Gînduri,dorinţe şi schimbări....

Azi e ziua importantaPrichindeii cei mai miciMerg la scoala prima data,Si ce-s vajnici si voinici!Cu ghiozdanele enormeSi buchete fel de fel,Imbrăcaţi in uniforme,Se gătesc de defileu!Azi nu dau mînuţa mamei,Au crescut ,sunt deja mari!Cu emoţii si bomboane,De azi sunt şi ei şcolari!!  Azi noapte nu am dormit deloc cred că a fost din cauza emoţiilor pentru 1 Zi de Şcoală...Deşi au trecut anii mei de şcoală,1 septembrie încă mă mai încearcă prin emoţii nostalgige şi prin gînduri că mîine trebuie să-mi pregătesc ghiozdanul,florile,fundiţa,rochiţa şi să plec la şcoală...Asta însă rămîne în amintiri pentru că anii mei de şcoală demult au trecut.Cu mulţimea de emoţii pe care le am în suflet vreau să felicit toţi copilaşii ,studenţii ,profesorii pentru care Azi e Zi mare,Zi de sărbătoare!!!Succese dragii mei,răbdare şi desigur multă perseverenţă.

 M-am nascut ca sa fiu... ALTFEL! Diferita de cei din jurul meu. Deosebita. M-am nascut sa fiu invingatoare. M-am nascut sa nu ma las condusa de sabloane. M-am nascut sa nu trec neobservata pe strada. M-am nascut nu ca sa am case,casteluri şi nici resedinte luxoase. M-am nascut nu sa ajung bine, ci sus de tot,doar cu propriile puteri. M-am nascut sa ating cerurile si sa le fac celorlalti cu mana de acolo. M-am nascut nu ca sa-mi pierd zilele asteptand ca un cineva cu un suflet feroce abia abia sa-l inteleaga pe al meu, m-am nascut sa ma joc cu ele. Nu m-am nascut sa intreb in stanga si in dreapta daca mi-a vazut cineva sufletul pereche, m-am nascut sa ma plimb cu el mana in mana. Nu m-am nascut deloc sa fiu nefericita! Deci m-am nascut exact de ziua mea... M-am nascut sa schimb lumea. M-am nascut pentru ca atunci cand nu o sa mai fiu, lumea sa-si aminteasca de mine doar de bine... M-am nascut ca sa nu duc o existenta banala. M-am nascut cu o menire: sa schimb viata celor care mi-au schimbat-o mie,sa-mi ajut parintii iar ei sa fie mindri de mine.M-am nascut sa fiu copil si sa infrumusetez planeta. M-am nascut sa ajung om mare. M-am nascut sa inventez arma care nu va distruge pamantul, ci il va salva. M-am nascut sa traiesc cel putin o suta de ani. M-am nascut sa fiu tanara si frumoasa pana atunci. M-am nascut nu ca sa fiu amanta vreunui barbat puternic, m-am nascut sa fiu eu puternica. Sa fiu pururea sotie- Sprijin si viata si mentor si model si iubita si adorata si invidiata si ravnita. Niciodata sacrificata, niciodata obosita, niciodata trista, niciodata invinsa.Dar sunt o femeie banala. Nu sunt un fashion icon. Ochii mei nici macar nu se scalda in vreo culoare deosebita. Trupul meu arata banal necioplit de bisturiu. Respir banal, ma misc intr-un ritm banal, exist banal, gandesc normal si in consecinta uimitor de banal. Seman teribil cu celelalte femei si nu ne despart ca infatisare decat niste fasii de materiale, niste farduri aruncate cu o altfel de migala, niste vise, un univers interior. Nu am capatat acele aptitudini de lider, am invatat doar cum sa ma conduc. Nu stiu sa fac un barbat sa ma considere viata lui, dar cand iubesc il pun in centrul propriului univers. Nu pot sa schimb lumea asa cum as vrea, ci o las sa ma schimbe dupa cum vrea ea. Nu mai pot sa redevin copil si nici sa fiu naiva ca sufletul sau. Cel mai important e ca azi sunt fericita ,iubita si ravnita!!!Ms scumpului meu soţ pentru sustinere si momentele frumoase pe care mi le ofera, TE IUBESC cu toata fiinta mea!!!

 Deseori ai nevoie de schimbări măreţe in viaţă,de mai mult răsfăţ si mai multă atenţie, de o mâina caldă de un sfat îndrumător.... la mine a sosit momentul schimbărilor, totul mi se pare incurcat in lumea asta,dimineţile nu mai sunt atît de dulci ca altă data ,nici cafeau nu mai are acel gust aromatizator s-au eu sunt prea naivă ,nu mai acord importanţă lucrurilor care cîndva erau importante,nu mai savurez plăcerea vieţii pe deplin simţîndu-mă încă copil s-au mai bine zis ,,studentă,, gîndesc prea matur.Sunt pe ultima sută de metri si voi deveni ,, şomer cu acte in regulă,, intr-o lume atit de mare si cu prea multe cerinţe pentru un tînăr in deveire.Acum în prag de examene regret timpul trecut,meditez la acel timp plin de nazbîtii,retrăirii şi emoţii si acum fac planuri de viitor,oare ce surprize imi mai pregăteşte viaţa,orice ar fi dar la sigur ca anii studenţiei nu vor fi!!! Frumoşii ani de studenţie repede au mai venit dar şi repede au mai trecut...Păcat!!!

Vreau schimbari,vreau o viata mai buna,vreau o minune micuta!!!pentru asta mai trebuie sa astept...iar pentru a nu pierde timpul mi-ar placea sa imi impart emotile,trairile cu cei din jur.Nu as zice ca am destul timp pentru ca postura de sotie imi i-a mai tot timpul...asa suntem noi femeile,grijulii cu sotii nostri,totul trebuie sa arate ca la carte ,pierzind o parte din timpul nostru la bucatarie......!