Psiholog pentru copii şi părinţiGoogle Page Rank

Psiholog pentru copii şi părinţiPsiholog pentru copii şi părinţi


Informaţii utile şi opinii din partea unui psiholog...
RSS posts

Administratie locala


Comenteaza





Educaţie...cu sau fară interdicţii?
Educaţie fără interdicţii n-ar trebui să existe,mai ales la vîrste mici. Felul şi numărul de interdicţii depind de vîrsta copilului şi de gradul său de maturitate psihologică. Interdicţia trebuie folosită în două cazuri: pentru a proteja viaţa, sănătatea şi securitatea copilului, în cazul unor pericole reale şi pentru a-l ajuta să se integreze în societate. Primele interdicţii apar atunci
Mesaj pentru viitorii bunei, care nu vor să-şi strîngă nepoţii din tomberoane!
Tot mai des ne şochează ştirea zilei: undeva prin ţară, a fost găsit un prunc în tomberon. Există minuni şi unii supravieţuiesc în ciuda faptului că li s-a dorit moartea, li s-a luat orice drept, orice speranţă şi viitorul le-a  fost împachetat într-o pungă de plastic. Nu ştiu… să ne bucurăm că avem tot mai mulţi oameni fără adăpost, care scotocesc prin gunoaie? … şi sunt îngeri salvatori… .
ÎNTREBARE-RĂSPUNS Nu vrea să citeasca...!
Eu nu sunt adepta consilierilor psihologice în cadrul mediului virtual. Nu le recomand. Dar oamenii caută răspunsuri, opinii. Primesc mesaje cu diferite întrebări. Mă strădui să răspund, e ca un fel de ajutor psihologic de urgenţă. Lansez rubrica ÎNTREBARE- RĂSPUNS. Cred că experienţa trebuie împărtăşită...doar cu confidenţialitate! Bună dimineaţa! Eu am o problema cu fiica. Nu vrea să
Spune-mi ce carte citeşti..., opinii despre "Jurnalul unui puşti"
Am fost cu băiatul meu la librarie. Ne-am pierdut în multitudinea de cărţi care ne făceau cu ochiul. Noroc de librar, care foarte rapid s-a oferit să ne ajute şi ne-a dus la raftul cu cele vreo 10 volume de "Jurnalul unui puşti" de Jeff Kinney. Auzisem de seria asta de cărţi, care au devenit o modă printre copii şi iaca ...moda a venit şi pe la noi. Am luat primul volum. În drum spre casă
Mecanismele de apărare la copii - PSIHOLOGIE DINTR-O CARTE
Problema mecanismelor de apărare este actuală şi discutată în cadrul psihologiei şi psihoterapiei copilului. În dependenţă de particularităţile lor individuale, copiii reacţionează diferit atunci cînd simt o tensiune interioară. Unii - plîng şi sunt trişti, alţii- strică sau aruncă cu obiecte, alţii- se joacă. Şi asta, din spusele copiilor le aduce o stare de bine, de linişte. ... Un mecanism de
Întrebări şi răspunsuri despre somnul copiilor
Cică azi e ziua somnului... aşa  mi-a spus televizorul de dimineaţă. Da... eu  aş vrea să celebrez această zi! Dar dacă se poate ...s-o celebrez noaptea, împreună cu toate mamele care şi-au deschis al treilea ochi şi dorm... dar nu dorm. Deschid un site de socializare...îmi spun o părere pe acolo...gata! sunt acuzată că n-am dormit bine noaptea. Aşa că azi despre somn, despre somnul copiilor...
Gelozia ... ce facem cu ea?
Eu - aici. Tu - la celălalt capăt al pămîntului. Suntem recunoscători tehnologiei care ne ţine aproape. Vorbim de toate: despre noi, despre ei, iar despre noi şi mai mult despre ei... că sunt mici şi sunt sensul vieţii noastre...apoi despre noi cu toţii şi iar despre ei... Mai  vorbim  şi de alţii. Îmi zici de doi necunoscuţi pe care i-ai observat cînd aşteptai un vapor. Aşteptau şi ei.
Ce pedepse nu trebuie folosite la şcoală
Copilul meu, care îi într-a treia, a fost săptămîna asta pedepsit la şcoală. Ce să-i faci...a încălcat regulile...Ce a făcut ? Închipuiţi-vă două coridoare lungi de mai mare dragul ce fac legătura între cantină şi sala de clasă... Şi iaca... n-a putut el oare să meargă liniştit şi să discute cu vreun coleg despre... despre culoarea dresurilor vreunei deputate, sau despre salariul mizer al
Adolescenţii şi părinţii faţă în faţă cu viitorul
În momentul cînd există necesitatea alegerii profesiei, la vîrsta între 15-18 ani, adolescenţii au reprezentări neclare despre sine, nu au avut posibilitatea să încerce diferite activităţi profesionale şi de cele mai multe ori, cunoştinţele despre anumite profesii sunt superficiale. La această vîrstă ei sunt mai mult preocupaţi de problema relaţiilor interpersonale cu semenii. De aici
"O poveste cu Moş Crăciun" sau... Cum să-i spui copilului că Moş Crăciun ...eşti tu!
Era odată un băieţel. Avea părinţii iubitori şi o copilărie frumoasă. În fiecare iarnă venea la el Moş Crăciun şi-i aducea daruri. Cînd a învăţat să scrie îşi înşira dorinţele pe hîrtie. Aşeza scrisoarea pe geam şi spre dimineaţă ea dispărea miraculos. Apoi, în ajun de Crăciun stătea ore în şir lîngă bradul împodobit, încercînd să-l surprindă pe Moş Crăciun cînd va aduce darurile. Dar de
Copiii se îmbolnăvesc des? Căutăm sursa în ... problemele psihologice ale mamelor
Această postare este adresată mamelor cu copii mici, care le recunoşti din mulţimea de mame care au în limbajul lor o exprimare care spune multe şi spune tot. Ele zic: „dacă nu-i una, îi alta”, atunci cînd vorbesc despre starea de sănătate a copilului lor. Şi aceste una-alta sunt toate răcelile lumii, care dau numai peste copilul lor, însoţite de gît roşu aprins, rîuri ce curg din năsuc,
Despre ascultare, nevoile şi dorinţele copiilor...-PSIHOLOGIE dintr-o CARTE!
Pentru un copil, totul este semnificant la nivelul limbajului, toate lucrurile care se petrec în jurul lui şi pe care le observă. Sunt lucruri la care el se gîndeşte. Un copil se gîndeşte şi ascultă cu atît mai bine cu cît nu se uită la persoana care vorbeşte. Este un aspect foarte important. De aceea, cînd învăţătorii (învăţătoarele) le cer copiilor să se uite la ei, pierd astfel 50% din
10 lucruri pe care trebuie să le cunoaşteţi dacă vreţi să mergeţi cu copilul la doctor!
Începutul verii este cel mai bun timp de mers cu copilul la ... doctor! Asta am înţeles, judecînd după aglomeraţia de copii şi părinţi de la policlinica noastră de sector. Parcă nu este nici o epidemie... Poate s-au mîncat prea multe dulciuri, îngheţată, cireşe... Nu ştiu... E multă lume... şi respectiv o mulţime de lucruri de observat. În primul rînd e vesel: rîsete zglobii de copii
Poveste..."Copii mari şi mici"
Era o dată o mamă. Şi avea ea un copil mic. N-a trecut mult timp şi  Dumnezeu i-a mai dăruit un copil. Acum avea doi copii mici. Ambii erau mici. Dar mama credea că ea are un copil mare şi unul mic. Pe cel mic îl purta mereu în braţe, îl legăna, îi cînta, că era cel mai mic. Cel mare, care era tot mic, se ţinea mereu din urma mamei şi o ruga să-l ia şi pe el în braţe. Mama îî spunea că îl
Fata cu părul albastru... sau CRIZA ADOLESCENŢEI
Am întîlnit o fată cu părul albastru. Nimic deosebit am spune, dacă noi toţi am umbla cu părul albastru, verde sau roz sau cu oricare altă nuanţă stranie a curcubeului. Era o adolescentă. Se dădea în scrînciobul de pe terenul de joacă pentru copii. Ea - "adultul" supărat savura momentul copilăriei zglobii oferit de scîrţîitul, vîjîitul în urechi şi vîntuleţul creat de mişcarea ciclică a
O poveste...terapeutică
Va aduc o poveste... una pentru copii "cuminţi" şi pentru părinţii ajunşi la culmea disperării sau poate la culmea răbdării. O poveste ce trebuie lăsată la vedere, doar atît. Au fost odată doi părinţi. Dumnezeu le-a dat un copil pe care îl creşteau cu mare grijă şi dragoste. Îi ofereau ce puteau. Nu făceau în locul lui lucruri pe care le putea face el singur, pentru că vroiau să crească un om
Copilul incomod
Zilele astea m-a telefonat o prietenă ca să-mi ceară o părere. Un grup de părinţi de la grădiniţa unde merge copilul ei, colectează semnături ca să excludă din rîndul prichindeilor un copil "incomod". Ce a făcut un pici de  4 ani, de a înfuriat o armată de părinţi? Presupun că : a lovit, a muşcat, a zgîriat, a strigat, a rupt, a fugit, a sărit, a trîntit, a aruncat, a zmuls, a strîmbat, a
Despre neajutorarea învăţată
La moment sunt într-o perioadă în care observarea relaţiilor dintre părinţi şi copiii mici a devenit una din preocupările din timpul scurtelor mele plimbări. Astăzi mi-a atras atenţia o fetiţă, care de ceva timp şi-a însuşit mersul biped şi plimbarea împreună cu mama ei era tocmai bună pentru exersarea noii achiziţii. Ca oricare lucru nou învăţat, la început nu poate fi perfect şi  micile
Copilul din noi - PSIHOLOGIE dintr-o CARTE!
În fiecare din noi trăieşte un copil. Copilul din noi îl înţelege pe copilul nostru şi atunci comunicarea între noi este mai firească şi mai uşoară. Mulţi îl ascundem,  îl uităm pe undeva sau nici nu vrem să recunoaştem că am fost un timp şi noi în această fericită ipostază ... "...Trebuie să-l ascultăm pe copilul care am fost cîndva şi care încă există în noi. Copilul acesta înţelege
O istorie cu un desen cu trei baloane ...şi o mamă rea...
De azi nu mă ţin de o promisiune formulată doar pentru mine: aceea de a nu scrie aici despre relaţia cu copilul meu. E o experienţă unică: de mamă şi de psiholog; acea experienţă de combinare a unui rol personal cu unul profesional ... poate nu întotdeauna cea mai reuşită... Trei baloane...Copilul meu, elev în clasa întîi, trebuia să deseneze trei baloane şi să le coloreze în culorile
Reflecţia despre tine însuţi - PSIHOLOGIE dintr-o CARTE!
...Şi totuşi, orele de singurătate, clipele de nefericire, crizele din viaţă, visele şi reveriile, depresia, situaţiile limită, obsesiile, muzica, îndrăgostirea- toate ne spun altceva. Tot ce te scoate din rutina vieţii tale "reale" îţi arată că, trăind fără reflecţie despre tine însuţi, te duci de fapt în jos pe un topogan de senzaţii, satisfacţii, imagini, bîrfe, obiecte, minciună şi
Între două fericiri
O mamă  care se vrea femeie... O mamă care vrea foarte mult să-şi refacă viaţa după mai mulţi ani de cînd a divorţat. Copilul ei... O femeie vrea să construiască o nouă relaţie- o femeie vrea să fie fericită... Un bărbat vrea să fie fericit. Un bărbat care a formulat un ultimatum: " Sau TU faci ceva şi copilul tău mă respectă, sau va trebui să ne despărţim...". O mamă care vrea să facă ceva cu
CINE FURĂ DIN COPILĂRIE? sau la ce vîrstă dăm copiii la şcoală...
Ani de-a rîndul, sunt un observator pasiv al copiilor şi părinţilor care îşi exprimă dorinţa de a păşi pentru prima dată pragul şcolii. Astfel, de-a lungul timpului, am văzut sute de copii împreună cu părinţii lor. Am învăţat multe din experienţa asta, dar cea mai importantă achiziţie este "capacitatea" de a depista ... COPILĂRIA! Şi aici nu este vorba de nişte instrumente psihodiagnostice,
despre un fel de FRICĂ -ciudată...
A venit împreună cu mama. A intrat sfios scanînd cu privirea încăperea cu ochi ce exprimau un grad de inteligenţă înalt pentru cei şapte ani ai săi. L-am întrebat cum îl cheamă. Mi-a răspuns încet. N-am desluşit bine numele şi l-am rugat să-l repete dar...a izbucnit în plîns şi s-a repezit spre mamă spunîndu-i ceva. M-am gîndit că n-am făcut ceva bine şi am speriat copilul. Primul meu efort
BUNICA ŞI NEPOŢICA sau despre cum comunicăm şi ne comportăm cu copiii mici
Zilele astea, aflîndumă într-un microbus ce venea spre oraş şi avînd la dispoziţie vreo 50 minute de observaţie a lucrurilor care se întîmplă în jurul meu, am avut ocazia să privesc dintr-o parte relaţia dintre o bunică, care cred că avea în jur de 50-55 ani şi nepoţica ei de vreo 2 ani.  Fetiţa e în acea perioadă frumoasă a copilăriei cînd începi să vorbeşti şi să comunici lumii ceea ce

Generat în 0.231 secunde.