După o zi De trudă dată nouă Poate-aţipi Şi el pe-o oră, două.               IV Doarme adânc Cu somnul pe gene. Doarme, ca un bun visătorContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Chişinăul noaptea"
Cântece despre Chişinău – „Vorbeşte Chişinău’’ (Говорит Кишинев)
„Vorbeşte Chişinău’’ Versuri: Oleg Negruţa Muzica: Efim Crimerman I Un glas iubit mă cheamă, mereu acelaşi glas, El sună lângă mine, în drum şi la popas … Pe unde lungi şi medii, oriunde n-am fi fost Prin tot eterul lumii, ascult acelaşi post: Refren: „Vorbeşte Chişinău!..’’ … şi sunt acasă iarăşi. „Aici e Chişinău!’’ …Continuă lectura "Cântece despre Chişinău – „Vorbeşte Chişinău’’ (Говорит Кишинев)"
Cântece despre Chişinău – Chişinăul meu iubit
Chişinăul meu iubit Fuego I Şi în cer, şi pe pamânt Mari minuni puţine sunt, Printre mari miracole Şi splendoarea ta îmi e. Nu ştiu, cântă mierla-n tei, Ori se aud poeţii tăi, Nuştiu cântă mierla-n fag, Ori că trilul e Sulac. Refren: Chişinăule. Chişinău oraş de dor Eşti frumos şi te ador Eşti frumos şiContinuă lectura "Cântece despre Chişinău – Chişinăul meu iubit"
Flaut – instrument muzical de suflat
Flautul – instrument muzical care provine din ital. flauto, fr. flûte, rus. fleita. Istoric. Începuturile flautului se pierd în veacuri, apariția sa fiind cu neputință de fixat în timp și spațiu. Întâlnim flautul în basoreliefurile şi picturile egiptene şi eline, în relatările privitoare la români, ca şi în evul mediu. Modelele au variat nespus deContinuă lectura "Flaut – instrument muzical de suflat"
Clarinet – instrument muzical
Clarinet – instrument muzical cu ancie simplă, provine din ital. clarinetto, eng. clarinet, rus. klarnet Istoric. Clarinetul s-a născut în jurul anului 1700, darorită constructorului J.C. Denner din Nürnberg, care perfecțio-nează în acest fel un vechi instrument specific francez, cunoscut sub numele de chalumeau, pe care italienii îl considerau derivat dintr-un alt instrument al lor, denumitContinuă lectura "Clarinet – instrument muzical"
Orga – instrument muzical complex
Orga –  instrument muzical  complex care provine din it. organo; fr. orgue; engl. organ; Istoric. Povestea originii se pierde undeva în negura adâncă a veacurilor și poate atinge punctul cel mai îndepărtat, la primul tub, în care, suflîndu-se s-a obținut un sunet. Se poate număra printre primitivii strămoşi ai orgii syrinx-ul, acel antic nai, reunirea unorContinuă lectura "Orga – instrument muzical complex"
Chitara – instrument muzical
Chitara – instrument muzical cu coardă Chitara simplă, clasică, denumită astăzi şi rece (pentru a o deosebi de cea electrică), este un instrument de depărtată provenienţă în timp şi spaţiu. Ţările în care   s-a stabilit şi a cunoscut strălucirea sînt Spania (care o preia de la Arabi) şi Italia, ajungând ulterior în ţările Americii Latine.Continuă lectura "Chitara – instrument muzical"
Timpanul – instrument muzical
Timpanii sînt cele mai importante instrumente din familia percuţiei, fiind osatura şi baza ritmică a orchestrei, uneori încredinţîndu-li-se chiar şi rol melodic şi armonic. Instrument foarte vechi, timpanul este semnalat încă din antichitate şi sub diferite forme, dimensiuni şi materiale, îl găsim la diferite popoare şi latitudini geografice (chinezi, perşi, arabi, indieni etc). Timpanul eContinuă lectura "Timpanul – instrument muzical"
Ansamblului Academic Naţional de Stat de dansuri populare „Joc” la 70 ani de la fondare
Cuvântul „joc” provine din latinescul „jocus” şi înseamnă, în traducere, ca şi străbuna noastră horă românească, bucurie, veselie, petrecere cu muzică şi dans. Fondat în august 1945, Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane, unionale şi internaţionale, s-a afirmat ca o adevărată instituţie deContinuă lectura "Ansamblului Academic Naţional de Stat de dansuri populare „Joc” la 70 ani de la fondare"
Gondiu Laurenţiu, compozitor
Compozitorul Laurenţiu Gondiu s-a născut la 15.10.1968 în Chişinău. A absolvit Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga”, teoria muzicii cu L. Ţurcanu. Îşi continuă studiile la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, cu profesorul Vasile Spătărelu, clasa de compoziţie (1996). S-a perfecţionat la Academia de Muzică din Bucureşti cu compozitorul Dan Dediu (1997). Membru alContinuă lectura "Gondiu Laurenţiu, compozitor"
Chiriac Anatol, compozitor
Compozitorul Anatol Chiriac s-a născut la 9 octombrie 1953 în satul Coşerniţa, rl. Floreşti. A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chişinău, clasa de compoziţie a profesorului Pavel Rivilis (1985). A condus ansamblul de muzică de estradă din 1985, a predat la Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău. Membru al Uniunii Compozitorilor dinContinuă lectura "Chiriac Anatol, compozitor"
Larisa Arseni – interpretă de muzică populară şi de romanţe
S-a născut la 14 aug.1949,In Kazahstanul de Nord, din părinţi deportaţi: tatăl născut în com. Manta, jud. Cahul, mama – în com. Aluatu, Taraclia. La 7 iun. 1956, părinţii revin la baştină. Şi-a făcut studiile medii în comuna Manta (1956-1966). Urmează Facultatea de Filologie (1967-1973) la Universitatea de Stat din Moldova; Institutul de Stat alContinuă lectura "Larisa Arseni – interpretă de muzică populară şi de romanţe"
Alexandru Ranga – violonist şi compozitor
Alexandru Ranga s-a născut la 10 august 1920, în satul Cureşniţa Nouă, judeţul Soroca, în familia lăutarului Grigore Ranga. Alexandru Ranga de muzică se ocupă încă din copilărie. În 1938-1940 a învăţat să cânte la vioară la Conservatorul din laşi. Din anul 1940 se stabileşte cu traiul la Chişinău, unde îşi continuă studiile mai întâiContinuă lectura "Alexandru Ranga – violonist şi compozitor"
Maria Drăgan – interpretă de muzică populară
Am cântat cu tot neamul nostru… am cutreierat ţara în lung şi-n lat, am văzut oameni aplaudând de o bucurie pe care numai cântecul adevărat o poate explica. Maria Drăgan Maria Drăgan, cântăreaţă de muzică populară,. S-a născut la 23 august 1947, în s. Bălăureşti, Nisporeni, într-o familie de oameni simpli. S-a stins din viaţă la 6 octombrieContinuă lectura "Maria Drăgan – interpretă de muzică populară"
Prezentare de carte: 101 cântece de acasă
101 cântece de acasă, semnată de Arseni Botnaru a apărut la Chişinău, „Grafema Libris”, SRL, 2010. Cartea începe cu un fişier biografic despre Arseni Botnaru, care s-a născut la 31 octombrie 1950, în satul Şurele (actualmente Chetrosu), rl. Drochia, într-o familie de ţărani. În 1996 a fost înscris în „Lexiconul Enciclopedic” — (1460-1960) — „InterpreţiContinuă lectura "Prezentare de carte: 101 cântece de acasă"
Chişinău, oraş frumos
CHIŞINĂU, ORAŞ FRUMOS                                                                                                        Continuă lectura "Chişinău, oraş frumos"

Generat în 0.29 secunde.