Oare a atins apogeul tupel politic în Republica Moldova sau... trebuie să fim pregătiți pentru noi „minuni”? O întrebare retorică de fapt. Cred că nu a mai rămas în această țară nici un om întreg la minte care se va încumeta să dea vreo prognoză cursului evenimentelor de pe scena politică. Dacă nu ar fi atît de grav și trist ceea ce se întîmplă în ultimele luni în cercul așa-numitei elite politice, aș zice că e un veritabil spectacol cu eleminte din circ și, apropo, de proastă calitate. De 22 de ani tot operăm cu termeni gen democrație, independență, progres, prosperitate, justiție, stat de drept, supremația legii, egalitatea șanselor etc. Formal esența termenilor ne este cunoscută. De facto, însă, constatăm cu regret că în cazul Republicii Moldova sunt niște noțiuni obscure cu care operează clasa politică cu scopul de a-și mușamaliza interesele meschine ce depășesc limitele omenescului. Deja nici nu mai încerc să fac glume pe marginea acestui subiect, căci am ajuns la momentul cînd situația a devenit cu adevărat critică. Sarcasmul meu de altădată a cedat locul sentimentului de frică, frică pentru această țară, pentru acest popor, pentru existența Moldovei ca stat. Și o spun la modul cel mai serios. Nu fac panică, dar să vedem ce am avut ceva timp în urmă și cu ce ne-am pomenit la ziua de astăzi. De bine, de rău, dar am avut o Alianță pentru Integrare Europeană constituită din trei partide: PDLM, PDM și PL. Tustrei strigau în gura mare că ei sunt cei care vor schimba lucrurile spre bine, vor curăți țara de hoții comuniști, vor eradica sărăcia, vor da curs reformelor ce ne vor deschide calea spre mult rîvnita integrare europeană... șirul poate fi continuat la infinit. Promisiuni au fost multe și extrem de atrăgătoare. Și noi ne-am lăsat convinși, am crezut, am sperat, am așteptat. Năprasnice s-au dovedit a fi așeptările. Mai mult decît atît, acum ne simțim mințiți, trădați, umiliți. Cea dintîi lovitură puternică ne-a fost dată la începutul lui februarie, odată cu ieșirea lui Mocanu în fața publicului larg cu dezvăluiri șocante despre distracțiile celor mari. Merge vorba, evident, despre vînătoarea ilegală din Pădurea Domnească, soldată cu omorul lui Sorin Paciu. E incredibil, dar s-a întreprins încercarea de a tăinui faptul împlinit. Și de cine? În primul rînd de acele persoane care în mod normal ar trebui să ne protejeze și să ne facă justiție. În Moldova, însă, lucrurile stau altfel. Un biet țăran care fură o găină pentru a-și hrăni familia face ani de pușcărie, iar procurorii, judecătorii, care îl pun sub învinuire și respectiv îi pronunță sentința, fac moarte de om, încearcă să o tăinuiască și nu numai că nu ajung în fața instanței, dar unii rămîn în funcții chiar. Strigător la cer, oameni buni. Ce fac între timp cei din Alianță? Li s-a oferit o ocazie în plus pentru a-și întări pozițiile și a demonstra lumii întregi că ei se conduc doar de buchia legii, că în Moldova toți sunt egali în fața legii și nu rămîne loc pentru interes propriu sau de partid. S-ar fi părut că vor folosi la maxim această ocazie. Dar, cred că logica guvernanților se deosebește net de cea a oamenilor din popor. Ei au preferat să aleagă o altă cale. În loc să se concentreze asupra consolidării eforturilor pentru a acționa de comun acord, ei nu au găsit nimic mai bun decît să se acuze reciproc și să facă declarații tari la adresa partenerilor de Alianță. Cea mai aprigă luptă s-a dat între doi afaceriști, oligarhi, doi Vlăduți: Vlad Filat – președintele PLDM, prim-ministru și Vlad Plahotniuc – prim-vicepreședinte al PDM, prim-vicepreședinte al Parlamentului. Din acel moment s-a zis cu voce tare ceea ce cîndva se auzea doar în culise. Filat a dezvăluit numele păpușarului despre care a tot vorbit în diferite contexte și care ar fi stat în spatele tuturor fărădelegilor din Moldova. "Voi tot întrebaţi, dar ştiţi cine este Păpuşarul ? Este Plahotniuc, ce nu se vede...?", a spus Vlad Filat. Printre altele societatea civilă a aflat că Păpușarul se află în vizorul Interpolului care investighează legătura lui cu gruparea criminală Solntsevskaya. Drept răspuns, Plahotniuc a utilizat în adresa prim-ministrului astfel de calificative ca „regele contrabandistilor, tara IPTEH, gangsterul tranziției, contrabandistul secolului, Țigareta 1, Țigareta 2”. La 13 februarie Filat denunță acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Eurpeană. Ulterior prin votul comun al deputaților comuniști, liberal-democrați și a celor neafiliați a fost desființată funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, funcția pe care Plahotniuc a ocupat-o de mai bine de doi ani. Nu știu cît de naiv trebuie să fii ca să crezi că Plahotniuc va accepta să fie cel înfrînt. Probabil că faptul a fost conștientizat perfect și de către Filat. Și răspunsul Păpușarului a fost pe masură. Guvernul Filat a fost demis prin moțiune de cenzură pentru suspeciuni de acte de corupție. Scorul este unu la unu. Dar jocul „Contrabandist-Păpușar” continuă. Încep negocierile pentru constituirea AIE-3. Țara este în suspans. Nu cred că are rost să relatăm în detaliu toată continuitatea cronologică a evenimentelor ce au urmat. Vom preciza doar cîteva momente: Filat este numit de către Președintele Nicolae Timofti premier interimar; fost ministru al Justiției pe timpul guvernării PCRM, Vitalie Pîrlog, a fost selectat drept candidat pentru funcția de Procuror general de către comisia de concurs, special creată în acest scop la inițiativa președintelui forului legislativ; negocierile pentru constituirea AIE-3 intră în impas, președintele PL, Mihai Ghimpu, fiind categoric în ceea ce privește candidatura lui Filat în fruntea unui nou guvern; se fac auzite tot mai multe critici la adresa Președintelui RM Nicolae Timofti care este privit doar ca o marionetă în mîinile foștilor colegi de Alianță. Între timp apar disensiuni de proporții în interiorul Partidului Liberal. Cum au derulat evenimentele este cunoscut. Grație comportamentului neadecvat și a firii explozive a liberalului Mihai Ghimpu, a devenit cunoscut cum persoane de nimic ajung să fie deputați, miniștri, generali etc., că de fapt la guvernarea țării se află hoți, trădători, necărturari, oameni incompetenți, lipsiți de echidistanță, moralitate și demnitate. În timp ce Mihai Ghimpu a fost preocupat de problemele din cadrul partidului său, s-ar fi părut că PLDM și PDM s-au „împăcat”. S-a hotărît definitiv și asupra candidatului la funcția de Procuror general, Corneliu Gurin (propus de Marian Lupu), fiind votat în Parlament inclusiv și de deputații liberal-democrați. În plus, Filat a acordat un interviu pentru Moldpres în care și-a recunoscut greșelile. „Recunosc, în politică deseori ajungi în situația, în care unele probleme să le concentrezi la nivel de o persoană. Așa e activitatea politică, spre regretul meu, nu e fără „păcate”. Într-o activitate politică nu trebuie să personalizezi problemele. Eu am avut puncte radical diferite pe domenii de principiu cu dl Plahotniuc, dar important este să găsești mecanisme de conlucrare pentru viitorul țării, pentru angajamentele pe care le ai în fața cetățenilor”, a afirmat președintele PLDM. La rîndul său, PDM s-a arătat dispus să susțină candidatura lui Filat pentru funcția de prim-ministru. Ei și ce concluzie ar trebui să facem noi, simpli cetățeni ai acestei țări? Răspunsul vine de la sine și nu necesită nici un comentariu. Bucuria lui Filat, însă, nu a fost de lungă durată. S-a grăbit sărmănelul să bată palma cu Plahotniuc. Acesta din urmă nu uită și nu iartă. În seara zilei de 22 aprilie Curtea Constituţională a calificat drept neconstituţional decretul preşedintelui Nicolae Timofti privind desemnarea lui Vlad Filat drept candidat la funcţia de premier. Decizia magistraţilor a fost una unanimă. Lovitură pe cît de puternică, pe atît de surprinzătoare. Nicolae Timofti este nevoit să-l desemneze pe Iurie Leancă premier interimar. Filat doborît. Zbătîndu-se în convulsii, joi, 25 aprilie, fracțiunea PDLM alături de comuniști, de 7 deputați reformatori din PL și deputații neafiliați, în total 76 de deputați au votat pentru demiterea lui Marian Lupu din funcția de speaker. Iată cam așa se face politică în Republica Moldova. Ca la noi – la nimeni. În ceea ce privește puterea executivă avem un premier interimar, în Parlament nu avem nici speaker, iar Președintele statului nici nu este recunoscut măcar în această calitate de deputații comuniști. Haos total. Își mai amintește cineva dintre guvernanți de popor? De acord, o întrebare stupidă. Și cu toate că aleșii noștri ne consideră o turmă de oi, totuși, spre marea lor dezamăgire, știm a gîndi, a analiza și a face concluzii. În situația actuală, indeferent de preferințele noastre politice, simpatiile noastre pentru un politician sau altul, toți ne simțim trădați. Sunteți, dragi guvernanți, trădători de Patrie, trădători de neam...!!!
