Păreri despre cei ce ne inconjoarăGoogle Page Rank

 Păreri despre cei ce ne inconjoară Păreri despre cei ce ne inconjoară


O parere proprie despre societate,despre unele comportamente si decizii luate de unele persoane.
RSS posts

Societate


Comenteaza





Frustrări scoase de la naftalină


De ani de zile Republica Moldova  este un rai al infractorilor. Un paradis al combinatiilor. Ce e mai trist e ca ajunge sa nu ne mai socheze nimic. In Moldova  se moare din orice, oricand, oriunde. Cum am ajuns aici?  Nu ne afecteaza nimic din ce e in jur. Suntem afectati doar cand este vorba despre noi. In rest nimic. Mor oameni in spitale? “Bine ca nu sunt eu.” Cand se intampla ceva, aratam cu degetul, facem niste valuri, iar dupa cateva zile adormim din nou.La noi e mult despre somn, despre neimplicare. Institutiile statului sunt pline cu matusi, verisoare, amante. Hraneste niste familii si ucide tot ce e in jur.Sunt niste termite care distrug tot pe unde trec. Rudele si cumetriile cu toata incopetenta si prostia cu care vin la pachet sunt ecuatia unui stat falimentar, pus pe butuci care functioneaza din inertie. Imi fac o cruce si sper sa fie bine.Ma rog sa nu ajung in situatia de a apela la autoritati. Ma rog sa nu ajung pe mana “salvatorilor” care sunt gata oricand sa ma omoare cu zambetul pe buze. Ma întreb, când va invata individul, cetățeanul, ca el e problema și nu sistemul. Sistemul s-a pliat după indiferența cetățeanului Aceleași cuvinte ne guverneaza: fura toți, nu spune unul, sau, mai rău să nu fie, sau lasa-l ca ar trai și el. Ne complacem în situația asta și nu vrem sa facem nimic.Ce e cel mai trist? Multi dintre noi sunt ca ei. “Tu nu ai fura daca erai in locul lor?” Poate si de asta am ajuns aici. Cand angajezi salvamari care nu stiu sa inoate te rogi doar sa nu fie valuri mari.
Un vis pe care-l visezi singur e doar un vis. Un vis pe care-l visezi impreuna cu ceilalti e realitate


Nu renunta cand incep sa apara indoilele. Nu iesi din joc cand cei carora le povesteti despe ceea ce vrei tu sa faci o sa zambeasca, o sa rada de tine si o sa incerce sa te descurajeze. Nu pune la suflet fiecare om care te critica, care te descurajeaza, care incearca sa iti franga aripile.Nu pleca urechea la “sfaturile” oamenilor de “bine”. “Nu esti facut pentru asta”. “Nu o sa reusesti sa faci asta.” “Nu e de tine.” “Nu ai destula experienta.” “Nu esti destul de bun.” “Iti lipseste cu desavarsite talentul.” “Nu esti facut pentru asta.” “Cand o sa te apuci sa faci ceva serios?” Nu te lasa batut fii curajosCurajul este adevarata inspiratie. Curajul poate muta muntii din loc. Curajul iti da aripile cu care poti zbura. Poti ajunge acolo unde ti-ai dorit. Nu renunta la visul tau nici in cele mai grele incercari prin care treci. Nu iti pierde speranta. Alege sa mergi mai departe. Alege sa iti urmezi visul. Sa iti urmezi chemarea. Nu sacrifica nimic din ceea ce iubesti si visul tau o sa fie mai aproape de tine. Nu renunta. Continua sa faci ceea ce vrei sa faci. Tu ce iubesti? Tu ce pasiuni ai? Tu ce vrei sa faci? Stopeaza toate temerile care te tin in loc, stopeaza toate gandurile negative. Descopera cine esti si mergi pe drumul tau pana la capat. Cand o iei de la zero e cel mai credibil. Iti dai seama cate lucruri nu stapanesti. Te compari cu toti cei care fac asta de multa vreme si o fac foarte bine. Nu te lua in serios, incearca sa te joci cat mai mult si incearca sa faci din pasiunea pe care o ai un scop in viata. Pune curaj in tot ceea ce faci si totul o sa fie asa cum ai visat. Pune suflet in tot. Obstacolele sunt facute tocmai ca sa fie trecute. Tu cand ti-ai urmat ultima data visul?
Barbatii care isi arata emotiile sunt slabi ?


Cum sa le arati celor din jur ca esti impresionat de ceva, ca ceva te-a emotionat tare, ca pur si simplu mintea ta si corpul tau nu au ramas indiferente, in nebunia asta care il prezinta pe barbat ca pe un urias care taie muntii in doua?Acest personaj tare ca piatra prin al carui corp nu trece pic de emotie mi se pare o imagine nerealista. Emotia nu te face mai slab. Faptul ca iti arati, la un moment dat, sensibilitatea nu te face mai vulnerabil. Nu te discrediteaza in fata celorlalti, iti poate face doar un bine. Cei care o sa te judece pentru asta o sa dispara din viata ta. Ceea ce e un lucru cat se poate de bun.Cand am venit pe lumea asta nu cred ca cineva a zis “daca e femeie ii dam emotie si sensibilitate, iar daca e barbat ii dam forta si putere si nu umblam deloc la sensibilitate”. Cred ca suntem multi care ne-am dat seama de treaba asta si cred cu tarie ca mergem in directia buna. Ca scapam de stereotipul asta. Ca, in timp, se duce ca un nor care paraseste cerul pentru ca acesta sa devina senin.In fiecare zi invatam, facem pasi mici si mergem inainte. Mi se intampla sa existe momente in care nu stiu cum sa reactionez. Nu stiu cum sa primesc o surpriza placuta, nu stiu cum sa reactionez cand primesc un cadou de ziua mea. Pe interior e mare veselie, pe exterior sunt momente in care nu stiu cum sa reactionez. Si pana la urma cine decide cum e bine sa facem? Cat e cazul sa ne emotionam? Cand e prea mult? De ce sa iti infranezi emotia? De ce sa fie inca un moment in care conteaza ce reactie au cei din jur? De ce nu esti TU?Barbatii care isi arata emotiile sunt barbati. Cred ca exprimarea emotiei este o bucurie pe care o ai. Si cred ca – desi traim intr-o societate in care e mai important gardul care se vede de la strada decat ce e dupa el – e foarte ok sa indraznesti sa fii tu.
Sa fii TU doar TU


Pentru ca viata ta are o singura directie: In Sus!In viata asta care – cum spun de multa vreme si cred acest lucru – e ca un gand, am dorit sa iti trimit randurile acestea. Intotdeauna spun ceea ce am de spus – cu sinceritate si in mod asumat. O spun asa cum stiu, atat cat ma pricep mai bine. E un mai vechi principiu al meu de care nu ma desprind niciodata. Dar niciodata, fara exceptie! Este un splendid mod de a-mi pastra linistea si seninatatea, respectul de sine – pe care mi le ofer, ca un dar pretios, zi de zi. Nu pot fara ele.Este un splendid mod care imi permite sa fiu eu insami, sa ma simt mai puternic, mai autentic ca om. Linistea vine oricum din propriile ganduri, dintr-o stare de spirit personala purificata,dar, impartasind, parca-i mai frumoasa.Sa iti urmezi calea, calea in care tu crezi cu toata fiinta, sa iti urmezi pasiunea si fiecare vis! Sa indraznesti! (Un cuvant care exprima o atitudine pe care eu o numesc vindecatoare, din atatea si atatea motive). Viata e fascinanta! Sa te imbeti de frumusetea ei, de parfumul ei, sa o respiri ca pe cea mai suava si colosala aroma! Sa o dansezi ca pe cel mai grandios vals! Sa te bucuri de ea, total! Sa iti pastrezi entuziasmul, orice ar fi! Sa iti cunosti pe deplin valoarea, sa cunosti pe deplin cat pretuiesti si sa traiesti in acord cu asta, in fiecare clipa! Sa cresti, sa inveti, sa-ti fortezi limitele intr-un mod fericit, sa te descoperi neincetat! Sa te invingi – cu maiestrie,cu eleganta si curaj, cu zambetul pe buze – pe tine insuti! Sa iti pastrezi credinta! Si sa iubesti! Mereu, mereu, mereu Cred cu toata fiinta mea in toate aceste randuri si simtiri si ti le doresc si tie, pe deplin – asa cum mi le doresc si mie, asa cum le doresc oricui!Sa fii TU dar TU in cea mai buna varianta a ta! 
#primaintilnire


Toti am visat sau continuam sa visam la prima intalnire. Pentru unii dintre noi a fost si ultima. Iar pentru altii, întâlnirea vietii. A doua suflete ce s-au căutat in multimea nebuna ce respira atât de greoi si tremura. Prima intalnire e un voiaj. E ca si cum te-ai pregăti pentru excursia vietii tale. Unii o vad ca o plimbare relaxanta pe faleza. Altii ca pe un urcuș plin de surprize pana in vârful unui munte necunoscut.Unii isi fac „bagajul” dinainte iar altii il poarta anevoios pe cel al trecutului. Prima intalnire e fascinanta. Sublima. Doi oameni care nu s-au văzut niciodata fata in fata. Doua buze ce nu s-au mișcat niciodata una inspre cealalta. Doi ochi ce nu s-au privitPrima intalnire e ca o prăjitura. Unii o savurează plenar si fara întrerupere. Altii se satura de ea inainte de a o termina. Unora le place cu mai mult zahăr iar altora le este îndeajuns o singura aroma exotica si sinceră. Prima intalnire e un inceput. E ca o bluza noua. Transparent de fina si de parfumata. Sau, cel putin, asa ar trebui sa fie. O bluza ce iti lasa descoperiți umerii. Dar si gâtul. O bluza pe care ai purta-o doar pentru cel ce merita. Prima intalnire e un miracol. Chiar daca multi nu o vad asa. E un miracol printre oameni. Cand doi străini isi spun pe nume. Prima intalnire nu ar trebui sa fie si ultima.Prima intalnire ar trebui sa fie si ultima. Dar ultima prima intalnire. 
Viitorul nu te așteaptă


Crezi că ai timp? Un sărut se oferă azi. La fel și-o îmbrățișare. Căci mâine s-ar putea să nu mai vina. Privirile nu se amână. Crezi că ai timp suficient? Sa picuri stropi de bucurie în inima celor dragi? Sa numeri zilele și sa împărți iubirea? Iubirea nu se împarte la zile. Și nici la clipe ce nu au venit. Iubirea e un fluviu care curge. Din asfințitul înmuiat în trupuri vii și până-n răsărit.Crezi ca e timp sa spui un te iubesc doar pentru ca cel de lângă tine nu a plecat? Nimeni nu poate fi o promisiune pentru tine. Spune-l acum. Prezentul nu se poate regreta. Crezi ca e timp sa te întorci iar în trecut? Sa chemi aceleași lacrimi sa iti ude obrajii încinși? Trecutul nu mai are timp. Căci el s-a stins demult. Purtând în amintiri imagini vii. Nu este timp pentru viitor. Prezentul strigă prin toți porii ființei. Nu mai e timp pentru cuvinte acolo unde faptele se pierd intre silabe. Nu este timp sa crezi ca Viata te așteaptă. Te-a așteptat destul sa te trezești.Astăzi e timp pentru orice. Și pentru un sărut pe care l-ai promis și nu a mai atins buze celebre. Si pentru o tinere de mână ce poate mâine se va rătăci în gânduri reci. Și pentru un Te iubesc șoptit din inimă. E singurul ce va rămâne în ecou. Astăzi e timp pentru priviri. Dar nu în jos, ci-n ochii celuilalt. Acolo unde doi se contopesc nu mai exista nici trecut și nici viitor. Atunci cand doua trupuri se unesc. Astăzi e timp pentru iubire.  Nu ieri, nu mâine sau în alta zi.Nu iubi mâine ce poți iubi azi. Iubește azi cum nu ai mai iubit… o viață. 
Altă viață


Intr-o alta viața poate oamenii s-ar fi iubit mai mult. Ar fi luptat. Nu ar fi îndurat. S-ar fi ținut de mâna si nu si-ar mai fi dat drumul. Intr-o alta viața, poate nu am fi fost martori la nenorociri. Drame ale sufletului si răni ce nu pot fi vindecate. Poate am fi fost mai buni, unii cu ceilalți.Mai aproape de inimi si mai departe de obiecte ce ne fura ochii. Căci pe patul de spital sau in fotoliul de acasă si in fata morții, nu iei nimic cu tine sub pământ. Doar momentele pe care le-ai împarțit cu oameni dragi. Doar amintiri ce-acum le porți in suflet. Doar zâmbetele pe care le-ai adus altora pe buzele crăpate de gerul minții.Intr-o alta viața, poate nu ne-am judeca atât de mult. Am alege sa fim Fericiți in loc s-avem, mereu, dreptate. Am spune mulțumesc din inima, ne-am îmbrățișa mai mult si am adormi cu frunțile lipite. Nu spate in spate.Intr-o alta viața ne-am întâlni mai des cu ceilalți. In loc sa-i evitam. Ne-am așeza la aceeași masa si ne-am turna povesti in paharele ce se ciocnesc ușor. Am poposi cu sufletul in taverna timpului si ne-am împrieteni la catarama cu prezentul. Chiar daca ne-am întoarce in timp, visând cu ochii larg deschiși.Intr-o alta viața poate ca n-am îmbătrâni atât de repede. Nu ne-am uita atât de lung in oglinda. Poate c-am învața iubirea. Am învața s-o respiram si s-o trăim. Caci prea mult amar de vreme am scris-o si-am rostit-o. Mai puțin am simțit-o.Intr-o alta viața ne-am aduce aminte ce viața frumoasa avem acum si cât de norocoși sunt unii dintre noi. Nu toti au privilegiul asta. Si totuși, ii vezi zâmbind si bucurându-se.Intr-o alta viața ne-am dori sa o trăim pe cea de-acum. Căci nu contează câte vieți vom mai avea. Daca pe asta n-o trăim asa cum se cuvine, nu merităm decât regrete si suspine.
Relatia cu tine insuti


  Draga cititorule, indiferent de locul in care te afli in acest moment, indiferent de ocupația pe care o ai, indiferent de faptul ca esti singur sau intr-o relatie, indiferent ca ai putini bani sau foarte multi, indiferent de faptul ca esti femeie sau barbat, indiferent de faptul ca acum esti calm si relaxat sau mânios si neliniștit, indiferent de faptul ca acum esti slab sau gras, indiferent ca iubesti sau esti iubit, te Invit in continuare sa citim impreuna   De aici pleacă totul. Si nu ma refer neaparat la cei care se trezesc dis de dimineata cu zâmbetul pe buzele crăpate, auto iluzionându-se in oglinda deja prafuita, ca totul va fi bine. Daca te iubesti doar in oglinda s-ar putea sa fie nevoie sa o cari dupa tine! Unii fac deja lucrul acesta. Si nu pentru a-si reaminti cat de frumoși sunt, ci pentru a-si imagina cat de frumoși ar vrea sa fie. Mai mult in ochii celorlalți. Indiferent ca poarta sau nu ochelari.               Sa ai o relatie misto cu tine mi se pare cel mai important pas spre fericire. Sa inveti sa zambesti atunci cand toti ceilalti rânjesc in deriva e greu, dar nu imposibil. Mi-am adus aminte de un dialog scurt si efervescent: „De ce esti fericit?” „De obicei!”. La asta ar trebui sa se rezume totul. Plecând de la tine si continuând cu celalalt … sau ceilalti! Sa ai o relatie cu tine însuți nu inseamna sa fii masochist. Deși, unii se cufunda atât de adânc in „cătunele” fiintei, populate de ganduri sumbre si trairi acide. Asta inseamna masochism. In primul rând, sugrumarea mintii si a inimii si continuând cu „biciuirea” trupului si intoxicarea sufletului.Sa ai o relatie misto cu tine înseamna sa ai capul pe umeri. Sa petreci timp cu tine si gândurile tale. Sa stii cand sa vorbesti si cand sa taci. Cand sa iubesti si cand sa tragi linie. Cand sa alergi si cand sa te „împiedici”  Sa dansezi chiar si in lipsa unui partener de dans. Sa stii ca poti adormi liniștit cu capul pe perna împărțită sau nu, cu celalalt. O relatie autentica cu tine inseamna sa te respecți pentru a fi respectat. Sa te iubesti pentru a iubi si a fi iubit. Pentru ca felul in care te raportezi la tine este oglinda perfecta a modului in care te raportezi la celalalt si invers.Iar daca nu vrei sa intri „in a complicated relationship” cu cineva, învața sa ai „an open relationship” cu tine însuți! 
Zâmbește


Orice piedică pe care o iei te învață sa fii atent pe unde și cu cine umbli alături! Chiar dacă te ridici mai greu. De cele mai multe ori, vânătăile din genunchi nu sunt nimic in comparație cu cele din suflet. Cele din urmă dor mai tare și lăsa urme adânci. Mult mai adânci. Ele nu pot fi șterse cu o batistă pe care o ai la îndemână. Dar pot fi acoperite de un zâmbet venit la timpul potrivit și de la omul potrivit.Viața e frumoasă. Atunci când așteptatele răspunsuri întârzie să apară. Cu toții am întâlnit in drumul nostru aceleași chipuri ce mușcau din noi. Aceleași trupuri ce căutau atingeri. Mereu cuvinte ce nu erau acoperite. În fapte. Seri calde ce se încheiau in dimineți atât de reci. Atunci când o cafea își pierde din aromă când cel de lângă tine nu mai e.Cu toții am întâlnit pe autostrada vieții nebuni ce au gonit așa de repede, lăsând în urmă minți și inimi răscolite. Un uragan ce sfâșie timpuri, păstrând în urmă, amintiri. Mai toți am stat pe lângă oameni ce-si transformau șoaptele in strigăte. Atunci când timpanul iubirii se spărgea. Un surd nu poate auzi niciodată glasul fericirii așa cum orbul bajbaie s-ajunga-n suflet. Am intalnit cu toții oameni urâți. Mai mult la interior. Acoperiți de măști purtate aievea. Si le schimbau, de multe ori, strategic. La fiecare lacrimă cernuta pe obraz, ele cădeau, dând naștere la chipuri noi.Cu toții am fost atrași in neputință. In deznădejdea ființei și-un aprig labirint amețitor. Nu mai știam pe unde să o luăm, iar fiecare drum se închidea in inimă.Însă am cunoscut și oameni frumoși. Pe unii i-am pierdut prostește printre degete. Pe ceilalți îi ținem strâns la pieptul dezgolit. Puțini din ei sălășluiesc în inimă. Ca o pecete a unui suflet demult simțit … pereche.Am căzut și ne-am ridicat. Atât de rău și tot atât de glorios. Și câte căzături vom mai avea. Ținuți sau nu de mâini ce gâdila toți porii. Am plâns si am vărsat atâtea lacrimi. Căci toate au ajuns în interior. Am învățat sa râdem și să ne bucurăm. Ca un copil ce-acum privește lumea prin ochii sinceri si nepervertiti. Am suferit și-am cunoscut durerea. Atunci cand nicio pastilă nu putea anestezia o ființa deja paralizată. Însă numai așa putem cunoaște fericirea. Am pierdut timp prin intuneric. Dar cum altfel am fi găsit lumina? Am fost atrași in solitudine. Când simțuri și trăiri nu mai mișcau prin rostul nostru. Am păcătuit cu mintea și ne-am înstrăinat inima, neingrijind un trup ce a uitat să mai tresară.Dar am răzbit. Cu bune și cu rele. Singuri sau îmbrățișati.Zambeste! Viața e frumoasă! Căci viața e iubire iar iubirea nu poate fi altfel! 
Unele lucruri probabil se schimba, dar noi incepem si sfarsim cu ea


Este principalul lucru in viata. Este motivul pentru care te zbati sa reuseti. Este adapostul cel mai bine fortificat cand ai mai mare nevoie de un loc unde sa te pitesti daca ai un necaz. Este cel mai important element al muncii noastre. Ea ne da puterea, ea ne da increderea, ea ne ofera dragoste neconditionat, ea ne alina suferintele si tot ea se bucura din toata inima de succesele si reusitele noastre.Fericiti cei care o au si se bucura de ea, fericiti cei asteptati acasa de cineva drag, fericiti cei care ii au pe pamant si nu in gand, fericiti cei care se pot bucura in sanul ei. Postarea de astazi este despre ea. Despre familie. Familia nu este un lucru important, familia este totul. Familia este singura care nu te judeca, care te sprijina neconditionat, care te incurajeaza sa faci lucruri, care iti da o mana de ajutor si te face sa prinzi aripi. Familia este locul ala cald in care poti sa te adapostesti mereu. Familia este locul ala minunat in care nu trebuie sa porti masca, nu trebuie sa joci un rol.Familia este locul in care te simti cel mai bine, locul in care esti TU cu adevarat, este o patura calda care iti tine de frig intr-o noapte geroasa de iarna, este o gura de apa intr-o zi insorita de vara, este cuibul in care orice pui se poate intoarce intr-un moment mai delicat al vietii lui. Familia iti da putere, familia te intareste, familia este mereu alaturi de tine. Fericiti cei care au parte de ea. Fericite fetele care au relatii senzationale cu mame lor, fericiti tatii care ies la spirt cu baietii lor. Familia te face mai bun, mai cald, mai uman. Familia scoate din tine tot ce ai mai bun. Familia este cea care face ca omul sa treaca de la egoism la altruism, este acel ceva care nu te paraseste niciodata, care nu te lasa sa cazi, si care asa cum spunea cineva “este franghia ale carei noduri nu se desfac niciodata”.Pentru ca indiferent ce facem cand ajungem acasa acolo este LOCUL ALA. Unde ne simtim cel mai bine, unde suntem pe ptrimul loc si unde meritam sa fim surprinsi
Vieti paralele


Intr-o alta viața poate oamenii s-ar fi iubit mai mult. Ar fi luptat. Nu ar fi îndurat. S-ar fi ținut de mâna si nu si-ar mai fi dat drumul. Intr-o alta viața, poate nu am fi fost martori la nenorociri. Drame ale sufletului si răni ce nu pot fi vindecate. Poate am fi fost mai buni, unii cu ceilalți.Mai aproape de inimi si mai departe de obiecte ce ne fura ochii. Căci pe patul de spital sau in fotoliul de acasă si in fata morții, nu iei nimic cu tine sub pământ. Doar momentele pe care le-ai împarțit cu oameni dragi. Doar amintiri ce-acum le porți in suflet. Doar zâmbetele pe care le-ai adus altora pe buzele crăpate de gerul minții.Intr-o alta viața, poate nu ne-am judeca atât de mult. Am alege sa fim Fericiți in loc s-avem, mereu, dreptate. Am spune mulțumesc din inima, ne-am îmbrățișa mai mult si am adormi cu frunțile lipite. Nu spate in spate.Intr-o alta viața ne-am întâlni mai des cu ceilalți. In loc sa-i evitam. Ne-am așeza la aceeași masa si ne-am turna povesti in paharele ce se ciocnesc ușor. Am poposi cu sufletul in taverna timpului si ne-am împrieteni la catarama cu prezentul. Chiar daca ne-am întoarce in timp, visând cu ochii larg deschiși.Intr-o alta viața poate ca n-am îmbătrâni atât de repede. Nu ne-am uita atât de lung in oglinda. Poate c-am învața iubirea. Am învața s-o respiram si s-o trăim. Caci prea mult amar de vreme am scris-o si-am rostit-o. Mai puțin am simțit-o.Intr-o alta viața ne-am aduce aminte ce viața frumoasa avem acum si cât de norocoși sunt unii dintre noi. Nu toti au privilegiul asta. Si totuși, ii vezi zâmbind si bucurându-se.Intr-o alta viața ne-am dori sa o trăim pe cea de-acum. Căci nu contează câte vieți vom mai avea. Daca pe asta n-o trăim asa cum se cuvine, nu merităm decât regrete si suspine.
Fericirea


   Degeaba atragi priviri. Dacă nu le atragi pe alea care contează cu adevărat. Drumul de la A la Z e același. Drumul din minte până in inima e cu totul altul. Mult mai greu decât primul. Degeaba privești acum un ceas bătut in pietre rare. Timpul e tot ăla. Orele nu trec mai repede. Decât atunci când esti cu cine trebuie. Un costum apretat nu îți alina sufletul. Așa cum o excursie exotica nu îți picura arome alese pe ființa. Când esti cu persoana potrivită, nu amâni. Nici timpul și nici trăiri. Fără întrebări și cuvinte potrivit alese.Fericirea nu are cai putere. Fericirea e o stare. Total lipsită de ego și de demonii ce îl alimentează. Nu o găsești in priviri mascate, nici in ochii ce se închid atunci când ii cauți aievea. Fericirea e in tine. Atunci când tu cu tine esti unul. Atunci când tu alergi înspre tine, înainte de toți și de toate. Fără a te împiedica de bordurile groase ale unui început mânjit de incertitudini. Când secundele amare îți bat in poarta, gânduri grele ele poarta.Fericirea nu are cai putere. Fericirea e un gând. O stare. E liniște. E aroma de vanilie purtată in vânt. E iubire la superlativ. O Ea ce te iubește, tremurând.Fericirea nu are cai putere. Sau, asa cum cineva bine spunea, Fericirea are doar putere! 
Nu anul aduce schimbarea


Ne apropiem cu pași rapizi de finalul lui 2016 și Facebook-ul se umple încet, dar sigur de dorințe.Știți a ce îmi sună chestiunea asta? A moft! E ca atunci când spui: ‘gata, nu se mai poate, trebuie să țin dietă! Încep de luni’ Însă nu specifici și care luni.Așa spunem și când se schimbă anul: ‘wow, gata, de la 1 ianuarie trebuie să fac o schimbare’.Așa e! Și, pe 1 ianuarie, te trezești pe la amiază, după ce te-ai pus în cap serios de Revelion. Ia dă-i tu drumul la schimbare… dacă mai reușești să-ți menții echilibrul. Și uite așa te apuci pe 2 Ei bine, nu anul aduce schimbarea, ci tu.Degeaba se schimbă anul, din 16 în 17, dacă tu nu înveți să fii asumat/ă, dacă continui să te bălăcești în zona de confort.Foarte multă lume simte nevoia unei schimbări, fără o legătură reală cu începerea unui nou an, însă totul rămâne, din păcate, la nivel declarativ.Nu mai spun ca nu îi înțeleg pe cei care spun că a fost un an prost, nasol. Anul, în sinea lui, nu este bun sau prost. Este o simplă cifră!Nu el este bun sau prost, ci tu! Mai precis modul în care răspunzi anumitor stimuli sau situații. Asta îți face anul bun sau prost – reacția ta!Ce-mi doresc de la 2017? Planificare, concentrare, acțiune și curaj!Acum, la final de an, nu-mi rămâne decât să vă mulțumesc pentru susținere, pentru faptul că ați fost aici pe parcursul acestui an, aici, adică alături de mine.Sper să-mi rămâneți aproape și în continuare.Mulțumesc din suflet! Să aveți un An Nou fericit!
Craciunul inseamna mai mult “a darui” decat “a primi”


Craciunul este despre unul dintre cele mai frumoase cuvinte care exista in limba romana. Tihna este cuvantul perfect care transmite fix tot ceea ce implica sarbatoarea asta minunata, este cuvantul care defineste perfect starea pe care oamenii o au in momentul asta.Asa ca va doresc tututor fix treaba asta: sa va bucurati in tihna de magia Craciunului. Cat despre bucuria cadourilor pentru cei dragi si momentele alea in care toti sunt extrem de curiosi sa vada ce se afla in cutia de cadou.Craciunul este pentru noi, pentru cei dragi, pentru prieteni si pentru cei apropiati. Craciunul este pentru fapte bune. Craciunul este pentru a darui din toata inima fara sa te gandesti ca trebuie sa primesti ceva in schimb. Craciunul este pentru momentul ala unic petrecut alaturi de omul pentru care darul cel mai de pret esti chiar TU. Craciunul este despre zambete, despre bucurie, despre armonie. Craciunul este momentul in care iti faci mai mult timp pentru ceilalti. Craciunul este momentul in care te concentrezi pe lucrurile care chiar conteaza cu adevarat.Craciunul este despre cum sa reunesti toata familia in jurul bradului, Craciunul este despre amintiri frumoase, Craciunul este pentru odihna, pentru o vorba buna de la cei dragi, Craciunul este pentru clipele in care poti sa faci ce vrei si tot ce in timpul anului nu apuci sa faci pentru ca nu ai timp. Craciunul inseamna dragoste, Inseamna liniste si pace.
Rezultate #denyblog


  Nu am postat marția trecută din lipsă de timp iar ce aveam deja scris nu mi-a plăcut.   Cînd scriu si cînd postez încerc să redau emoțiile din momentul respectiv.  Nu scriu din obligație dar din plăcerea de ami citi și reciti gindurile împreună cu cei care revin aici si găsesc timp pentruo porție de păreri # denyblog.Sa finisat si primul concurs de pe aici. Hanoracele #denyblog și-au găsit primii câștigători , iată cine sunt:- Alexandra Ana-Maria- Gabriel Șerban- Madalina CarminaAștept mesaj privat aici pentru a discuta toate detaliile.Va mulțumesc , # suntetiextraordinari
Micro gânduri


"Am decis sa public si anumite ginduri care au venit pe moment si care au ramas si sunt in stare bruta. Deci astazi ginduri de esenta tare Bun bun bun ... Pe curind" Probabil  este cel mai important lucru in viata asta: cautarea ta sa gaseasca un sens la un moment dat. Daca o sa gasesti pe cineva sa-ti placa, atunci o sa capeti mai multa incredere in tine si de aici totul o sa mearga din ce in ce mai bine.  Nu incerca sa te multumesti. Nu ai de ce sa faci asta. Ai doar o viata.Sa nu umbli cu jumatati de masura. Pe lumea asta exista lucruri pe care nu poti sa le faci dacat singur si lucruri pe care nu poti sa le faci decat in doi, important este sa impaci astea doua lucruri cum trebuie. Uneori am senzatia ca ma iau la intrecere cu propria mea umbra. oricat de repede as alerga, n-o sa scap de tot niciodata. Asa cum nu poti sa scapi nici de umbra.
Fericire în tăcere


 Unii o cauta in fiecare secunda, minut, ora, altii o gasesc dar habar nu au ca au facut asta, toti suntem pe urmele ei si cam toti dorim sa o gasim. Ce forma imbraca ea? Cum ne-am dat seama cand am dat nas in nas cu ea? Astea sunt doar doua dintre intrebarile pe care ni le punem. Poate ca ne concentram pe alte detalii nesemnificative, poate ca nu ne dam seama cu ce se mananca, poate unii o numim altfel, insa: “Fericirea este atunci cand imi este inteleasa tacerea….Fericirea este atunci cand pot fi eu, fara nicio “perdea”Fericirea este atunci cand zambesc fara un motiv anumeFericirea este atunci cand pot oferi, la randul meu, fericireFericirea este atunci cand “mi se furnica pielea”Fericirea este atunci cand nimic nu ma poate rani….Si totusi…..stau si recitesc ceea ce am scris si imi dau seama ca de multe ori am uitat sa fiu fericit.As mai adauga doar ca pentru mine mai este fericire si atunci cand esti linistit si cand iti gasesti locul.
Ne regăsim în povești


"Mă bucur că saptaminal numărul de cititori este în creștere, va mulțumesc pentru inspirațieZiua de marți va rămîne ziua dedicata postărilorBun bun bun .... Pe curind (denylupan.com) "Primesc mesaje pe blog de la oameni care imi spun “ce frumos este postul acesta. m-am regasit 100% in el. parca ai scris despre mine. ma cunosti?. este fix povestea mea”. e frumos sentimentul.Dar povestile noastre seamana, asta pentru ca toti suntem la fel. Mai mult sau mai putin. Cand vad un text frumos despre o relatie ma regasesc. ma regasesc in povestile lui Murakami, ma regaesc in filme. E frumos sa te regesesti intr-un text, e frumos sa te regesesti intr-un film, e frumos sentimentul asta. Insa povestile noastre sunt asemanatoare. Vazut, indragostit, iubit, despartit, lacrimi, impacari, despartiri, vazut, placut, indragostit si tot asa.E ca si atunci cand povestesti ceva…ce mi s-a intamplat mie este mereu fabulos, incredibil. Tuturor ni se pare ca facem chestii nebunesti, iesite din comun, lucruri foarte tari. Toti am baut cel mai mult din lume la un moment dat, toti am avut o intamplare fabuloasa. Mereu cand povestim ceva o sa vina altcineva sa spuna “ce ai patit tu este nimic pe langa ce am patit eu” si incepe sa povesteasca. Ne credem unici insa in esenta suntem toti la fel. Facem fix aceleasi lucruri. Ne imbatam, avem povesti, mancam ciocolata, ne indragostim.Ne regasim in povestile altora tocmai pentru ca suntem la fel. este una dintre contradictiile cu care ne lovim zilnic. E ca atunci cand esti nefericit si esti mereu cu zambetul pe buze. Un zambet fals. Cel mai fals zambet din lume. Suntem dezamagisti, tristi, parasiti, cu ambarcatiunile scufundate insa vrem ca toti cei din jur sa stie cat de fericiti suntem. vrem sa fie invidiosi pe fericirea noastra. Aruncam tot felul de statusuri pe facebook, poze cu noi, poze cu citate. toate cu un singur scop. sa aratam cat de fericiti suntem.Sa ii facem pe ceilalti invidiosi pe fericirea noastra care in esenta este cea mai mare nefericire. Fericirea nu se striga in gura mare, nu se posteaza pe facebook, nu se urmareste pe twitter, nu se trimite mass pe mess, nu se filmeaza si se urca pe youtube. Fericirea se traieste. se simte. In spatii mici, alaturi de el/ea. se impartaseste in cercuri stranse de prieteni. cei mai buni prieteni. fericirea este un timbru foarte vechi care nu sta in clasor alaturi de celelalte timbre. Este pus bine, la adapost, ferit de ochii lumii. Il arati doar celor care merita sa se bucure alaturi de tine de acest timbru minunat. Toti vrem sa gasim fericirea, toti alergam dupa ea, toti vrem sa o atingem.Cel mai important este sa nu fugim cand chiar am dat de ea. Tine in firea omului. in felul nostru tampit de a complica mereu lucrurile. Spunem mereu ca vrem lucruri simple dar facem tot ceea ce ne sta in putere sa le complicam. Cand intalnim pe cineva nu ne focusam doar pe persoana respectiva. Facem calcule, ne gandim la fosta/fostul. cu era, cum facea. ne facem  gandurile aiurea in loc sa ne bucuram de omul care este ACUM langa noi. Omul ala care poate sa ramana toata viata langa noi. De ce sa fie simplu cand poate sa fie compicat? Poate pentru ca suntem oameni si suntem supusi si suspusi greselii.Pentru ca de multe ori spunem, in gluma, adevarul, dar nu vrem sa recunoastem asta. Pentru ca de multe ori spunem “am glumit” desi nu e asa. Pentru ca de multe ori o ardem ignoranti pentru a ne baga cineva in seama, pentru a atrage atentie, pentru a atrage privirile. E ca si cum ne-am da cu cel mai puternic parfum intr-un loc in care este interzis sa te dai cu parfum. Pentru ca de multe ori spunem exact invers decat simtim. de multe ori spunem da in loc sa spunem nu. si invers. Pentru ca ne place sa fim complicati. Vedem ceva fascinant in asta. Ne rupe capul.Pentru ca “nu e vina ta, e doar a mea”, pentru ca vrem sa fim iubiti dar cand vine vorba sa iubim si sa oferim ne e foarte greu sa facem asta, pentru ca spunem ca nu ne intereseaza ce cred altii despre noi si cand ajungem acasa intoarcem pe toata fetele lucrurile auzite. Pentru ca spunem ca nu ne pasa dar ne roade ce auzim. Pentru ca nu suntem ceea ce ne dam. Pentru ca nu suntem sinceri asa cum o aratam, pentru ca nu suntem atat de buni precum pretindem. Pentru ca facem invers decat am vrea sa facem cu adevarat tocmai pentru a vedea cum reactieaza oamenii. pentru ca ne ghidam dupa ce spun altii.Postul asta este despre noi. Despre oameni, despre eroarea umana. Va propun un exercitiu. hai sa schimbam macar un lucru din cele enumerate mai sus. Vedem cum merge. Vedem ce se intampla.
Al doilea mister al omenirii


In viteza asta in care ne traim viata uitam sa ne oprim pentru o clipa si sa ne gandim la lucrurile cu adevarat importante. Uitam sa spunem un multumesc unui om care ne-a ajutat, uitam sa intoarcem un zambet unei vanzatoare care ne-a zambit, uitam sa dam un telefon pur si simplu pentru a auzi o voce draga si a nu cere ceva inapoi.Exista persoane langa noi care aduc bucurie in viata. Exista persoane care au grija de noi in aproape fiecare moment. Exista persoane in viata noastra care ne insenineaza zilele. Exista persoane care ne inspira, care ne dau curaj, care ne salta atunci cand suntem la pamant. Exista persoane in viata noastra care ne dojenesc cand avem mai mare nevoie. Exista persoane care sunt acolo cand avem nevoie de o vorba buna, de un sfat, de ajutor, de orice. Pentru persoanele de langa noi cu care impartasim fiecare bucurie, fiecare clipa de vacanta departe de gandurile zilnice, fiecare moment imortalizat pe camera foto sau doar in mintea noastra…merita sa ne oprim un pic si sa contientizam lucrurile pe care le fac pentru noi.Pentru toate lucrurile amintite mai sus…si pentru multe altele…a venit momentul sa oferim un motiv sa zambeasca femeii care este mereu alaturi de noi – fie ca este mama, sotia, prietena, sora – si sa ii spunem din tot sufletul doua cuvinte: Esti Extraordinara.Ce poate sa fie mai simplu decat sa multumim femeilor din viata noastra pentru tot ceea ce fac pentru noi. Femeile ne sprijina in tot ceea ce facem, sunt sursa de inspiratie pentru barbati, sunt maestre in bucatarie si sunt magiciene pentru cei mici pe care ii fac sa ii rada chiar si atunci cand sunt bolnaviStiu ca nu e 8 martie însă exista o mie si una de momente in care-i poti spune unei femei ca o apreciezi. Iti propun sa-i arati, chiar acum.
Ochii tai, scânteie azurie, partea II


 Aceasta postare era programată pentru data de 12, problemele ce țin de server m-au împiedicat să postez. Îmi cer scuze tuturor care au intrat pe 12 si nu au găsit postarea, Bun bun bun ... Pe curînd P.S. În curînd - denylupan.com fără blogspot si un designe foarte placut. De la răsăritul primului zâmbet si pana la apusul timpurilor. Desculță sau încălțată cu fiorii celui mai pur si cald suspin. De la malul inspumat si pana in largul marii dezlănțuite. Începând cu primele ore ale dimineților liniștite si terminând cu nopțile agitate .Din realitatea apăsătoare si cruda si pana in visul in care te rogi sa o descoperi  Sa o descoperi pe ea e ca si cum ai citi o carte buna si te-ai cufunda in adâncul trairilor așternute in tușul cuvintelor. Niste cuvinte parca desprinse din paginile încercate de priviri curioase si degete tremurânde.  Sa o atingi pe ea e ca si cum ai răsfoi din nou si din nou aceleași pasaje găsite in capitolele înnobilate de suflarea ei  Sa o săruți pe ea e asemenea coperților fine si cercetate cu blândețe de mâinile plăpânde ale cititorului. Un cititor exaltat si vrăjit de poveștile ce prind Viata si il invita insistent la trăirea lor imediat.Îi poti vedea văpaia din ochi sau doar  marea agitată a trecutului ce bântuie o inima nevindecata.Ea este genul de femeie  care  îți aruncă șoapte în inimă. Le aprinde și le stinge în cuptorul ființei dezlănțuite. Îți ia mâinile tale în ale ei. Le modelează asa cum lutul îi dansează în palme. Se joacă cu mintea și inima ta. Dar fără durere. Îți strigă numele în ecou și ți-l îngana în somnul ce unește doua trupuri furibunde.Ea doar se iubesteEa se iubeste in șoaptă dar si in cuvinte mai mult sau mai putin alese. In scris, negru pe alb, sau in cântece pline de culoarea vocilor îndrăgostite. Ea se iubeste in pași de tango dar si in pași de vals. In ritm de romanță sau in ritmul venelor ce pulsează atent sub pielea Ei.Ea se iubeste pentru ceea ce este ea si pentru ceea ce esti tu atunci cand esti cu ea. Se iubeste fara întrebări ce așteaptă un răspuns si fara răspunsuri ce nasc întrebări. Se iubeste atât pe mare cât si pe uscat, atât afara cât si inauntru, atât de linistit dar si nebunește. Se iubeste pe străzile bătătorite de pași mărunți.Ea nu se iubeste cu pauze, întreruperi sau cu regrete. Ea se iubeste continuu, necontenit si plenar. Se iubeste in zilele cu soare cald dar si in zilele ploioase si cu miros de ozon. In zilele întunecate si in cele luminate de Viata. Se iubeste in cuvinte si in fapte. Se iubeste ieri, azi si întotdeaunaEa este  umbrela ce respinge ploaia dintre norii sufletului. Este focul ce topește gheața dintre cele mai aspre bătăi de inimă. E un antidot perfect. Pentru dureri de cap și de ființă. E mai puternica decât o cafea fără lapte și fără zahăr atunci când diminețile au gust sărat. Când nopțile au gust amar, e ca o miere ce apropie buze. Ca doua picături de lacrimi ce se unesc și cad peste obraji.
Fiecare se gandeste la propriul său destin


Omul e supus si suspus greselii. Oamenii au aceasta “calitate”: sa judece, sa isi exprime parerea despre orice, oricand, oricum.Oamenii te vor judeca oricum. Ei nu au cum sa inteleaga povestea ta si trairile tale de pana acum. Ei pot doar sa observe sau sa perceapa prin filtrele propriilor lor experiente. Oricat de mult ti-ai dori ca oamenii sa stie, sa inteleaga adevarul tau…e in zadar. Fie nu te vor asculta, fie nu te vor crede, fie vor interpreta in modul lor propriu. E inutil sa alegi sa-ti construiesti viata in functie de parerea si sfaturile celorlalti. Tu esti stapan pe viata ta si numai tu stii ce e mai bine sau mai potrivit pentru tine. Nu e nevoie sa te justifici in fata nimanui. Pana la urma nimanui nu ii pasa cu adevarat incotro te duce pe tine viata. Si fiecare se gandeste la propriul sau destin atunci cand pune seara capul pe perna.Nimeni nu are dreptul sa-ti judece alegerile facute. Tu esti singurul care isi cunoaste adevaratele motive. Si nu trebuie sa dai niciun fel de explicatie, pentru ca oricum ceilalti nu simt ce simti tu…deci nu pot intelege. Dupa fiecare schimbare facuta in viata ta, numarul “prietenilor” se reduce. Cei care nu te-au stimat si nu te-au inteles niciodata vor fi primii care vor disparea din viata ta. Cei care tin cu adevarat la tine, nu iti vor cere explicatii, ci te vor sustine indiferent de decizia luata. Nu face alegeri gandindu-te la ceilalti
Ochii tai, scânteie azurie, partea II


  Aceasta postare  are o continuare, una superba.  Pe 12 septembrie te aștept aici să o citim împreună.Bun bun bun..... Pe curînd
Despre sentimentul ala frumos


Inceputul unei relatii este mereu motiv de poveste. Se intampla lucruri frumoase, schimb de mesaje, emotie, gol in stomac.E mereu aceeasi reteta. senzatia este frumoasa. si merita traita cu intensitate de fiecare data. E un mix de lucruri pe care le faci, ganduri, trairi. Sa ii spun asta..sau mai bine nu. Cum o sa reactioneze? Daca o sa creada ca e prea devreme? Daca nu ii spun ce gandesc poate iar nu e ok. Sa nu zica ca ma grabesc. Vrei sa ii dai mesaj..te opresti. Il formulezi, apoi il stergi. Concepi altul mai bun. sau asa crezi in momentul ala. Intalniri, mesaje pe facebook, sms-uri. diverse poze. Poze cu un afis de pe strada, poze cu o cana de cafea, mesaje…multe mesaje. intalniri. discutii, puncte comune, descoperi lucuri care va plac, apoi lucruri care nu…si tot asa.Te joci cu degetul pe mana ei. aratati amandoi foarte bine impreuna. Te trezesti dimineata si ii trimiti mesaj, abia astepti sa iti raspunda la el. apoi ii trimiti o melodie, ii place. Cuibareste in bratele tale. se potriveste perfect acolo. parca sunt facute fix pentru ea. radeti mult impreuna. va treziti dimineata si o luati de la capat. E frumos sentimentul. Unul dintre cele mai frumoase. Merita trait suta la suta. Mie la suta si tot asa. 
Avem timp


Avem timp pentru toate.Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,avem timp sa citim si sa scriem,sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.Avem timp pentru ambitii si boli,sa invinovatim destinul si amanuntele,avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.Avem timp pentru toate.Nu e timp doar pentru putina tandrete.Cand sa facem si asta – murim.Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeascaTot ce poti face este sa fii o persoana iubita.Restul … depinde de ceilalti.Am invatat ca oricat mi-ar pasa mieAltora s-ar putea sa nu le pase.Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredereSi ca doar in cateva secunde poti sa o pierziAm invatat ca nu conteaza CE ai in viataCi PE CINE ai.Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minuteDupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa facaCi cu ceea ce poti tu sa faciAm invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilorCi conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolvaAm invatat ca oricum ai taiaOrice lucru are doua feteAm invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte caldeS-ar putea sa fie ultima oara cand ii veziAm invatat ca poti continua inca mult timpDupa ce ai spus ca nu mai potiAm invatat ca EROI  sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuieIndiferent de consecinteAm invatat ca sunt oameni care te iubescDar nu stiu s-o arateAm invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparatDar nu am dreptul sa fiu si rauAm invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distantaIar asta este valabil si pentru iubirea adevarataAm invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tuNu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prietenOricum te va rani din cand in candIar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altiiCateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insutiAm invatat ca indiferent cat de mult suferi,Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitateaDar ca TU esti responsabil pentru ceea ce deviiAm invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubescSi nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul locSi nu faptele saleAm invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucruSi pot vedea ceva total diferitAm invatat ca indiferent de consecinteCei care sunt cinstiti  cu ei insisi ajung mai departe in viataAm invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva oreDe catre oameni care nici nu te cunosc.Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de datCand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.Am invatat ca scrisulCa si vorbitulPoate linisti durerile sufletestiAm invatat ca oamenii la care tii cel mai multIti sunt luati prea repede …Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seamaUnde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.Am invatat sa iubescCa sa pot sa fiu iubit.
Despre oameni frumoși


Cunosti un om. Iti place. Stai mai mult in preajma lui si incepi sa il descoperi. Pe zi ce trece mai mult. Si mai mult. Si gasesti in el lucruri frumoase si sapi in continuare si gasesti alte lucruri frumoase. Si te bucuri. Exista oamenii frumosi.Oamenii aia de au sculptat pe chipul lor zambetul ala frumos, curat. Oamenii aia care rad cu pofta, oamenii aia in care vezi tot felul de lucruri atat de firesti si atat de frumoase. Oamenii aia care te socheaza prin normalitatea aia simpla si frumoasa pe care o au. Oamenii aia care fac totul cu drag, pun suflet in tot ceea ce fac.Oamenii aia care nu te incarca fortat cu problemele lor. Oamenii aia optimisti, oamenii aia care se bucura de o raza de soare care le atinge termopanul de la bucatarie, oamenii aia langa care te simti mereu incojurat de caldura.Oamenii aia care nu arunca cu cuvinte mari ci simt si transmit prin caldura lor cele mai frumoase cuvinte neauzite inca. exista o frumusete si o puritate pe care o gasesti numai la ei.  Numai la ei gasesti acea simplitate a gesturilor, a cuvintelor, a trairilor. chestia aia sincera, curata si calda. Oamenii astia exista. Oamenii care sa nu intrebe mereu “de ce nu e asa?”, “de ce e asa”, oamenii care nu au mereu ceva de intrebat, oamenii care nu simt mereu nevoia sa spuna ceva. Va doresc tuturor sa gasit oameni de genul asta

Generat în 0.4 secunde.