Tinar si nelinistit

В стремлении совершить как можно больше, большинству людей свойственно не доводить до конца начатое дело. Мы горим новой идеей, начинаем делать что – то для ее реализации и столкнувшись с проблемой или отвлеклись на другие проекты, бросаем. Если вы замечали у себя данную проблему, то эта статья для вас. В данной статье как доводить начатое дело до конца, вам помогут несколько советов, которые будут способствовать эффективному завершению всех ваших начатых проектов и дел.

Энергия Думая о тех делах, которые еще не начатые или незавершенные, вы тратите очень много энергии, которую могли бы перенаправить на решения и выполнения какой либо задачи. Размышление – крайне энергетически затратно. Решите для себя что для вас лучше быть в раздумьях или все таки, делать нужные действия.

Приоритеты Закончить сложнее, чем начать. Задумать что – то и воплотить легко, а вот перейти от мыслей к действиям – задачка посложнее. Разделите вашу большую цель, на несколько маленьких кусочков и двигайтесь к ним маленькими шагами. Самое главное – никогда не останавливаться. Даже самый великий путь начинается с первого шага.

Совершенство Совершенства не бывает. Не старайтесь сделать вашу работу идеальной, на это может уйдет вся жизнь. Сделайте основной оббьем своей задачи очень быстро, а уже потом будете смотреть, и вносить свои коррективы.

Концентрация Сосредоточьтесь на одной задачи по максимуму. Не нужно отвлекаться на другие мелкие дела. Научитесь отличать неотложные задачи от срочных дел. Удалите помехи, не включайте ТВ, отключите почту, icq, skype и другие отвлекающие факторы при выполнении серьезных и энергоемких задач. Это самые жестокие похитители времени.

Список Приведите свои дела в полный порядок, расставьте все по полочкам и по папкам, напишите что срочно, а что нет. По мере выполнения задач, вычеркивайте те пункты, которые вы уже закончили, это очень сильно придает мотивацию идти дальше. Старайтесь не откладывать дела в долгий ящик, а если это делаете, то осознано, чтобы вы потом смогли вернутся к делу со 110 % точностью.

Сейчас или никогда Представьте себе на минуту, что если вы не закончите какое – то дело до конца, вы уже никогда его не завершите. У вас всего одни шанс и им надо пользоваться. Причем, если ваше дело сделано лишь на половину, то считается оно несделанным, а значит ваш шанс, упущен.

Отчет Найдите того перед кем вы будете делать отчет о выполненных делах. Это могут быть ваши друзья, близкие, знакомые. Ставьте перед ними сроки и обещайте им что вы сделаете то, что запланировали. В данном случае вам уже никуда не деться. А обещания нужно выполнять. Самый главный человек – ВЫ. Не нужно лгать себе самому.

Uite că încă un an s-a m-ai scurs din calendar.Anul 2012 pentru unii a însemnat un an decisiv,în care avea să se adeverească mitul de ”sfârşit al lumii”.2012 a fost un an în care am învăţat foarte multe lucruri,şi m-am maturizat,cred eu.

2012 m-a învăţat că pentru a obţine ceea ce-ţi doreşti,trebuie să munceşti,să munceşti şi să pleci în munceşti :D.M-a învăţat(şi asta o spun foarte serios),să mă bucur de orice clipă petrecută alături de familia mea,pentru că ea e cel mai scump ce pot avea la momentul de faţă.E anul în care am lucrat prima data oficial,şi în 5 zile am cîştigat 1800 lei :P.Unele scopuri puse la începutul anului au fost îndeplinite,iar altele nu.În acest an mi-am creat o viziunea referitor la propria opinie,mi-am dat seama că trebuie să am propria opinie şi să nu fiu influienţat de nimeni,ceea ce în anii precedenţi nu se întimpla.

Îmi doresc ca acest an să-l petrec fără regrete şi remuşcări,şi să întîmpin 2013 alături de familie şi prieteni cu căldură în suflet şi cu noi ţeluri şi vise.

Profitînd de faptul că acest post e ultimul din acest an,vreu să vă doresc un an nou fericit,cu multe realizări şi succese.

Good luck!

Ah da,azi am găsit o piesă foarte bună de ascultat de diminiaţă.Eu o să o ascult în fiecare diminiaţă deacum…

E noapte.Gîndurile nocturne mă invadează.E o noapte obişnuită,cu muzică bună,cafea şi biscuiţi.Acum voi încerca să scriu despre visele pe care le avem noi şi care ne ajută să ne ridicăm de pe canapea şi să contribuim la realizarea acestora.

Cred că fiecare dintre noi doreşte să plece într-un aşa zis ”road trip”.Defat acesta-i visul meu de cînd mă ţin minte.Visam să călătoresc cu o decapotabilă şi persoana dragă planeta toată,să vizitez locuri noi,să înţeleg adevăratul sens al cuvîntulu ”aventură”.Acest vis este valabil şi acum şi cred că va fi valabil toată viaţa.

Un alt vis pe care-l aveti majoritatea,sau chiar toti din voi,e sa aveti o masina.Si nu o  masina oarecare,ci o masină frumoasă,stilată,cu un brand renumit .Mulţi spun că maşina îl reprezintă pe stăpân,însă eu nu sunt de acord.Indiferent de ce maşină ai,ce brand e ea,trebuie la urma urmei oameni să rămânem.Cu toate acestea am şi eu un vis în materie de maşină, şi cred că majoritatea prietenilor/amicilor şi colegilor mei ştiu că eu visez la un Bentley Continental Sport cafeniu.Şi cred că prin muncă asiduă voi reuşi să mi-l cumpăr :D.Mulţi din voi preferă sport-car-urile,dar mie ele nu prea îmi plac,.eu prefer eleganţa

Spre final vreau să-i acord cîteva rînduri unuia din cele mai mari visuri ale mele.Aici trebuie să ai un curaj de fier.E vorba despre rope jumping.Cînd le-am arătat(video) părinţilor mei ce cadou vreau la 18 ani ei au încremenit şi se uitau la mine ca la un nebun.Însă eu văd în asta ceva minunat ce se poate compara cu săritul cu paraşuta sau un alt spor extrimal ce-ţi aduce satisfacţie şi care îţi demonstrează că viaţa este foarte frumoasă!

Aşa ca la final aş dori să vă spun că orice vis/dorinţă se poate îndeplini,doar dacă crezi în realizarea acesteia şi eşti gata să munceşti zi de zi pentru ea.Succes în realizarea visurilor!

În acest moment stau şi mă gîndesc la mine,la dorinţele mele,şi ce e cel mai paradoxal este că vreau să iubesc,să spun cuiva TE IUBESC.

Vreau să dăruiesc flori,să scriu mesaj peste mesaj şi să o îmbraţişez tare.

Vreau să mă trezesc dimineaţa cu zimbetul ei,şi să-i spun cît de tare o iubesc.

Să întîlnim apusul pe acoperişul celei mai înalte case.

Vreau să trăiesc clipele minunate şi chiar cele rele alături de tine; să te ţin strîns de mîna.

Vreau să plecăm undeva,nu contează unde,doar să fim noi doi.

Vreau să comunicăm pe net toată noaptea.

Da,cred că puţin m-aţi ştiut atît de romantic,şi poate niciodată nu v-aţi închipuit că eu aş putea face aşa declaraţii.Aşa sunt eu,şi aşa voi rămâne,un tînar romantic.

Pe zi ce trece tot mai mult imi dau seama,ca in ziua de azi trebuie ori sa linji cu*u la profi ori sa lingi cu*u la profi!Nu nu pot eu sa fac asta,numaidecit treb’ sa-mi spun opinia(si sa ma cert),ori sa tac(si sa-i trimit in mama dracului).Ni ci prin gind nu trebuie sa-ti treca sa-ti spui opinia proprie,de altfel profesorul isi face o parere rea despre tine.Iti dau fel de fel de „namioashi” sa-i intinzi cel putin 100 lei ca sa se comporte bine macar o saptamana(p*la voua!).Colegi din clasa ce au nota mai mare ca tine,desi tu stii de 100500 ori mai bine obiectul dat,si aici nu spun ca elevii nu-s buni(dincontra),ci profii is cam chisorcosh.Daca tashi ,ei(profesorii) te au de tocilar,iar daca vorbesti si iti expui obiectiv parerea esti un ratat si un distrofic,MATI VASHU.In deosebi ziln astea,stau si ma intreb unde o sa ajungem noi cu asa invatatori,nu toti,dar majoritatea.Profa de romana(a mea) mai gindeste citeodata normal,si uneori chiar iti poate accepta critica/opinia.Nu spun ca-s cheie de biserica,nici pe aproape;In loc sa promoveze dreptul la propria opinie si critica,ei iti inchid gura si de ameninta(aldi’ Cecoi).Nu-ti dau voie sa iesi in timpul lectiei sa-ti faci chestiile personale si URGENTE,spunindu-ti ca Brega poate fi in scoala,iar cind profesorii ies pe vreo 20-30 minute,si vrei sa-i reprosezi ceva,mai bine ar fi sa taci ca de nu,iar te ameninta.

Mai sunt multe obiectii,dar raman la cele mai majore.Sper sa vada acest articol macar vre-un profesor;sa vada si el ce gindesti un licean si ce-l doare la momentu de fata.Multumesc!

Ei ştiu ce-ai mâncat azi la micul dejun,ei ştiu ce gândeşti şi ce doreşti,ei ştiu cît de ”bun” eşti şi ce doreşti să ajungi în viaţa,probabil v-aţi dat seama despre cine vorbesc.Este o vorbă/banc care deseori mi-o spune cel mai bun prieten al meu,sună astfel: „el-iaca vez babele estea care stau pe scaun?eu-da,le văd.Şi-s cu ele?el-ap iaca babele estea îs mai şeva ca google-ul,ele ştiu totul ce se poate de ştiut” ,aşa şi personajele despre care vorbesc acum,ei au doua feţe,doua păersonalităţi,doua caractere,etc..Fără aceste ăersonaje viaţa ar fi gri,fără de culori.Aş vrea să le mulţumesc pentru că nu uită de mine,şi pentru că regulat mă ”laudă”,pentru că îţi zîmbesc în faţa,iar în spate….în spate la fel. Nu spun că eu nici odată nu l-am vorbit la spate pe altu,s-a întîmplat cu vreo 4-5 ani în urmă s-ă vorbesc o persoană pe la spate,şi apoi această persoană a aflam totul.De atunci mi-am dat seama că ”cine-s eu să-l vorbesc pe ăla”.Chiar dacă vorbesc cu cineva despre cineva,încerc să-mi amintesc acel caz,şi incerc doar să ascult ce-mi spune interlocutoru,şi step by step să schimb tema.Multe citate înţelepte sunt pe net despre astefel de persoane care vorbesc ”de bine” pe la spate,şi de fiecare dată cînd mai aud vreo vorbă spusă indirect despre mine,îmi dau seama ca acea persoană e la un nivel scăzut decît mine,mă vorbeşte pentru ceea ce sunt,şii mulţumesc pentru acest fapt,îi mulţumesc pentru că îmi demonstrează că-s mai bun ca el şi că-s mai sus ca el.Încercaţi să nu mai vorbiţi lumea pe la spate,caci nu sunteţi voi destul de avasate ca să criticaţi  pe cineva.

“Strong minds discuss ideas, average minds discuss events, weak minds discuss people.”

― Socrates

Noutatea asta îi super hazlie,cel puţin pentru mine :D.Nu pot înţelege,copii ăştia au uitat de examen fiind (majoritatea) prea ocupaţi cu număratul valutei de euro şi lei care au dobîndito de la şoferii corupţi,ori pur şi simplu au uitat că au examen.Şi cel mai interesant e că azi au fost mulţi întrebaţi dacă au susţinut sau nu examenul,toţi au răspuns afirmativ(defapt doar 16 poliţişti rutieri au susţinut examenu’ din 152).Bina măcar că la muncă îşi aduc aminte de etica unui şetăţan şi de respect.Au fos însă şi câţiva norocoşi care ,ori erau pe ”foaie de boală”,ori figurau în cazuri de corupţie,ori stăteau/stau pe plaja din miami bich sau ilichovsk/koblevo/Turţîia.Oare şi-au dat ei seama că treb’ să înveţe -care are primă’ prioritate:Ambulanţa ori VIP-urile statului cu numere parlamentare.

De fapt unii poliţişti mai au o şansa de a susţine acest examen,ceilalţi 70 pot să spună la revedere mită,la revedere icre roşîi,la revedere PRIORITĂŢII bleaghi.Deşi ăşti’ 70 care mai au o şansa pot reveni din nou la postu de muncă peste jumate de an,şanse mari nu le putem da tuturor.Am auzit o frază interesantă de la un post de televiziune (JurnalTV) precum „Bancurile despre prostia poliţiştilor sunt inspirate, pe buna dreptate, din realitate.”;multe bancuri chiar mi-au venit în cap despre poliţişti,nu voi posta aici nici unul,pe google sînt o mulţime.

Aici apare o întrebare:or să se apuce ăştea de treabă ori o să rămână la icre roşîi?

Uite că a venit şi multaşteptata zi (cred) a profesorilor de către porfesori şi elevi.Le doresc tuturor profesorilor să-şi facă munca cu plăcere şi sirguinţa,să nu aveţi elevi preferaţi şi elevi mai puţin iubiţi,să nu luaţi mită,chiar dacă salariu vă este de +/- 2500 lei.Vă doresc să prosperaţi şi să ajungeţi fiecare din voi unde doriţi(adică la postul de director).

În această zi să nu ştiţi de note de 2,să nu ştiţi de elevi răi,să nu uitaţi de note de 10,să zâmbiţi mai mult,şi să fiţi cei mai fericiţi,deoarece o să aveţi ciocolate şi cafele pe  o lună înnainte.Incă o dată vă felicit scumpi profesori,sănătate’ ş paşi.

Felicitări Chişinău,deacu’ ai şi tu o zonă pietonală(temporară)!Potrivit primarului capitalei Dorin Chirtoacă,zona pietonală  serveşte o perioadă de aproximativ o lună,un experiment,un experiment ce după părerea mea din a 2-a săptămână s-a arătat unul foarte şi foarte reuşit.Deşi chişinăuienii nu erau deprinşi cu termenul ”zonă pietonală” ,majoritatea din ei deja petrec fiecare duminică acolo,unii la terasele  improvizate ,alţii  plimbîndu-se  cu rolele ori bicicleta adminrînd atmosfera de sărbătoare. Nu putem uita şi de acei muzicanţi care încîtntă urechile trecătorilor.Am observat că multe persoane talentate ,sau chiar oamenii care pur şi simplu doresc să se manifeste ,vin în fiecare weekend şi-şi demonstrează competeneţele

Pe cîte păreri bune,atîte şi rele.Unii nu sunt atît de încîntaţi de acest experiment,deoarece zona pietonală nu permite circularea automobilelor,ceea ce crează ambuteaje temporare(propşi)etc,…Rămâne să vedem decizia primarului capitalei,Dorin Chirtoaca,dacă este binevenit termenul de prelugire a zonei pietonale sau nu.Un lucrzu înse este ştiut,zona pietonală ne demonstrează că drumul spre ”Europa” se scurtează pe zi ce trece.

 Dimeneţile reci de toamnă îs cele mai plăcute pentru sufletul meu,chiar dacă vara e anotimpul meu preferat.Timpul rece şi gîndurile depresive îmi crează un disconfort,dar un disconfort plăcut,care mă face sa simt că trăiesc cu adevărat.Da,ştiu că dimineţile pot fi şi „rele”,cu griji şi gînduri negative,dar trebuie să preţuim chiar şi aceste momente.Peste cîţiva ani ne vom aminti de aceste clipe cu melancolie şi satisfacţie în suflet.Cafeaua (cu lapte) fierbinte,cu un gust dulce-amărui crează şi ea o senzaţie minunată,plăcută…Anume aceste dimineţi mă fac să mă gîndesc la viaţă,la tot ceea ce mă înconjoară.Ele mă fac să mă gîndesc la ziua de mâine,şi la faptele care trebuie să le săvîrşesc ca să ajung la acea „zi de mâine”.

Preţuiţi din plin aceste clipe ale dimineţii,deoarece nici o dimineaţa nu se aseamănă cu alta.