Cînd ai dubii, spune adevărul..

Sunt sigur că mulți dintre locuitorii capitalei au fost deranjați vreodată pe timp de noapte de semnalizatorul sonor (claxonul) al automobilelor. Cultura șoferilor moldoveni este bine cunoscută. Parchează unde doresc, claxonează cînd doresc.. Foarte des observ cum unii oameni stînd în automobil claxonează pe sub geamurile blocurilor pentru a chema pe cineva la balcon sau observ pe strada Ismail de exemplu în ambuteiaje cum unii șoferi enervîndu-se că se mișcă greu claxonează abuziv tot timpul cît stă în ambuteiaj și culmea.. cîteva zile în urmă am văzut cum un șofer a claxonat excesiv la trecerea de pietoni, motivul...: o bătrînică traversa încet drumul. Săraca bătrînică.. mai n-a făcut infarct. Din păcate pe acești indivizi nimeni nu-i pedepsește pentru tulburarea ordinii publice. Iată de ce am hotărît să scriu o petiție adresată primarului general al capitalei ca să interzică utilizarea semnalizatorului sonor al automobilelor în spațiul public, măcar pe timp de noapte așa cum prevede Codul Contravențional al Republicii Moldova, iar cei care nu se supun, să fie amendați. Mai jos vedeți textul petiției: Către Primăria Municipiului Chișinău, Domnului primar general, Dorin Chirtoacă Petiție Domnule primar, doresc să vă adresez această petiție în numele a mii de oameni din municipiul Chișinău. În temeiul Legii Nr. 190 din  19.07.1994 cu privire la petiţionare vă aduc la cunoștință următoarele: Locuitorii orașului Chișinău sunt deranjați de semnalizatorul sonor (claxonul) al automobilelor utilizat excesiv pe timp de noapte sau de zi. Claxonul este utilizat abuziv în ambuteiaje, la trecerea de pietoni sau chiar sub geamurile blocurilor, astfel are loc încălcarea art. 357 din Codul Contravențional al Republicii Moldova. Tulburarea liniștii prin semnalizarea acustică în spațiul public se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale. De asemenea nu se respectă prevederile Regulamentului Circulației Rutiere care stabilește că semnalizatorul sonor (claxonul) poate fi utilizat numai în cazul prevenirii unui accident în traficul rutier, din păcate angajații Ministerului Afacerilor Interne nu trag la răspundere pe cei care tulbură liniștea publică prin utilizarea exagerată a claxonului automobilelor. Din situația de fapt expusă mai sus și ținînd cont de cursul european al Republicii Moldova și de promisiunele dumneavoastră de a schimba capitala într-un oraș european rezultă că este necesar să interziceți claxonarea în municipiul Chișinău cel puțin pe timp de noapte, după modelul multor orașe din Uniunea Europeană ca Viena, Geneva, Praga etc. Iar la intrarea în oraș ar trebui să fie instalat semnul de circulație respectiv:

  „Claxonare interzisă” − interzice folosirea dispozitivului de avertizare sonoră, cu excepţia cazurilor necesare prevenirii accidentelor în traficul rutier. Încălcarea acestui semn de circulație în municipiul Chișinău ar trebui sancționat conform Codului Contravențional al Republicii Moldova cu amendă de la 10 la 20 de unități convenționale, adică de la 200 la 400 lei. Aștept răspunsul..:)

Majoritatea asociațiilor de moldoveni de peste hotare își doresc crearea acestui minister, de asemenea cîteva partide politice și unii deputați din Parlamentul Republicii Moldova au pledat pentru crearea Ministerului Diasporei, însă nu toți își dau seama cum ar trebui să funcționeze acest minister. Eu sunt de părerea că Ministerul Diasporei trebuie să funcționeze după modelul Ministerului de Diasporă din Serbia, țară care seamănă cu Republica Moldova și unde de asemenea aproape 40% din populația țării locuiește în străinătate. Ministerul Diasporei trebuie să asigure protecția cetăţenilor moldoveni de peste hotare, să asigure reintegrarea economică şi socială a celor reveniţi în ţară şi să asigure implicarea acestora în procesele economice şi de dezvoltare din Republica Moldova, trebuie să asigure înbunătățirea condițiilor pentru respectarea, garantarea şi realizarea drepturilor electorale ale cetățenilor din Republica Moldova aflați peste hotare. Ministerul Diasporei trebuie să înbunătățească relaţiile cu organizaţiile diasporei şi comunităţile de cetăţeni stabiliţi peste hotare, și să asigure o coordonare generală și o abordare eficientă a problemelor cetățenilor moldoveni de peste hotare. Acest Minister care este atît de necesar pentru diaspora moldovenească și care va reprezenta 40% din populația Republicii Moldova aptă de vot  trebuie de asemenea să elaboreze o strategie națională în domeniul migrației.

Ministerul Diasporei ar trebui să aibă 4 departamente (Departamentul de economie; Departamentul juridic; Departamentul cultură, educație, știință și sport; Departamentul relații publice)  cu cîte 3 angajați în fiecare departament, astfel încît numărul de angajați să fie mai mic decît în celelalte ministere, de asemenea un viceministru ar trebui să fie delegat din partea consiliului coordonator al diasporei. Departamentul de economie se va baza pe activitatea proiectelor economice pentru realizarea obiectivelor statului și ale cetățenilor moldoveni de peste hotare, va stabili o cooperare permanentă cu toate instituţiile relevante din Republica Moldova, cum ar fi Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor sau cu administrațiile publice locale. În spiritul de dezvoltare a ministerului, departamentul de economie va trebui să creeze o "rețea virtuală de afaceri" care va include informaţii cu privire la proiecte, potenţialul de investiţii, oportunităţi şi iniţiative, organizaţii şi persoane fizice. Cu alte cuvinte, datorită activității acestui departament ar putea să crească semnificativ numărul investitorilor moldoveni de peste hotare în țara noastră. Departamentul juridic va avea datoria de a monitoriza şi analiza situaţia în domeniul dreptului statutar al cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul altor țări şi să coordoneze activităţile cu autorităţile naţionale responsabile de recunoaşterea şi garantarea acestor drepturi, în special cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Muncii și alte instituții. Departamentul juridic din cadrul Ministerului Diasporei va oferi asistenţă tehnică și consultativă pentru exercitarea drepturilor individuale ale cetăţenilor moldoveni care locuiesc în străinătate. Va monitoriza în mod activ situaţia  şi va propune soluții care vor duce la o realizare deplină a drepturilor cetățenilor moldoveni de peste hotare. Departamentul juridic va pleda pentru dezvoltarea guvernării electronice şi posibilitatea de a vota prin intermediul internetului. Departamentul cultură, educație, știință și sport va avea ca scop promovarea culturii și sportului în rîndul tinerilor de peste hotare, a cetățenilor moldoveni în general, va contribui la conservarea limbii, va promova menținerea identității naționale, va asigura diaspora cu material didactic pentru predarea limbii, va organiza concerte, spectacole și festivale în țările unde locuiesc cetățenii Republicii Moldova. Obiectivul principal al departamentului este de a crea o imagine pozitivă a Republicii Moldova și a poporului nostru peste hotare. În urmărirea acestor obiective, departamentul respectiv va coopera cu alte ministere, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Tineretului şi Sportului şi cu alte instituţii. Departamentul cultură, educație, știință și sport va crea ateliere culturale şi educaţionale pentru copiii și tinerii moldoveni care s-au născut în alte țări sau care au plecat cu părinții din Republica Moldova de la o vîrstă fragedă, pentru ca ei să obțină o mai bună înţelegere a patrimoniul cultural naţional, precum și a culturii noastre contemporane. De asemenea departamentul va colabora cu oamenii noştri de ştiinţă din lume cît și cu studenții moldoveni care au absolvit universitățile de peste hotare, astfel va contribui la întoarcerea lor în țara noastră.  Departamentul relații publice va înbunătăți comunicarea eficientă cu comunitățile de moldoveni de peste hotare și va realiza o colaborare cu mass-media din țară și din străinătate. Va sprijini fondarea unor ziare, reviste și televiziuni ale diasporei. Va crea o bază de date a organizaţiilor, asociațiilor şi cluburilor culturale din diaspora moldovenească. Departamentul relații publice va proiecta campanii de promovare şi creare a materialelor informative şi de publicitate, va organiza mai multe proiecte cu participarea voluntarilor din Republica Moldova și de peste hotare.  Mulți au venit cu astfel de inițiative și și-au expus părerea pe marginea acestui subiect dar cu părere de rău nimeni nu a dezvoltat și nu a explicat oamenilor esența acestui minister, componența ,atribuțiile lui, bugetul etc. Să sperăm că această inițiativă nu este un mijloc de manipulare și interes politic a unora, care ramîne doar la nivel de vorbe și promisiuni, aștept cu nerăbdare și sper că acei care promoveaza acest proiect mă vor bucura în curînd..

Situaţia din Republica Moldova din ultimii 20 de ani în ce priveşte protecţia patrimoniului arhitectural poate fi calificată ca fiind o anarhie totală. Ne plângem că turiştii ocolesc Republica Moldova şi ne străduim să facem strategii pentru a-i atrage în ţara noastră, dar nu facem nimic pentru păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural. În anii de independenţă nu am fost în stare să construim o infrastructură trainică şi durabilă în acest domeniu, nu am fost în stare să creăm o strategie şi un plan de acţiuni. Şi cel mai grav, nu am fost în stare să menţinem multe obiective de patrimoniu cultural, care, odată distruse, nu mai pot fi recuperate. Principalii vinovaţi de distrugerea obiectivelor de patrimoniu cultural se face Guvernul RM şi administraţiile publice locale.

Avem aproape o mie de edificii arhitecturale de importanţă locală şi naţională înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat dar din păcate mai mult de jumătate din ele sunt într-o stare de degradare avansată şi cu ajutorul Ministerului Culturii şi a primăriilor în curînd ele vor fi demolate. În Chişinău, doar în ultimii 5 ani au fost demolate peste 40 de monumente istorice. La noi există şi o problemă de mentalitate, nu se conştientizează valoarea monumentului, din acest motiv reprezentanţii administraţiei publice locale oferă autorizaţii ilegale pentru demolarea monumentelor istorice iar conducerea primăriei şi reprezentaţii Guvernului ignoră cu neruşinare aceste ilegalităţi. Nici o instituţie din administraţia publică locală nu are dreptul să elibereze o autorizaţie de demolare a unui imobil inclus în Registrul monumentelor, deoarece Registrul a fost aprobat de către Parlament, nu de o direcţie. Conform Legii ocrotirii monumentelor, nici un obiectiv de patrimoniu cultural nu poate fi supus privatizării, dar conducerea primăriei probabil se gîndeşte doar la interesele personale şi după ce se privatizează edificiul eliberează certificatul de demolare. În cadrul Ministerului Culturii există Consiliul naţional de experţi pentru protecţia monumentelor, care trebuie să dea aviz în toate cazurile ce ţin de construcţii, reconstrucţii, restaurări dar din păcate şi acesta se află în stare de hibernare din motivul că aşa este mai convenabil pentru conducerea Ministerului şi a Guvernului. Printre puţinile instituţii care luptă cu ilegalităţile efectuate de Primăria Chişinăului si de Guvernul RM sunt Consiliul Naţional pentru Participare şi Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor care a fost creată la 25 septembrie 2006, dar, din păcate, a existat mai mult pe hârtie, cu rol de asistenţă pentru Ministerul Culturii la clarificarea unor petiţii, dar de verificarea monumentelor nu s-a ocupat. Agenţia a început să funcţioneze din noiembrie 2009. Lucruri ciudate se întîmplau la începutul acestui an cînd Ministrul Culturii, Boris Focşa, periclita activitatea AIRM. Asupra Agenţiei se exercită şi pînă astăzi presiuni şi controale nejustificate care ar putea fi îndreptate spre reducerea la tăcere a acestei instituţii şi intimidarea angajaţilor.

Mulţi se întreabă care este pedeapsa pentru demolatorii de edificii patrimonial culturale ocrotite de stat. Iar răspunsul este că legislaţia în vigoare permite o amendă de maxim 3000 de lei pentru demolatori, adică o amendă mai mult simbolică. Este necesar iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării înregistrate în perioada 2006-2012, pentru ca acestea să fie trase la răspundere. De asemenea este necesar elaborarea de către Ministerul Culturii a unui Plan Naţional de ocrotirea a patrimoniului cultural. Avem un patrimoniu bogat, pe care nici nu-l protejăm şi nici nu-l folosim sub aspect cultural, economic sau turistic. Ar trebui să căutăm finanţări externe pentru restaurări, şi de acest lucru trebuie să se ocupe Ministerul Culturii, dar din păcate, pentru funcţionarii noştri interesele personale sunt mai presus decît valoarea culturii istorice a poporului nostru.

În Republica Moldova nu sunt respectate prevederile legislaţiei naţionale în domeniul protejării patrimoniului cultural istoric, nici obligaţiile asumate de RM prin ratificarea convenţiilor şi a altor documente internaţionale din domeniul patrimoniului cultural istoric. Dacă nu se va plasa problema cu privire la ocrotirea patrimoniului arhitectural printre problemele cultural istorice prioritare din Republica Moldova şi dacă nu se va ţine cont de legislaţia RM cu privire la ocrotirea monumentelor şi de documentele adoptate de UNESCO şi Consiliul Europei într-o perioadă relativ scurtă de timp, monumentele de importanţă naţională vor dispărea.