113829 cazuri COVID-19 în Moldova
13169 – cazuri active
98276 – cazuri vindecate
2384 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 4 decembrie 2020 ora 18:27


 Rosian Vasiloi

 Rosian Vasiloi Rosian Vasiloi


Un blog despre reforme, securitate, afaceri interne și management integrat al frontierei de stat
RSS postsRSS comments

Politica si Politici


Comenteaza





Din categoria spre Est sau Vest?
Între UE şi CSI (sau mai nou  Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ).Când la nivel naţional (dar nu ca idee naţională. paradox) se concentrează atenţia, resursele, eforturile, e.t.c. asupra implementării Fazei II a Planului de acţiuni pentru liberlaizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană unii demnitari (concretizare foşti demnitari) au devenit "почётный член" a unei organizatii din CSI, şi care la rîndul său în Moldova s-a autointitulat un "revoluţionar" desavirsit. Pentru ce "merite"(ты на кого работаешь/работал?) oare ?Cu detalii revin.
Possible Migratory and Security Impacts of Future Visa Liberalisation for the Republic of Moldova on the European Union. Preliminary Assessment
Cu privire la posibilul impact de migrare şi securitate în contextul liberalizării regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Evaluarea preliminară

sursa: www.novisa.euRaportul integral poţi să-l descarci aici: http://www.parlament.gv.at/PAKT/EU/XXIV/EU/08/95/EU_89571/imfname_10371940.pdf
Roman Mihăeș: „suntem două ţări din fosta URSS, cu o mentalitate apropiată și multe lucruri comune”. Europa Libera 11.07.2012
Premierul Vlad Filat efectuează, în fruntea unei delegaţii guvernamentale, o vizită oficială în Georgia. O vizită care se înscrie, cu siguranţă, mai puţin într-o rutină diplomatică. Ce face mai specială relaţia dintre Sakatvelo, cum îşi numesc georgienii ţara, şi Republica Moldova, două ţări aflate acum într-un fel de avangardă a  reformelor în fostul spaţiu sovietic? Ce are de învăţat şi, eventual, de preluat Republica Moldova de la partenerii ei georgieni? Ce are de împărtăşit? Opiniile în acest sens ale analistului politic Roman Mihăeş.Europa Liberă: O vizită oficială, aşadar, dle Mihăeş,  a unei delegaţii guvernamentale moldoveneşti, condusă de premierul Filat în Georgia. Există, pe de o parte, aspectul obişnuit al unor asemenea vizite. Pe de altă parte, însă, ceva a făcut dintotdeauna mai speciale relaţiile moldo-georgiene, mai călduroase oarecum. Şi evident că acest fapt nu se datorează numai unui pahar-două de Kindzmarauli sau Borjomi, sau replicii moldoveneşti în acest sens. Ce credeţi că face mai deosebite raporturile dintre cele două ţări, altminteri destul de îndepărtate geografic?​​Roman Mihăeş: „Până la urmă chiar şi în cadrul URSS-ului, îmi aduc aminte, era o anumită apropiere între Moldova şi republicile caucaziene. În special dacă ne amintim de anul '89 când au început evenimentele de emancipare naţională, Republica Moldova, Ţările Baltice,Georgia erau cumva legate cu această perestroikă, cu această emancipare naţională. Se făcea un schimb de opinii, un schimb de delegaţii, un schimb de experienţă între mişcările din Georgia, din Moldova şi din Ţările Baltice. Erau cumva în avangarda, Moldova şi Georgia, a mişcărilor de democratizare a ţărilor din fosta URSS.”Europa Liberă: Şi acum se pare că sunt în avangarda europenizării. Există nişte rezultate concrete ale acestei vizite: a fost semnat, iată un acord interguvernamental care va permite călătoriile fără vize, va exista o rută aeriană Chişinău-Tbilisi, alte documente semnate sau în pregătire vor impulsiona relaţiile pe plan economic. Ce are de preluat sau de împărtăşit Republica Moldova pe planul reformelor, al eficienţei sau vitezei de realizare de la Georgia considerată un fel de campioană la acest capitol, poate chiar mai voinică  decât Republica Moldova  în cadrul Parteneriatului Estic?Roman Mihăeş: „Trebuie să traducem relaţiile moldo-georgiene recente, în special vizita premierului Filat în Georgia, prin intermediul mecanismului Parteneriatului Estic. Și, într-adevăr, în cadrul Parteneriatului Estic, Georgia şi Moldova sunt în avangardă, ţări care au anumite realizări menţionate de oficialii UE. Georgia are anumite realizări în domeniul reformei justiţiei, a poliţiei şi aceste realizări bineînţeles că interesează Republica Moldova, pentru a prelua anumite practici de acolo. Şi acesta de fapt şi este unul din scopurile vizitei, de a prelua din experienţa georgiană în special în ceea ce priveşte reforma MAI. A fost şi un seminar la Chişinău şi un vice-ministru georgian de interne a împărtăşit din experienţa dânşilor, iar Ambasada SUA a finanţat acest seminar. Până la urmă trebuie de preluat anumite practici pozitive dacă există în reforma MAI.”Europa Liberă: Revenim la reforma poliţienească. Dar dacă ar fi să oferim omului simplu un răspuns scurt: de ce este importantă şi folositoare consolidarea relaţiilor  cu Georgia  care ar fi acela în versiunea dvs.?Roman Mihăeş: „Ar fi folositoare prin faptul că problemele Georgiei şi ale Republicii Moldova sunt comune. Şi Georgia, şi Republica Moldova sunt antrenate într-un proces de europenizare şi democratizare. Republica Moldova are ce învăţa de la Georgia pe domeniul justiţiei, de preluarea unor practice care deja sunt implementate în Georgia, pentru că suntem două ţări din fosta URSS, undeva avem o mentalitate apropiată, sunt multe lucruri care ne sunt comune şi asta este important şi pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.”Europa Liberă: Totuşi unii scot în evidenţă un anumit specific al reformei georgiene: ei cred că Moldova nu are şanse sigure să poată prelua această experienţă pentru că Georgia, în primul rând, a beneficiat de fonduri importante europene pentru această reformă, fonduri din care s-au putut majora salariile poliţiştilor şi de asta a avut succes această reformă…Roman Mihăeş: „Într-adevăr, în Georgia există un anumit specific. În primul rând Georgia este o republică prezidenţială, în stil american aproape, şi asta a şi fost cheia succesului pentru că a fost reuşită implementarea reformelor de sus în jos.​​În acelaşi timp, trebuie să remarcăm că în Republica Moldova avem un regim politic semi-parlamentar, semi-prezidenţial, în care nu este posibilă o voinţă politică care să se transforme în decizii politice pe verticală, ceea ce bineînţeles va îngreuna implementarea unora sau altor reforme.Dar, există şi acest aspect că Georgia a avut posibilitatea să beneficieze de granturi americane în primul rând substanţiale, dar şi europene. În reforma justiţiei din Georgia s-au investit circa 2 miliarde de dolari şi se investeşte în continuare. În speţă în poliţie salariul minim este de circa 500 de dolari, ceea ce face să poată să fie remuneraţi poliţiştii astfel încât să nu există tentaţia să fie corupţi.” Europa Liberă: Pe de altă parte, Dle Mihăeş, am auzit voci că nepotismul şi cumetrismul în Republica Moldova rezistă la orice reforme. Nimic mai greu de depăşit decât aceste realităţi…Roman Mihăeş: „Aceasta şi ne apropie de Georgia…”Europa Liberă: Adică moldovenii şi georgienii sunt în competiţie şi pe acest domeniu, la nepotism şi cumetrism?Roman Mihăeş: „Da. Sunt nişte asemănări. Pentru că în Georgia, până la reformele respective, poliţia era foarte corupţă şi cine a fost în Georgia cu automobilul ştie că trebuia să plătească la fiecare post de poliţie rutieră sume importante de bani, pentru că altfel nu se putea deplasa. Deci, situaţia era mult mai urâtă în Georgia, sub acest aspect de cumetrism şi nepotism; şi iată că s-a reuşit în Georgia. Anume prin acest aspect este importantă reforma poliţiei în Georgia, că era cea mai coruptă din fostul spaţiu URSS.”Europa Liberă: Dar unii spun că în Georgia s-a reuşit inclusiv pentru că a existat o voinţă politică extrem de puternică pentru aceste reforme. Din punctul dv. de vedere putem vorbi despre aceiaşi voinţă sau asemănătoare în cazul Moldovei?Roman Mihăeş: „În cazul Moldovei, bineînţeles că ţinând cont de specificul regimului politic, nu se va putea obţine acea coeziune. Toate deciziile în Republica Moldova se adoptă prin consens la nivelul fracţiunilor parlamentare, ceea ce îngreunează sistemul de adoptare a deciziilor şi presupune anumite cedări. Dar nu este imposibil…”Europa Liberă: Am auzit opinii despre faptul că pârghiile democratice au fost forţate la limită pentru succesul reformei poliţieneşti, dacă nu chiar parţial sacrificate. Unde credeţi că în asemenea reforme se termină fermitatea firească, voinţa politică şi încep, de exemplu, derapajele antidemocratice?Roman Mihăeş: „Există, bineînţeles, în Georgia anumite probleme în ceea ce ţine de funcţionarea instituţiilor democratice în special a libertăţii presei. Au fost închise şi la ei câteva posturi de televiziune. Partidele de opoziţiei din Georgia, anumite organe de presă şi ziarişti reclamă restrângerea unor libertăţi democratice, dar probabil că anume acesta a fost preţul pe care a trebuit să-l plătească Georgia pentru am implementa anumite reforme. Şi tocmai de asta reformele din Georgia pot fi fragile în sensul în care ele depind de un singur om, de preşedintele Saakaşvili, şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla după plecarea domnului Saakaşvili din această funcţie după un an şi jumătate.Pe când în Republica Moldova avem avantajul unei democraţii reale, unei democraţii care ţine de împărţirea puterii între câteva partide. Pentru că coabitarea la guvernare presupune o minimă democraţie şi avem şansa să implementăm reforme durabile care să nu depindă de o singură persoană. Acesta este avantajul Republicii Moldova, în sistemul parlamentar care nu este discreţionar şi nu depinde de voinţa unei singure persoane.Aici trebuie să folosim avantajul sistemului politic moldovenesc şi să implementăm o reformă am poliţiei pe care poate nu vom reuşi să o implementăm atât de dur, însă avem posibilitatea să preluăm anumite practici de la georgieni. Să nu copiem sută la sută sistemul georgian, dar să preluăm anumite practici de la georgieni, care au preluat acele practici de la americani până la urmă. Şi să reuşim să facem o reformă durabilă, care să nu ţină atât cât ţine acest regim parlamentar.Europa Liberă: Premierul Filat este însoţit de mai mulţi demnitari de care depinde să zicem aşa reforma, dar nu şi de ministrul Roibu. Şi tocmai se speculează insistent despre posibila debarcare a actualului ministru de Interne în favoarea unuia nou cu o mai aprigă fermitate pentru reforme ? Păi ce fel de reformă instituţională este dacă depinde de exemplu de ezitările eventuale ale unui ministru?Roman Mihăeş: „Este şi firesc ca o reformă să fie implementată de către anumite persoane care să preia anumite experienţe. În ceea ce priveşte schimbarea la vârf la MAI, demult se discută despre faptul că vor avea loc remanieri. Ştim bine că la MAI sunt doi vice-miniştri care provin încă din AIE nr. 1, asigură un interimat, ceea ce nu este normal într-o situaţie democratică ca un interimat să dureze mai mult de doi ani de zile. Dar în cazul în care se va implementa o reformă radicală, va fi nevoie şi de un alt ministru cu altă mentalitate, care provine din altă generaţie de funcţionari publici, mai tineri, mai şcoliţi, cu deschidere spre reformele noi. Şi atunci ar fi şi firesc să aibă loc şi schimbarea ministrului.”Europa Liberă: Pentru Rusia, pentru domnii Putin şi Medvedev, în orice caz, preşedintele Saakaşvili nu este vrednic de a i se strânge mâna. Prin consecinţă, se poate spune că pentru autorităţile ruse prietenii neprietenilor noştri devin la fel neprietenii noştri. În ce măsură relaţiile moldo-ruse ar avea de suferit?Roman Mihăeş: „Da, este evident că între Georgia şi Rusia sunt relaţii ostile, din cauza conflictului din Abhazia şi Osetia. Bineînţeles că într-un fel sau altul această vizită călduroasă într-un fel îşi va pune amprenta pe relaţiile moldo-ruse. Probabil că Kremlinul va fi iritat de această vizită a domnului Filat, dar probabil că aceasta va fi o iritare de moment care va fi depăşită într-un termen oarecare.”sursa:http://www.europalibera.org/content/article/24640223.html
EUROPA - Press Releases - European Commission to provide additional funding for key investment projects in the Neighbourhood
EUROPA - Press Releases - European Commission to provide additional funding for key investment projects in the Neighbourhood: EUROPA - Press Releases - European Commission to provide additional funding for key investment projects in the Neighbourhood
DG HOME AFFAIRS la cea de-a 2 aniversare a lansat noua versiune a websit-ului


DG Home Affairs este un departament a Comisiei Europene responsabil de polticile în domeniul Afacerilor Interne la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a se asigura că cresterea economică, culturală şi socială a Uniunii Europene se dezvoltă într-un mediu de stabilitate, de legalitate şi de securitate.Home: Homesursa: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/index_en.htm
Letter
Dear Colleagues,Dear Friends!After 22 years of service within the Border Guard Service, I made a decision to retire, which was not so easy for me.These years have been sometimes difficult, but surely rewarding in the professional and personal level. Together with you I witnessed of the creation and development of the Border Guard to which I dedicated myself completely, and unfortunately sometimes at the expense of my family. I tried to be a good officer, a good colleague, a good teacher and a good father. I'm sure I succeeded in all.In recent years and especially since 2005, I gave all diligence in promoting reforms in the Integrated Border Management System and the Border Guard Service. At the initial stage we managed a lot, but there were failures, which did not quite depend on us. Mainly what we managed has been to strengthen our staff for changing attitudes and perception in the role and position of the Border Guard Service in the system of National Security and directly in the field of Integrated Border Management, in particular the transition from the state border protection (military aspect) to protect legal provision and provide services to citizens while performing duties at the border. In this respect, the result of this work is enormous because of you dear border colleagues, which to me are close family- a big united family and I sincerely hope that you will extend those wonderful traditions which the Border Service has had over the years.A special role in this have had and I can certainly say so - my colleagues and my friends - EU experts within Frontex Agency, EUBAM Mission, Border Guard Services of Finland, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland, Hungary, Slovakia, Romania, Bulgaria, Germany and other European Union member states. Because of them were possible those achievements which the Border Guard Service has had, and those achievements which I’ve personally gained. I would not pass without saying about the great role that our partners from the United States of America have had,  in particularly the Chisinau Embassy representatives and those of U.S. government agencies.In all the years I’ve had the opportunity and honor to have close to me colleagues and friends from the civil society - Foreign Policy Association, IDIS Viitorul, Institute for Public Policy, European Institute of Political Studies and others. We tried to establish a partnership relationship as well as friendship relations, which to me means a lot and contributed to my formation.The reform process through which the Service goes through is sometimes contradictory. For this reason I have decided to retire. Not that I was scared of these reforms (I was the one who promoted them), but I cannot agree with the approach that the current leadership of MIA has, those who have strongly stated in December 2009 - January 2010 that they will never be "cops". In my opinion it is premature to pass the Border Guard Service under the subordination of MIA (Ministry of Police), institution which is not reformed, has not abolished the consequences of events from April 2009 and is the state institution which has the lowest confidence among the population. This is the result of not willing to promote radical reforms in home affairs area, political involvement and promotion of political and personal interests of those who govern us.I do not want to finish this post on a sad note. I am convinced that in the future there will be tangible results in the reform process, at least I wish. I do not leave permanently from BGS, I will continue to contribute in other ways to reforms and service development. I remain a member of this team, and nobody, no matter how much he wishes and tries will not exclude from the great family of Border Guards.Thank you all for your cooperation and understanding!With deep respect,Rosian Vasiloi,Retired colonel of Border Guard Service.Mob. +37367254899e-mail: rossian.vasiloi@gmail.comhttp://rosian-vasiloi.blogspot.com/
Scrisoare
Stimați colegi,Dragi Prieteni!După 22 de ani de activitate în cadrul Serviciului Grăniceri am luat decizia deloc ușoară pentru mine, de a mă retrage. Pentru mine acești ani au fost câteodată anevoioși, dar sigur pline de realizări cum în plan profesional atât și în plan personal. Împreună cu Dumneavoastră am fost martorul formării și dezvoltării Serviciului Grăniceri, organului căruia m-am dedicat totalmente, și cu regret uneori în detrimentul familiei mele. Am încercat să fiu un bun ofițer, un bun coleg, un bun profesor și un bun tată. Sunt sigur că mi-a reușit acest lucru.În ultimii ani și în special din 2005 mi-am dat toată străduința în promovarea reformelor în domeniul Managementului Integrat al Frontierei de Stat și Serviciului Grăniceri. La etapa inițială nouă ne-a reușit multe, dar au avut loc și eșecuri, care la rândul său nu au depins de noi. Principala ce ne-a reușit să ne consolidăm întru schimbarea mentalității și perceperii personalului în ceea ce tine de rolul și locul Serviciului Grăniceri în sistemul securității naționale și nemijlocit în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în particular trecerea de la apărarea frontierei de stat (aspect militar) la ocrotirea normelor de drept și acordarea serviciilor cetățenilor în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu la frontieră. În acest sens rodul acestei munci enorme este datorat Vouă stimați colegi – grăniceri, care pentru mine sunteți o familie, familie mare și unită, care sper din toată inima veți prelungi acele tradiții frumoase pe care le are Serviciului Grăniceri de-a lungul anilor. Un rol aparte în aceasta l-au avut colegii și pot spune cu certitudine prietenii mei din Ministerele și autoritățile publice centrale cu care am activat în cadrul Grupului de lucru pentru liberalizarea regimului de vize (Visa task force), precum și experții Uniunii Europene din  cadrul Misiunii EUBAM, Agenției FRONTEX, serviciilor de frontieră ale Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României, Bulgariei, Germaniei și altor state membre ale Uniunii Europene. Datorită lor a fost posibile acele realizări pe care le are Serviciul Grăniceri, dar și acele realizări pe care le am eu personal. Nu aș trece fără vedere rolul pe care la avut și îl are partenerii noștri din Statele Unite ale Americii, în particular reprezentanții ambasadei de la Chișinău dar și cei din agențiile guvernamentale ale SUA. În toți acest ani am avut oportunitatea și onoarea să îi am alături pe colegii și prietenii din societatea civilă – Asociația pentru Politica Externă, IDIS VIITORUL, Institutul de Politici Publice, Institutul European de Studii Politice și alte. Am încercat să stabilesc pe lângă o relație de parteneriat atât și relații de prietenie, care pentru mine înseamnă enorm de mult și care a contribuit la formarea mea. Procesul de reforme pe care le parcurge Serviciul uneori este în contradictoriu. Din acest considerent și am luat decizia de a mă pensiona. Nu că m-am speriat de aceste reforme (eu am fost cel care le-a promovat), dar nu pot sa fiu de acord cu abordarea pe care o are actuala conducere a MAI, cei care băteau cu pumnul în masă în decembrie 2009 - ianuarie 2010 ca niciodată nu vor fi “menți”, citat închis. În opinia mea este prematură trecerea Poliției de Frontieră în subordinea MAI (Minister al Poliției), organ care nu este reformat, care nu a lichidat consecințele evenimentelor din aprilie 2009, organ cu cea mai mică încredere în rândul populației. Aceasta este rodul nevoinței de a promova reforme radicale în domeniul afacerilor interne la nivel național, implicarea politicului și promovarea intereselor sale politice și personale a celor care ne guvernează. Nu doresc sa-mi termin acest mesaj pe o notă tristă. Sunt convins că în viitor vor fi rezultate palpabile în procesul de reforme, cel puțin îmi doresc acest lucru. Nu plec definitiv din Serviciul Grăniceri, voi contribui și prin alte metode în reforme și dezvoltarea serviciului. Eu rămân membru a acestei echipe, si nimeni cât nu ar dori acest lucru nu mă va exclude din marea familie a Grănicerilor.Vă mulțumesc tuturor pentru cooperare și înțelegere!Cu profund respect,Rosian Vasiloi,colonel în rezervă a Serviciului Grăniceri. Mob. +37367254899e-mail: rossian.vasiloi@gmail.comhttp://rosian-vasiloi.blogspot.com/
Report on the Implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation
Report on the Implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation: Report on the Implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation
Spatiul aerian comun Moldova-UE. De Nicu Popescu
Am fost marti la semnarea acordului privind spatiul aerian comun dintre ue-moldova, la negocierea caruia am participat. iata un interviu mai jos cu careva detalii etc. cateva precizari legate de asteptari etc.1. preturile din/spre Moldova deja au cazut drastic in ultimii doi ani datorita dinamicii de liberalizare. daca acum 2 ani mjoritatea destinatiilor din UE costau 400-500 eur, acu gasesti o sumedenie de curse la 200-250 eur. semnarea acordului va accentua aceasta dinamica. acest lucru se datoreaza lasarii unor noi curse si competitiei crescande de pe piata RM, chiar si fara low-costuri.2. preturile scad si fara low-costuri. e bine sa fie low-costuri, dar si competitia dintre companiile traditionale de la air moldova la lufthansa si tarom – duce la scaderea preturilor. vezi mai sus.3. RM este o piata relativ mica si in acest sens numarul potential de curse pentru companiile low-cost este deocamdata limitat. dinamica preturilor depinde nu doar de low-costuri ci si de competitia de pe o piata anume. iar interesul pentru o piata depinde si de marimea acesteia. in acest sens londra sau berlinul evident atrag mai multe low-costuri creand mai multa competitie decat podgorica sau chisinau, si prin urmare preturile la low-costuri pe piete mai competitive sunt mai mari.4. sa nu va asteptati la curse low-cost chisinau-vilnius sau chisinau-copenhaga. insa pe unele destinatii din italia, sau londra-paris, probabil da.5. deci in urmatorii ani preturile vor scadea treptat. iar odata cu liberalizarea vizelor – probabil dinamica se va accelara pentru ca piata transportului aerian va deveni imediat accesibila pentru vreo 2 milioane si ceva de cetateni.6. companiile aeriene isi planifica orarurile zborurilor in doua faze – de vara si de iarna. orarurile de vara au fost deja stabilite pana in martie. in acest sens companiile deja si-au programat cursele si distributia aeronavelor. deci nu vor intra peste noapte pe piata Moldovei. probabil va fi un val mic de curse noi pentru orarul de iarna.7. exista o serie de pretentii din partea companiilor aeriene (atat cele prezente pe piata RM cat si companii potential interesate de a intra pe piata) fata de taxele destul de ridicate ale aeroportului chisinau. si aici cred ca problema se rezolva prin mai multa competitie. atrageti investitori la balti sau marculesti, dezvoltati aceste aeroporturi – si atunci aeroportul chisinau se va vedea nevoit sa-si revizuiasca politica tarifara tot asa cum companiile aeriene care zburau pana acum in moldova , inclusiv cele straine, isi vor revedea politica tarifara pentru a face fata competitiei sporite. daca in Moldova doua aeroporturi cvor concura pentru a atrage companiile aeriene sa zboare de la ele, si taxele de aeroport vor scadea, si respectiv biletele de avion se vor ieftini si mai mult.Europa Libera27.06.2012Biletele de avion se vor ieftini şi mai mult, dar nu peste noapteSemnat de  Valentina UrsuNicu Popescu: Gradul de competiţie pe piaţa aeriană din Moldova va determina preţul şi calitatea serviciilor.Aflat ieri la Bruxelles, unde a avut loc reuniunea anuală a Consiliului de Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, premierul Vlad Filat a semnat aderarea ţării la spaţial aerian comun european. Un tratat care ar trebui să ducă la liberalizarea pieţii, la mai multă concurenţă şi, în consecinţă, la ieftinirea zborurilor. Numai că Nicu Popescu, fostul consilier al premierului şi care a fost implicat în negocierile iniţiale, atrage atenţia că există şi impedimente: moldovenii mai au nevoie de vize şi Republica Moldova este încă o piaţa mica. Cu Nicu Popescu a stat de vorbă Valentina Ursu:Europa Liberă: Aşteptăm să plouă cu zboruri low-cost în continuare?​​Nicu Popescu: „Primele efecte ale liberalizării transportului aerian deja se fac resimţite, or majoritatea zborurilor din Chişinău spre capitalele europene deja sunt cu mult mai ieftine decît acum doi ani. Şi, în acest sens, primele efecte deja se fac resimţite. Evident, schimbările din viitorul apropiat  nu se vor întîmpla peste noapte, din mai multe motive. Însă treptat, din ce în ce mai multe companii străine vor zbura în Moldova, creând mai multă competiţie, ceea ce va duce la scăderea preţurilor şi la îmbunătăţirea serviciilor. Şi tendinţa de scădere a preţurilor deja este foarte clară şi orice turist sau om de afaceri sau simplu cetăţean care a zburat recent în Europa poate confirma că biletele sunt cu mult mai ieftine decît erau.”Europa Liberă: Există experţi care sugerează că abia în primii doi ani după liberalizare preţurile la biletele de avion ar putea să scadă de la 30 pînă la 50 la sută.Nicu Popescu: „Gradul de competiţie pe piaţa aeriană, de transport aerian din Moldova va determina aceste preţuri. Trebuie să ţinem cont de câțiva factori care sugerează că schimbările se vor face treptat şi nu peste noapte. În primul rînd, Republica Moldova este într-adevăr o piaţă relativ mică şi în acest sens pînă la liberalizarea vizelor numărul de rute potenţial atractive pentru operatori de zbor low cost este ceva mai redus, este vorba în primul rînd de atractivitatea Italiei ca destinaţie. Însă acest tip de situaţie se regăseşte practic în toate capitalele europene, or în condiţiile unei pieţe mari ca Londra preţurile de foarte multe ori sunt mai mici decît preţurile în unele destinaţii ceva mai mici ca Vilnius sau Budapesta, sau chiar Bruxelles. Şi în acest sens trebuie să ne dăm seama că Republica Moldova, fiind o piaţă mică, nu va avea acelaşi grad de atractivitate pentru companiile low cost și, prin urmare, competiția nu va fi la fel de acerbă ca în capitalele mari europene, cum ar fi Londra, Paris sau Berlin. Evident, şi în condiţiile în care cetăţenii Republicii Moldova mai au nevoie de viză pentru UE acest lucru iarăşi creează anumite constrângeri pentru dezvoltarea pieţii. Speranţa este că în viitorul apropiat, peste 2-3 ani, odată cu liberalizarea regimului de vize, evident, şi piaţa transportului aerian va creşte foarte rapid. Şi în sensul acesta cred că în Republica Moldova nu trebuie să ne aşteptăm că în viitorul apropiat biletele de avion vor costa 20-30 de euro, aşa cum deseori se întîmplă pe anumite destinaţii europene. Dar deja din Republica Moldova în mai multe capitale europene  poţi zbura cu 70-80 de euro şi cred că cam în acelaşi diapazon de preţuri ar trebui să estimăm impactul potenţial al acestui acord.”Europa Liberă: Credeţi că venirea unor companii low cost pe piaţa aeriană din Republica Moldova ar fi singurul factor care ar putea duce la scăderea preţurilor de avion sau vom avea şi o securitate asigurată?Nicu Popescu: „Pe de o parte, prin acest acord Republica Moldova şi-a asumat să implementeze toate standardele de securitate şi protecţia pasagerilor existente în UE. În acest sens, beneficiile nu sunt doar de ordin pecuniar, acei zeci de euro pe care le-ar fi plătit cineva pentru a zbura. Însă beneficiile sunt mult mai largi. Evident, implementarea standardelor europene de securitate va dura mai mulţi ani, va presupune anumite costuri şi foarte mari responsabilităţi pentru Republica Moldova. Însă treptat cetăţenii Republicii Moldova se vor bucura de acelaşi grad de securitate ca şi ceilalţi cetăţeni europeni. Există foarte multe situaţii problematice în mai multe state din regiune şi ştiţi foarte bine că Rusia din păcate este o ţară cu un grad foarte sporit de accidente în domeniul aviatic, inclusiv prin folosirea tehnicii de tip sovietic. Şi în acest sens evident că implementarea standardelor europene în domeniul aviatic este de o importanţă majoră pentru cetăţenii Republicii Moldova şi acest lucru nu trebuie de subestimat. Cît despre preţurile la bilete, ele nu vor scădea nu doar datorită atragerii companiilor low cost. Şi companiile mari ca Lufthansa, Austrian Airlines, Air France prin simplul fapt că îşi manifestă interesul de a zbura în Republica Moldova deja creează mai mulţi competitori şi deja a dus şi va duce la o scădere a preţurilor chiar şi în condiţiile în care deocamdată companiile low cost nu au intrat pe piaţă. Şi un alt element de care trebuie să ţinem cont este că şi companiile europene îşi determină grila de zboruri de două ori pe an, în perioada de vară şi în cea de iarnă. Şi în acest sens, cred că un nou val de interes în beneficiul Republicii Moldova va prevala mai degrabă în toamnă cînd companiile aeriene îşi vor determina interesele financiare şi reprogramarea zborurilor pentru perioada de iarnă.”sursa: http://npopescu.yam.md
Moldova hopes to pull in EU tourists after skies deal
Moldova is hoping to become the next Czech Republic or Latvia in terms of low-cost tourism after signing an aviation pact with the EU.Its foreign minister, Iurie Leanca, told EUobserver in Brussels on Wednesday (27 June) that low-cost airlines Wizz Air and Blue Air have already shown interest in starting flights and that it will target Ryanair in the coming months.He said Chisinau has "quite intense nightlife" and could in future become a party capital on the model of Prague or Riga.He also highlghted the country's wine industry and noted that Transniestria - a breakaway territory which has stood still since Soviet times - could be an attraction in itself."If somebody from Western Europe comes and travels there they will see some remnants of the former USSR and I am sure they will appreciate it. It's a curiosity," he said.His remarks come after Moldova on Tuesday signed an open skies deal with the European Commission, opening its air sector to free competition.Apart from bringing in tourist revenue and helping Moldovan expats from Ireland or Italy to see their families, he said increased visits would help to put his country - which aspires to EU membership - on the map."Sometimes when [German people] hear about Moldova, they think it's a river in the Czech Republic," he said.With the boom in Western tourism to places such as Riga associated with noisy stag parties and the sex industry, Leanca noted that Moldova cannot be choosy in terms of who to host. "We are not spoiled [for choice] yet, so any decent tourists are welcome," he said.The minister - who used to chair the country's commission on human trafficking - added that it has made "improvements" in protecting vulnerable women.But he said that so long as there is poverty in the countryside: "Young people coming to the city will be tempted and sometimes abused ... We have to make sure that our law enforcement agencies work in a more systematic way."He said the recent thaw in relations with Transniestrian authorities is helping to combat organised crime.The territory late last year saw a young, locally-born politician, Yevgeny Shevchuk, take over from Russian born Igor Smirnov.Shevchuk has restarted international talks on Transniestria's status and is cultivating friendly ties with Chisinau - he has attended weddings with Moldova's Prime Minister Vlad Filat and went to a Julio Iglesias concert with Leanca in the Moldovan capital on 8 June."We have [also] resumed meetings of working groups on organised crime ... In the past people who committed a crime on the left bank [of the Dniester river] used to cross to the left bank to avoid punishment, or vice versa," the minister said.sourse: http://euobserver.com/24/116793
Report on the Implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation


imagine: http://3.bp.blogspot.com/--Vw2aWeMhMI/Tp2SSMY1KcI/AAAAAAAAAv8/sqFAeJnyE7E/s200/EUMOLDOVA_cpescmdtblogspotcom.jpgSOURSE: http://ec.europa.eu/home-affairs/news/intro/news_intro_en.htmThe Commission considers that the Republic of Moldova has eventually met all benchmarks of the first phase of the Action Plan on Visa Liberalisation and that the assessment of the benchmarks under the second phase of the Action Plan on Visa Liberalisation can therefore be launched.For more information:Report on the Implementation by the Republic of Moldova of the Action Plan on Visa Liberalisation
Investitorii străini îngrijoraţi de înrăutăţirea dialogului cu autorităţile Republicii Moldova
7JUN/120Comunicat de presăAsociaţia Investitorilor Străini (FIA) îşi manifestă profunda îngrijorare vizavi de recentele evoluţii în comunicarea dintre autorităţile Republicii Moldova şi oamenii de afaceri.Includerea în mod netransparent, în proiectul de politică fiscală pentru anul 2013, a unor prevederi noi, după încheierea procesului de consultări, a developat esenţa defectuoasă a acestuia. Iar în lipsa unei analize cost/beneficiu a politicilor propuse, autorii sunt nevoiţi să opereze mai mult cu argumente emotive, decât cu argumente pragmatice, de ordin economic.Astfel, la 21 iunie, Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, prin declaraţiile sale de după şedinţa Guvernului Republicii Moldova, a indus premeditat în eroare opinia publică, distorsionând rolul instituţiilor statului în crearea unui mediu de afaceri concurenţial sănătos. Invocând principiile economiei de piaţă, ministrul a sugerat că ar fi firesc ca operatorii locali să facă faţă concurenţei, în condițiile în care, în realitate, piaţa Republicii Moldova este invadată de mărfuri de contrabandă. Acest enunţ este şi mai regretabil, atunci când vine din partea unei persoane în subordinea căreia se află organele responsabile de colectarea impozitelor: Inspectoratul Fiscal şi Serviciul Vamal, funcţia directă a căruia este combaterea contrabandei.De rând cu promovarea intereselor membrilor săi, în vederea creării unui climat investiţional favorabil, misiunea FIA mai constă în apărarea principiilor statului de drept, fără de care nu sunt posibile nici protejarea investițiilor şi, prin urmare, nici dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Aceleaşi principii presupun şi deplina funcţionalitate a instituţiilor statului menite să protejeze piaţa de pătrunderea produselor de contrabandă. Or, actualmente atestăm o creştere impunătoare a acestora, în special pe piaţa bunurilor de larg consum, dar şi a celor energetice.Membrii FIA înţeleg situaţia dificilă în care se află Republica Moldova la această etapă şi îndeamnă reprezentanţii autorităţilor, responsabili de elaborarea şi aprobarea politicilor fiscale, să se abţină de la declaraţii denigratoare la adresa companiilor străine – una dintre principalele surse de venituri ale bugetului public. Totodată, FIA are ferma convingere că soluţiile viabile pot fi găsite doar în cadrul unui dialog civilizat şi constructiv./////////Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) a fost fondată în septembrie 2003, azi întrunând 14 cele mai mari companii cu capital străin în Republica Moldova, a căror sumă totală de investiţii depăşeşte $950 milioane, oferind locuri de muncă pentru mai mult de 15,000 angajaţi. Obiectivul major al FIA este de a crea un cadru eficient de conclucrare cu factorii de decizie întru îmbunătăţirea climatului investiţional din Moldova.sursa:http://luchianiuc.com/blog
Demnitarii cer salarii în euro
De cînd Moldova a devenit stat din zona euro?Presedintele țării Nicolae Timofti cere salarii pentru judecatori în euro (1000), generalul Chetraru pentru ofițerii CNA (Centru Național Anticorupție) în euro (cel putin 1000).

SOS din partea societăţii civile: Situaţie absurdă în justiţie
APEL PUBLIC cu privire la iniţiativa de modificare a Codului de Procedură Civilă referitoare la motivarea hotărârilor judecătoreşti, adresat Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova.Subsemnaţii la acest apel, jurişti și economiști în calitatea lor individuală profesională precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, solicităm Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova, precum și comunităţii donatorilor din domeniul justiţiei, organizaţiilor internaţionale din domeniul drepturilor omului şi tuturor juriştilor din ţară să respingă şi să se opună promovării unor iniţiative legislative care pun în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, independentă, responsabilă şi echitabilă.Modificarea Codului de procedură civilă (CPC) este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente de examinare a cauzelor. În acest context, sub egida Ministerului Justiţiei în anul 2011 a fost creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC, care a lucrat asupra modificărilor CPC mai mult de un an. Pentru a soluţiona problemele existente la înmânarea hotărârilor judecătoreşti şi calcularea termenelor de atac, grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii pronunţării doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.Totuși, după aprobarea de către Guvern a proiectului de lege elaborat de Grupul de lucru și promovarea acestuia în Parlament, a fost lansată ideea introducerii sistemului de motivare a hotărârilor primei instanţe «doar la cererea părţilor sau în caz de contestare». Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei respective este reducerea volumului de muncă al judecătorilor. Potrivit iniţiativei, va fi pronunţată doar soluţia pe caz (dispozitivul hotărârii judecătoreşti), după care hotărârea va fi motivată integral dacă părţile vor contesta soluţia judecătorului sau vor solicita în mod expres adoptarea hotărârii integrale în termen de 30 de zile din momentul pronunțării dispozitivului. Menționăm că această iniţiativă a fost discutată în cadrul Grupului de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC și nu a fost susținută de majoritatea membrilor.Suntem profund îngrijoraţi de recenta iniţiativă lansată cu scopul de a exclude motivarea obligatorie a hotărîrilor judecătoreşti şi solicităm Parlamentului să nu o susţină din următoarele motive:a)Sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei. Acest lucru este imposibil de realizat efectiv, deoarece contestarea soluţiei judecătorului impune contestarea argumentelor care au permis judecătorului să ajungă la soluţia pronunţată. Pe de altă parte, acest fapt complică examinarea cauzei în instanţă de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare nejustificate, puse în sarcina justiţiabililor;b)Exceptarea judecătorilor primei instanţe de la obligaţia de a motiva hotărârile va constitui un impediment serios în vederea unificării practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc. Acceptarea iniţiativei ar putea fi percepută de unii drept lipsa intenţiei ferme de a unifica practica judecătorească;c)Iniţiativa nu dă răspuns la situaţiile în care partea în proces nu a fost citată adecvat şi nu a cunoscut despre existenţa soluţiei judecătorului, sau când partea nu a fost atrasă în proces. Ar putea apare situaţii în care persoana va solicita motivarea hotărârii peste o perioadă lungă de timp, când judecătorul care pronunţat hotărârea nu va mai lucra în acea instanţă. Pe de altă parte, chiar dacă el va fi în funcţie, acestuia îi va fi deosebit de greu să-şi reamintească toate detaliile cauzei, fapt ce-l va impune să studieze repetat materialele dosarului. Mai mult, va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii în baza apariției circumstanţelor noi;d)Iniţiativa va afecta negativ accesul la justiţie a persoanelor defavorizate social sau a celor care nu cunosc bine regulile de procedură. Un cetăţean ordinar, care nu cunoaşte sistemul de drept şi modul de exercitare a dreptului de apel va fi dezavantajat de regimul nou propus, în comparaţie cu persoanele reprezentate de avocaţi;e)Nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii. La moment, executorii judecătoreşti sunt ghidaţi de motivele invocate de judecători;f)Iniţiativa va îngreună substanţial procesul de evaluare a judecătorilor, deoarece pe un număr considerabil de cauze nu se va putea aprecia cât de bine judecătorul îşi motivează hotărîrile, iar aceasta este o calitate esenţială a unui judecător calificat;g)Iniţiativa nu soluţionează problemele existente. Mai mult, ea chiar le acutizează. Un sistem în care hotărârile judecătoreşti civile erau motivate doar la cerere deja a existat în Republica Moldova şi a funcţionat până în anul 1996, când s-a renunţat la el din considerentele descrise mai sus;h)Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate,similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea hotărârile Istrate c. Moldovei, Melnic c. Moldovei, sau Ceachir c. Moldovei);i)Motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova. Ea constituie şi una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie. Acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc. Pe de altă parte, iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, care, spre regret, este un fenomen frecvent sistemul de drept moldovenesc;j)Anume hotărîri judecătoreşti nemotivate sau adoptate în ședințe închise au stat la baza acţiunilor calificate anterior la cel mai înalt nivel drept «atacuri raider», iar iniţiativa propusă ar facilita asemenea acţiuni şi pe viitor;k)Iniţiativa dată vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în oricare caz, absolut inacceptabil, pentru că probleme de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul accesului egal la justiţie imparţială şi a standardelor unui proces echitabil. Astfel, în anii 2010 şi 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceiaşi Strategie.Pe de altă parte, conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Astfel, modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe hotărârea doar dacă această conţine partea motivată.Noi considerăm că potenţialele beneficii aduse prin această iniţiativă sunt efemere, speculative şi, de fapt, inexistente în timp ce valorile statului de drept şi procesul echitabil vor fi supuse unui atac cu consecinţe iremediabile pentru justiţiabili, pentru imaginea justiţiei dar şi a Republicii Moldova ca ţară semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Parlamentul Republicii Moldova riscă să adopte o normă absolut contrară obligaţiilor internaţionale asumate, dar şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.Prin urmare, subsemnaţii, solicităm Parlamentului Republicii Moldova şi fiecărui parlamentar în parte:1.Să nu susţină iniţiativa prin care se propune motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă doar în caz de solicitare sau contestare;2.Adoptarea, în această parte, a versiunii modificărilor la Codul de procedură civilă aprobate de Guvern;3.Organizarea dezbaterilor publice cu privire la acest subiect.Semnatari:Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav GRIBINCEA,Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, Valeriu PROHNIŢCHI,Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BOŢAN,Asociaţia Promo-LEX, Ion MANOLE,Victor MUNTEANU, Director al Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova,Chişinău, 26 iunie 2012sursa: http://www.zdg.md/
IDIS Viitorul propune soluţii privind combaterea conflictului de interese publice
ŞTIRI & EVENIMENTE IDIS | IDIS Viitorul - Institutul pentru Dezoltare şi Iniţiative Sociale
EUROPA - Press Releases - Cecilia Malmström attends the opening of the Migration Policy Centre in Florence
EUROPA - Press Releases - Cecilia Malmström attends the opening of the Migration Policy Centre in Florence: EUROPA - Press Releases - Cecilia Malmström attends the opening of the Migration Policy Centre in Florence
Statements. The Visa-free Europe Coalition is calling upon the European Commission to propose progression of the Republic of Moldova to the second phase of the implementation of the Action Plan on Visa Liberalisation (APVL).
Warsaw, 21 June 2012Cecilia Malmström Commissioner for Home AffairsEuropean CommissionB-1049 BrusselsThe Visa-free Europe Coalition is calling upon the European Commission to propose progression of the Republic of Moldova to the second phase of the implementation of the Action Plan on Visa Liberalisation (APVL).The move would be a fair recognition of the progress made by Chisinau in fulfilling the conditions previously agreed with the European Union. A monitoring report1 by members of the Coalition – the Romanian Center for European Policies (CRPE) and the Foreign Policy Association (APE, Chisinau) – showed that, by mid-May 2012, Moldova was fulfilling 86% of the conditions required in the first phase. Considering the complexity of the reforms included in the Action Plan, this result alone spoke volumes about the high commitment of the Moldovan authorities. The abovementioned report also drew attention to the two areas where Chisinau had still to work on: a comprehensive anti-discrimination legislation and a new strategy to reform the Anti-corruption Centre. On 25 May 2012 the Parliament finally adopted the two laws. Independent ongoing monitoring2 by the Stefan Batory Foundation (Warsaw) and the Institute for Development and Social Initiatives (IDIS “Viitorul”, Chisinau) also demonstrates the fulfilment of the criteria required by the EU. Now we can surely attest that Moldova made sufficient progress to pass to the second phase of the Action Plan.The current government adopted progressive anti-discrimination law (renamed ‘law on assuring equality’) despite high political costs and after months of political campaign against the law by the Party of Communists and extremist religious groups. It is the right moment for the EU to reward the pro-European government for its courage and commitment and to send a positive message to the Euro-optimistic citizens of Moldova. Moving to the second phase of the APVL would mean that the EU is keeping its promise to progress with each country on visa dialogue according with its own merits. It would be a fair use of the ‘more for more’ principle, which is so vocally advocated by the EU in its relations with the Eastern Partnership countries.Moreover, the list of laws adopted by Chisinau during the first phase is long and foresees implementing such complex and costly measures as combating human trafficking and reforming the Ministry of Home Affairs. Postponing the second phase of the APVL risks also delaying the implementation of these reformist laws.We therefore urge the European Commission and the Council to advance Moldova to the second phase of APVL implementation as soon as possible.Coalition for the European Continent Undivided by Visa Barriers (Visa-free Europe Coalition) was launched in 2010 on the initiative of the Stefan Batory Foundation. Today more than 40 non-governmental organizations from different parts of Europe are its members. The coalition takes joint actions to speed up the process of EU visa liberalization with the countries of the Eastern Partnership (Ukraine, Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaijan and Georgia) and Russia. It is the outcome of many years of collaboration between the member organizations. Jointly we have prepared reports and policy papers, recommendations and advocacy tools. The activities of the Coalition are coordinated by the Friendly EU Border project within the Open Europe Program of the Stefan Batory Foundation.On behalf of the Coalition,Joanna Fominacoordinator of the Visa-free Europe CoalitionSource: http://visa-free-europe.eu/about-us/statements/
La inițiativa CRPE, 40 de ONG-uri europene fac lobby pentru liberalizarea vizelor moldovenilor
La inițiativa CRPE, Coalition for the European Continent Undivided by Visa Barriers (Visa-free Europe Coalition) solicită într-o scrisoare deschisă Comisiei Europene și Consiliului, să treacă R.Moldova în faza II a Planului de Acțiuni RM-UE privind Liberalizarea Regimului de Vize (PALRV) în cel mai scurt timp posibil.Scrisorile sunt adresate către doamnele Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate (vedeți link) și Cecilia Malmstrom, Comisar pentru Afaceri Interne (vedeți link), în care se arată că o eventuală decizie pozitivă a CE ar însemna recunoașterea progresului făcut de Chișinău privind îndeplinirea condițiilor agreate anterior împreună cu Uniunea Europeană.În cele 2 scrisori este citat raportul de monitorizare al CRPE (București) și APE (Chișinău), care arăta că până la mijlocul lunii mai, R.Moldova îndeplinise 86% dintre condițiile necesare în prima fază a Planului de Acțiuni. Mai mult, pe 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat cele 2 legi mult-așteptate, respectiv Legea cu privire la egalitatea de șanse și Strategia privind reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Alte 2 monitorizări independente efectuate de Fundația Stefan Batory (Varșovia) și IDIS ”Viitorul” (Chișinău) au demonstrat că au fost îndeplinite criteriile necesare trecerii în faza II a Planului de Acțiuni.Conform semnatarilor scrisorilor, trecerea la faza II a Planului de Acțiuni ar însemna că UE își respectă promisiunea de a avansa discuțiile privind liberalizarea regimului de vize cu fiecare stat în dependență de propriile sale merite, dar și o transpunere practică a principiului ”more for more” asumat în repetate rânduri de către UE în raport cu statele din Parteneriatul Estic. Mai mult, o nouă amânare ar presupune o nouă întârziere în procesul de reformare început de Chișinău în domeniul afacerilor interne, traficului de ființe umane, și altor domenii deosebit de complexe și costisitoare.Coaliția a fost lansată în 2010, la inițiativa Fundației Stefan Batory. În prezent, peste 40 de organizații non-guvernamentale din diferite țări ale Europei sunt membre ale acestei Coaliții. Aceasta întreprinde acțiuni comune pentru a accelera procesul de liberalizare a regimului de vize în UE pentru statele din Parteneriatul Estic (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan) și Rusia. Acesta este rezultatul mai multor ani de colaborare între organizațiile membre. Partenerii au pregătit împreună rapoarte și policy paper-uri, recomandări și instrumente de advocacy. Activitățile Coaliției sunt coordonate în cadrul proiectului Friendly EU Border în cadrul Open Europe Program al Fundației Stefan Batory.sursa: http://www.tudorcojocariu.eu
Integrarea europeană comportă un pericol ascuns pentru soluționarea conflictului transnistrean? De Denis Cenușa
Apropierea de Uniunea Europeană produce energia constructivă necesară pentru aplanarea situațiilor conflictuale, condiționând comportamentul părților. Efectul benefic asupra unui conflict este însă limitat, în situația dacă procesul de integrare europeană avantajează în mod unilateral pe cineva și exclude din ecuația pe celălalt. Aceste aspecte sunt comune pentru conflictul din Cipru, având aplicabilitate și în conflictul transnistrean.

Imagine: frontpress.roExperții și oficialii din Cipru, din ambele comunități – greacă și turcă, susțin că procesul de integrare europeană a jucat un rol important până în anul 2004, când Republica Cipru a devenit țară membră a UE, dar fără circa 40% din teritoriul său, populat de ciprioții turci. La nivel de experți este validată ideea că niciodată insula nu a fost atât de aproape de o soluție viabilă cum în perioada pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Condiționați să dezvolte relațiile și să ajungă la un consens în paralel cu obținerea calității de stat membru, ambele părți ale insulei au fost antrenate în negocieri active. Turcii ciprioți intenționau să aderă împreună cu  confrații insulari eleni la Uniune, în timp ce ultimii erau legați de promisiunea că vor reuși să reunifice insula până la data aderării (mai 2004). Partea turcă a votat în favoarea (65%) unei soluții federative (cunoscută sub denumirea de “Planul Annan”) la referendumul din 24 aprilie, în timp ce grecii ciprioți au fost contra (76%).Astfel, Ciprul a intrat în UE cu un teritoriu divizat, contrar angajamentelor și cu abatere de la criteriile de aderare (incapacitatea de a aplica acquis-ul comunitar pe întregul său teritoriu – “Criteriile de la Copenhaga”). Pasul grecilor ciprioți a lipsit Bruxellul de pârghiile valabile  în timpul procesului de aprofundare a integrării europene și a depreciat serios factorul european în problema cipriotă.Oficialii europeni, dar și experții din ambele comunității ale insulii, consideră că s-a comis o greșeală când a fost acceptat Ciprul înainte de reunificarea insulei. La Bruxelles există o poziție expresă potrivit căreia experiența cipriotă este unică și sui generis. Europenii exclud cu efervescență orice tentativă de replicare a cazului cipriot, caracterizat prin falimentarea intenționată a rolului constructiv al factorului european în reglementarea definitivă a conflictului. Or, motivația de a soluționa conflictul s-a redus esențial în rândul  clasei politice și a populației din Republica Cipru (Ciprul de sud) după ce a devenit parte integră a UE. Totodată, căpătarea noului statut și a împuternicirilor conexe a condus la înghețarea negocierilor și la consolidarea unei poziții neconciliante din partea sudului insulei. Din această perspectivă, oficialii europeni vor să folosească președinția Ciprului în Consiliul UE (din a doua jumătate a anului 2012) pentru a repune problema cipriotă pe agendă și a revitaliza negocierile, confruntându-se însă cu rezistența grecilor ciprioți, dar și cu opoziția țării candidate la aderare – Turcia.Reieșind din experiența sui generis a Ciprului, indiferent de puterea aspirațiilor europene și de nivelul de asimilarea a realităților europene, niciun alt stat nu poate realiza aprofundarea relațiilor cu UE avâd un conflict teritoriul nerezolvat. Precondiția dată este vehiculată în rândul statelor membre, chiar dacă unii politicieni naționali (din România și alte state) au asigurat autoritățile moldovenești că problema transnistreană nu va împiedica Republica Moldova să acceadă în viitor la Uniune. Odată ce factorul european devine ineficient pentru soluționarea conflictelor în faza post-aderare, nici RM și nici alte state din vecinătatea europeană marcate de secesionism nu vor fi lăsate să prezerveze conflictele și să le importeze în UE, pe ușa din spate odată cu eventuala aderare.De asemenea, eliminarea secesionismului folosind platforma europeană și stimulentele prevăzute de aceasta reprezintă o “fereastră de oportunitate” pusă la dispoziția statelor problematice. Traseul parcurs de Cipru de la “stat divizat”, dar aproape de reunificare grație agedei europene, la “stat membru divizat” cu perspective reduse de reintegrare, demonstrează că a fost pierdut contextul favorabil și potențialul european. De aceea, prelungirea integrării europene până la absorbirea separatismului este condiția ce ar satisface Bruxellul, fiind o sarcină absolut necesară pentru Republica Moldova pentru a reuși administrarea ireversibilă a conflictului transnistrean.Apropierea unilaterală de UE deja afectează potențialul de reintegrare a țării, fapt ce obligă Chișinăul să-și revizuiască poziția antrenând ambele maluri ale Nistrului, dacă într-adevăr intenționează să recupereze regiunea transnistreană, asimilată gradual de procesele integraționiste emergente din spațiul euroasiatic. În caz contrar, integrarea europeană va deveni foaia de parcurs pentru  îndepărtarea malurilor și încurajarea Tiraspolului să se dezvolte pe o traiectorie independentă.sursa:http://cenusadi.wordpress.com
Un citat de Friedrich Nietzsche
Nu sunt supărat că m-ai minţit, sunt supărat că de acum înainte nu pot să te mai cred.

Lupta continuă
Cazul îmi este cunoscut personal, este ceva ce te lasă fără cuvinte, ceva ce te face să pretuiesti cu mai multă ardoare ziua ce urmează să vina... Sa fim mai buni, un gest atât de mic, ar putea avea o putere și valoare inestimabilă, pe nume - VIAȚA... „Sunt gata să mănânc pământ cu dinţii dacă aş şti că mă fac bine, ca să-mi pot creşte băiatul”

Pentru Natalia Malaniuc, de 27 de ani, din Chişinău, orele se scurg în defavoarea sa. Diagnosticată cu sarcom femural de gradul trei, în 2000, boala a trecut pe creier. După mai multe intervenţii, cancerul a avansat în metastază, femeia are nevoie de radio şi chimioterapie, intervenţii pentru care are nevoie de minimum 15 mii de euro plus cheltuielile de cazare şi deplasare în Turcia. Singurul sprijin al Nataliei este soţul ei, Denis, care, în ciuda faptului că suferă de displazia oaselor, lucrează în construcţii.Marina LIŢANatalia Malaniuc şi-a dorit să devină medic şi să lecuiască sau să aline durerea persoanelor care suferă de cancer. „Când aveam trei ani, sora mea, Anişoara, a murit de cancer. Tot în acea perioadă, mama a fost diagnosticată cu cancer la sân. Medicii i-au recomandat să nască, aşa a apărut Tincuţa, sora mea mai mică”, începe femeia. Aceasta spune că, între timp, şi bunica ei a decedat de cancer. „Era deja în etate când a fost diagnosticată cu cancer la uter”, spune rece Natalia.Dar încercările vieţii nu s-au oprit aici. Peste două săptămâni de la ziua de naştere a Nataliei, i-a decedat mama. „Aveam 14 ani când am rămas fără mamă, cu o soră mai mică de care trebuia să am grijă. Mi-am spus atunci că voi fi medic, dar soarta mi-a rezervat altceva”, susţine femeia. Sora, apoi mamaLa un an de la moartea mamei, a avut un accident în timpul unui antrenament. „Pe la 13 ani, am început să fac rugby. La noi la şcoală era o secţie, iar eu trebuia să vărs undeva surplusul de energie. După ce a murit mama, mă implicam mai mult şi am exagerat. În timpul unui antrenament, m-am lovit la picior şi de atunci au pornit toate”, spune femeia, arătând cicatricea rămasă în urma intervenţiei chirurgicale.„Am fost diagnosticată cu sarcom femural de gradul trei. De regulă, în aceste cazuri, piciorul se amputează, medicul care mă lecuia era tinerel, a vrut să se afirme şi a hotărât să facă operaţia. A fost prima de acest gen. În urma intervenţiei, boala „a împuşcat”, cum spun medicii. Adică a trecut la creier”, se opreşte pe un moment şi îşi trage respiraţia. „De atunci, am început să fiu pacienta Institutului Oncologic şi a celui de Neurologie şi Neurochirurgie, trecând din operaţii în operaţii”, spune Natalia.Iubire la OncologieTot la Oncologie l-a cunoscut pe Denis, care urma să-i devină soţ. „Când a fost? În 2007, am făcut prima operaţie la cap. Noi ne cunoşteam deja. Cred că prin 2004, da, sigur, 2004. E mai uşor să-mi amintesc anumite perioade din viaţă după operaţiile pe care le-am avut”, spune aceasta, răsfoind în punga unde se află istoria vieţii sale în imagini RMN, reţete şi alte acte.„Aveam alte gânduri, nu mă gândeam la băieţi şi relaţii. De regulă, sunt mai multe persoane în etate internate, în acel an, eram un grup de tineri. Aşa că petreceam timpul jucând cărţi. Denis este un jucător bun, câştiga permanent. Am avut norocul începătorului. De atunci, am început să ne întâlnim. Au trecut deja atâţia ani, tati”, se întoarce femeia spre bărbatul care stă pe canapea. PerfecţionismMenţionăm că soţul Nataliei suferă de displazie osoasă. „Organismul meu nu asimilează calciu, iar oasele se macină. Acum sunt mai bine, aşa mi-a spus medicul”, susţine Denis. „A mai rămas maxilarul”, încearcă să adauge femeia întreruptă de Denis. „A spus că sunt bine, sunt bine”, intervine bărbatul, singurul care întreţine familia. Lucrează în construcţii, pune parchet laminat.„Atunci când puteam să mă mişc, lucram şi eu. Aveam un atelier de croitorie”, spune femeia. „Era bună în ceea ce făcea. Îmi amintesc că veneam cu prietenele pe la ea şi îi arătam ce ne cumpăram. Ne arăta că aici nu e cusut bine, aici nu stă bine şi aşa mai departe”, intervine Natalia, prietena de-o viaţă a femeii. IonuţŞi-a păstrat optimismul chiar când medicii îi spuneau să renunţe. „Când am început să fiu cu Denis, am hotărât că vom avea un copil. De fiecare dată însă intervenea ceva. O operaţie urgentă şi aşa timp de cinci ani, până într-o zi, când medicul m-a îndemnat să fac testul de sarcină. Când am văzut că e pozitiv, credeam că e o glumă. L-am repetat şi a ieşit la fel. Fără să mă gândesc, am hotărât că voi avea copilul. Nu-mi păsa că mă pregăteam de următoarea operaţie, că s-ar putea să mi se agraveze starea de sănătate. Sunt femeie, eram iubită şi voiam să-i dăruiesc bărbatului pe care-l iubeam un copil. Mulţi îmi spun că trebuia să mă gândesc la copil, dar cum să înţeleagă ei prin ce am trecut eu?”, încearcă să se scuze Natalia.Peste şapte luni, s-a născut Ionuţ, un băiat perfect sănătos. Mama însă l-a ţinut în braţe abia peste două săptămâni. „După cezariană, am fost dusă direct în altă sală pentru a fi operată pe creier. Din nou”, povesteşte femeia. „Zicea că nu va plânge, dar nu se putea opri din plâns când l-a văzut”, intervine soţul. „Era atât de mic. Nu i se vedea nici căpuşorul din căciuliţa pe care o purta”, îşi aminteşte femeia. Între operaţii şi medicamenteAceasta spune că se gândea că va avea o fată. „Voiam să o cheme Ana Iulia, în amintirea mamei şi a surorii care au murit. Un prieten, Vanea, îmi spune că dacă voi avea băiat, să-i pun numele lui. Mie nu-mi plăcea să-i spună toată lumea Vanea, aşa că l-am botezat Ionuţ. Îl dezmierd Nuţu”, povesteşte Natalia. „Tot pe a ei a făcut”, intervine vesel Denis.Acum femeia se pregăteşte de operaţie. „Nu ştiu a câta, m-am oprit de numărat la a 15-a”, spune aceasta. Toate cheltuielile sunt suportate de ei. „Am făcut RMN şi am achitat 2000 de lei. Poţi să o faci şi în baza poliţei de asigurare, dar eu trebuie să fac urgent, aşa că nu am timp să aştept jumătate de an până îmi vine rândul”, spune Natalia. La aceasta se mai adaugă cheltuielile pentru medicamente. Femeia afirmă că i-ar fi mai uşor dacă ar putea să iasă afară. Blocul cu cinci etaje nu are lift, iar primele cinci scări nu au nici bară de care s-ar putea susţine să urce. „O duc în braţe de la primul la cinci şi invers. E uşurică, nu e o greutate pentru mine”, comunică bărbatul, uitându-se cu drag la femeia de care s-a îndrăgostit de cum a văzut-o.sursa: http://ziar.jurnal.md/2012/06/19/lupta-continua/
Duble standarde, sau...
La 14 iunie curent Comisia Europeană (http://ec.europa.eu/home-affairs/news/intro/news_intro_en.htm#20120614) a emis un comunicat de presă privind prezentarea guvernului kosovar a foii de parcurs (roadmap for visa liberalisation) pentru liberalizarea regimului de vize. Foia de parcurs a fost prezentată de către Comisarul pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström, ca și în cazul Republicii Moldova în ianuarie 2011. Însă diferența este că Republica Moldova a primit Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize. Conform practii celor cinci state din Balcanii de Vest după implementarea foii de parcurs kosovo primește automat posibilitatea de a călători în spațiul UE (cazul Republicii Macadonia, Montenegro și Serbia în decembrie 2009 (IP/09/1852), precum și Albania,  Bosnia și Herzegovina în noiembrie 2010), în cazul nostru cu planul de acțiuni decizia privind liberalizarea regimului de vize urmează a fi luată în 27 capitale ale UE și Brussels. Dacă Planul de acțiuni pentru Moldova prevede patru blocuri: (1) Securitatea Documentelor,(2) Migraţia ilegală, (3) Ordinea Publică şi Securitatea, (4) Relaţiile Externe şi Drepturile Fundamentale, foia de parcurs pentru kosovo prevede cinci blocuri, pe primul loc fiind plasat Libertatea de Mișcare, înclusiv Reintegrarea și Readmisia, celelalte fiind identice, ca și în cazul Republicii Moldova. Astfel Comisia Europeană are duble standarde, sau...?P.S. Va urma.  
Analiza Victor Chirila: Dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan... Info-Prim Neo. 18.06.2012.
Dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeţii acesteia ne asigură că vom trăi bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaţa rusă, iar problema transnistreană ar fi, în sfârşit, rezolvată. Aceste promisiuni/argumente sunt irefutabile pentru mulţi din cei 57% de moldoveni care, conform ultimului Barometru de Opinie Publică, sunt gată să voteze pentru integrarea ţării noastre în respectiva Uniune Vamală. Ele sună ca un dulce cântec de sirenă, în special, pentru acea partea a societăţii noastre care încă mai este nostalgică după „bunăstarea proletară” a defunctei URSS.Sirenele Uniunii Vamale de pe malurile Bâcului nu spun, însă, nici un cuvânt că „gazul ieftin” are oricum un preţ, care nu este deloc neglijabil. Belarus, de exemplu, a obţinut un preţ redus pentru gazul natural importat din Rusia, doar după ce Lukaşenko a cedat Gazpromului controlul total asupra conductelor de gaze naturale. Liderul de la Minsk a făcut această cedare pentru a preveni falimentul economiei beloruse, astfel, salvându-şi regimul de la un eventual colaps.De asemenea, sunt trecute cu vederea părţile mai puţin feerice ale „poveştii de succes” care se numeşte Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Este adevărat că în primii doi ani ai existenţei sale volumul comerţului între cele trei state a crescut anual cu peste 30%, în mare parte datorită creşterii importurilor din Rusia de către agenţii economici kazahi şi beloruşi. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al comerţului extern efectuat de Kazahstan în 2011, a revenit comerţului efectuat în cadrul Uniunii Vamale. În cazul Rusiei această proporţie a fost de 7,5%, iar a Belorusiei de 46,4%. Ceea ce rezultă ca doar economia belorusă e orientată preponderent spre piaţa Uniuni Vamale.În acelaşi timp, avantajele economice sunt departe de a fi echitabile. În cazul Kazahstanului aderarea la Uniunea Vamală, a dus la creşterea tarifului vamal de la 6,2% la 10,2%, preţurile la produsele alimentare (zahăr, ulei, crupe, lapte, carne) au crescut de 2 ori, iar la benzină şi motorină cu 29% şi, respectiv, 34%. Taxele vamale la importul de echipament tehnic şi materie primă de pe piaţa occidentală au crescut cu 10-20% şi, respectiv, 20%, provocând, astfel, creşterea preţurilor pentru produsele fabricate cu echipament şi materie primă din Occident. De asemenea, au crescut de 30-40 de ori taxele la maşinile importate. În plus, deşi face parte din Uniunea Vamală şi Spaţiul Economic Unic, Kazahstan nu are acces nemijlocit la sistemul de conducte a gazelor naturale de pe teritoriul Rusiei, care în continuare este controlat exclusiv de Gazprom. În aceste condiţii, companiile kazahe nu au posibilitatea să participe în mod direct, fără intermedierea Gazpromului, la operaţiunile de export a gazelor naturale extrase în Kazahstan.Ni se promite că Uniunea Vamala va soluţiona problema transnistreană, dar se omite intenţionat să ni se spună cum va fi ea rezolvată. Apologeţii Uniunii Vamale tac deloc întâmplător, ei ştiu răspunsul la această întrebare încă din noiembrie 2003, când au parafat Memorandumul Kozak, dar nu au avut curajul sa-l implementeze de frica unei eminente revoluţii populare. Ce prevedea Memorandumul Kozak ştim bine: staţionarea trupelor ruse pe teritoriul ţării noastre pentru cel puţin 20 de ani, con-federalizarea, transnistrizarea şi anihilarea graduală a Republicii Moldova ca stat independent şi suveran. De altfel, acesta ar fi şi preţul adevărat pe care l-am plăti pentru a obţine de la Uniunea Vamală, mai bine zis Rusia, mult râvnitul „gaz ieftin” şi „soluţionarea” problemei transnistrene.Este, însă, „gazul ieftin” chintesenţa unei economii de piaţă moderne, funcţionale, prospere şi a unei societăţi democratice care oferă drepturi şi oportunităţi egale pentru toţi membrii săi? Poate „gazul ieftin” înlocui libertatea presei, libertatea întrunirilor, independenţa justiţiei, alegerile libere şi corecte, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, principiul supremaţiei legii, combaterea corupţiei, demonopolizarea economiei, transparenţa decizională şi asigurarea concurenţei economice reale? Aceste valori sunt mai puţin importante pentru dezvoltarea ţării noastre? Pentru apologeţii aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstant aceste întrebări par să fie irelevante, or, pentru a evalua pe deplin avantajele şi dezavantajele acesteia din urmă, nu putem face abstracţie de modelul de guvernare democratică şi oferta economică pe care ni le oferă această Uniune.Oferta DemocraticăAnalizată din această perspectivă, Uniunea Vamală reprezintă un club de state cu sisteme de guvernare autoritare: o democraţie dirijată de Kremlin în Rusia, ultima dictatură din Europa în Belarus; şi un autoritarism luminat cu un Preşedinte pe viaţă în Kazahstan. Conform Rapoartelor Freedom House privind Libertatea în Lume şi Statele in Tranziţie, cele 3 state se remarcă prin deficienţe grave la toate capitolele de evaluare a stării democraţiei, şi anume: libertatea şi corectitudinea procesului electoral; libertatea şi rolul societăţii civile; mass-media independentă; calitatea guvernării democratice la nivel naţional şi local; independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei. În urma acestor evaluări exhaustive efectuate de experţi independenţi, Freedom House le-a acordat celor 3 state statutul de state NELIBERE (Not Free Countries), ceea ce înseamnă că în Rusia, Belarus şi Kazahstan drepturile politice şi libertăţi civile de bază sunt absente sau sistematic încălcate de către autorităţi.În toate cele 3 state libertatea presei este limitată, iar corupţia este sistemică şi aproape incontrolabilă. Conform Indexului Libertăţii Presei al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, care cuprinde 178 de state, Rusia, Belarus şi Kazahstan se plasează pe locurile 142, 168, şi 154, alături de Uganda (139), Gambia (141), Afganistan (150), Rwanda (156), Somalia (164). Cât priveşte corupţia, conform „Indexul de Percepţie a Corupţiei – 2011” publicat de Transparency International, ele se numără printre cele mai corupte state din lume, Rusia şi Belarus plasându-se pe locurile 143, fiind devansate de Sierra Leone, Niger şi Pakistan (134), iar Kazahstanul pe locul 120, fiind devansat de Mali (118), Senegal (112), Tanzania (100). Această constatare sumbră este susţinută şi de Indicatorii de Guvernanţă Globală (Worldwide Governance Indicators) ai Bancii Mondiale, care situează Rusia, Belarus şi Kazahstan printre statele cu cei mai mici indici de control ai corupţiei, şi anume: 12.9%, 23% şi 15.3%. Pentru comparaţie, indicii de control ai corupţiei din Bulgaria şi Romania, cele mai criticate state membre ale UE la capitolul combaterea corupţiei, sunt de 52.2% şi, respectiv, 53.6%, ele fiind pe locurile 86 şi, respectiv, 75 în lista celor mai corupte state din lume publicată de Transparency International.Oferta EconomicăConform datelor din 2011, Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan reprezintă o piaţă de 165 milioane de consumatori şi o economie ce are:- un PIB total de $2,74 trilioane, iar pe cap de locuitor de $14,866; - un comerţ extern în valoare de $1.021 trilioane; - investiţii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB; - un stoc de credite interne în sumă de $853 miliarde; - un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de circa $15,3 miliarde; - un volum de investiţii directe străine în statele Uniunii Vamale de $435,38 miliarde; - un volum de investiţii directe în străinătate, realizate în special de Rusia şi Kazahstan, de $330,86 miliarde.Cifrele de mai sus sunt impunătoare, însă pentru a înţelege mai bine amploarea ofertei Uniunii Vamale, ele trebuie comparate cu date similare din UE, la care Republica Moldova şi-a propus să adere politic şi economic. Astfel, spre deosebire de Uniunea Vamală, UE reprezintă o piaţă de 503 milioane de consumatori şi o economie ce are: - un PIB total de $15,39 trilioane, iar pe cap de locuitor de $34 mii; - un comerţ extern în valoare de $3,791 trilioane; - investiţii interne anuale în sumă de $2,88 trilioane sau 18,7% din PIB;â - un volum de credite interne de $29 trilioane; - un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de $239,7 miliarde; - un volum de investiţiile directe străine în statele UE de circa $7,972 trilioane; - un volum de investiţii directe în străinătate efectuate de statele UE în valoare de $9,524 trilioane.Prin urmare, în comparaţie cu UE, oferta economică a Uniunii Vamale include: 1.o piaţă de consumatori de 3 ori mai mică; 2.un PIB total de 5,6 ori mai mic, iar pe cap de locuitor de 2 ori mai mic; 3.un volum al comerţului extern de 3,7 ori mai mic; 4.investiţii interne de 4,7 ori mai mici; 5.un stoc de credite interne de 34 ori mai mic; 6.un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii de 15,6 ori mai mic; 7.un volum de investiţii directe străine de 18 ori mai mic; 8.un volum de investiţii directe în străinătate de 28,7 ori mai mic.În acelaşi timp, spre deosebire de spaţiul economic unic al UE, care este unul multicentric şi, astfel, este exclusă dominaţia economică şi politică a UE de către un singur stat, Uniunea Vamală este dominată exclusiv de Federaţia Rusă. Datele vorbesc de la sine, fără comentarii suplimentare: - cel puţin 83,6% din populaţia Uniunii Vamale sunt cetăţeni ruşi, iar la această cifră se mai adaugă cel puţin 3,1% de compatrioţi ruşi care locuiesc în Belarus şi Kazahstan; - 86,8% din PIB-ul Uniunii Vamale este produs de Federaţia Rusă; - 79,2% din volumul comerţului exterior al Uniunii Vamale revine Rusiei; - 93,4% din rezervele valutare ale Uniunii Vamale sunt ale Rusiei; - 65,2% din volumul comerţului intern al Uniunii Vamale revine Rusiei; - 57% din drepturile de vot în cadrul Comisiei Uniunii Vamale revin Rusiei, iar Belarusului şi Kazahstanului câte 21,5% fiecare.Apropo, Uniunea Vamală este piatra de temelie a viitoarei Uniuni Eurasiatice (Eurasian Union), care urmează să fie lansată în 2015, or, având în vedere parametrii de mai sus, volens-nolens te întrebi, ce fel de Uniune va fi aceasta, Eurasiatică (Eurasian) sau Eur-Rusă (Eur-Russian)?În loc de EpilogLa 24 martie 2005, Parlamentului Republicii Moldova a făcut publică Declaraţia sa cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor de integrare europeană a ţării. Prin acest document, susţinut inclusiv de Partidul Comuniştilor, integrarea europeană a fost declarată oficial obiectiv strategic de politică internă şi externă. Mai mult decât atât, s-a declarat la unison că dezvoltarea de mai departe a Moldovei nu poate fi asigurată decât prin „promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrare europeană”, iar partidele semnatare, s-au angajat să sprijine: - crearea unui sistem judecătoresc independent, care să corespundă normelor şi standardelor Uniunii Europene; - respectarea normelor democratice şi a principiului supremaţiei legii în calitate de condiţii fundamentale pentru orice reforme politice şi instituţionale; - dezvoltarea economiei de piaţa funcţionale cu un climat investiţional favorabil; - combaterea corupţiei şi debirocratizarea vieţii economice; - armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele europene etc.Au trecut mai bine de 7 ani de la acel eveniment, Declaraţia şi angajamentele ei au fost date uitării, o buna parte a „euro-optimiştilor şi pro-europenilor” de atunci au devenit euro-realişti, euro-sceptici, euro-cinici, şi, mai recent, pro-eurasiatici, care încearcă să ne convingă că aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi, ulterior, la Uniunea Eurasiatică ne va aduce bonanţa mult râvnită a prosperităţii, care rezidă în gaz ieftin şi „inundarea” Rusiei cu vin moldovenesc.„Fermecătorul vis eurasiatic” este pe placul multor moldoveni. Conform Barometrului de Opinie Publică (BOP), publicat în mai de Institutul de Politici Publice (IPP), dacă duminica viitoare are fi organizat un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 57% de moldoveni ar vota pentru integrarea ţării în respectiva Uniune. Această tendinţă se pare că nu-i deranjează pe actualii guvernanţi pro-europeni. Ei îşi văd liniştit şi responsabil de treabă, înregistrând noi progrese în dialogul şi negocierile cu UE. Paradoxal, însă, datele BOP arată că pe măsură ce avansăm pe calea apropierii de UE, numărul euro-optimiştilor scade continuu. În ultimii 3 ani, numărul pro-europenilor s-a redus cu 10,9%: de la 62,9% în noiembrie 2009, la 52% în aprilie 2012. De ce oare? Care sunt cauzele acestui paradox? Este de vina recenta criza financiară globală sau interminabila criza a Zonei Euro? Sau poate de vină este Uniunea Eurasiatică, care nici măcar nu există?Evident, factorii externi nu pot fi excluşi, cu toate acestea, ar fi o miopie să ignorăm cauzele interne. În primul rând, vom evidenţia lipsa unei informări ample, variate, practice şi sistematice despre diferitele aspecte ale integrării europene, inclusiv despre dificultăţile actuale. În mare parte, informarea publică despre integrarea europeană se reduce la reportaje seci despre negocieri, tratative, legi aprobate, rapoarte de progres, declaraţii, aprecieri înalte, întâlniri protocolare, reuniunii regionale etc. Este o comunicare birocratizată, anostă, seacă şi fără un scop bine definit. O astfel de comunicare nu-i ajută deloc pe moldoveni să înţeleagă mai bine ce este UE şi ce oportunităţi şi beneficii concrete/palpabile ne oferă integrarea europeană. Acum trei ani, UE a contribuit financiar la elaborarea unei astfel de strategii. Unde este ea? De ce nu se aplică? Apropo, este un exemplu elocvent cum banii donatorilor sunt utilizaţi fără nici un efect practic, pur şi simplu, sunt aruncaţi în vânt.În al doilea rând, cetăţenii au obosit de promisiuni fără sfârşit, ei vor să vadă că pe măsură ce avansăm în dialogul şi negocierile cu UE, reformele dictate de integrarea europeană le îmbunătăţeşte calitatea vieţii. Reducerea preţurilor la biletele avia pentru destinaţiile europene este, fără îndoială, un succes al apropierii noastre de UE. Cu regret, însă, schimbările structurale/fundamentale legate de independenţa şi eficienţa justiţiei, reforma administraţiei centrale, demonopolizarea economiei, asigurarea unei concurenţe economice reale se produc lent. Or, anume aceste schimbări ne vor scoate din categoria celor mai sărace şi corupte state europene, anume de succesul acestor reforme depinde bunăstarea noastră, atractivitatea şi, în cele din urmă, legitimitatea integrării europene în raport cu alte opţiuni de dezvoltare a ţării.Cu regret, însă, în pofida progreselor, continuăm să fim cel mai sărac stat din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de circa $3400, care este de 10 ori mai mic decât PIB-ul pe cap de locuitor al UE, de peste 5 ori mai mic decât PIB-ul pe cap de locuitor al Croaţiei care va adera în 2013 la UE şi de 4 ori mai mic decât PIB-ul pe cap de locuitor ale Bulgariei şi României, care se numără printre cele mai sărace state din UE. Corupţia, conform Rapoartelor Freedom House şi Transparency International, rămâne o problemă sistemică adânc înrădăcinată în instituţiile noastre publice. Indicele de corupţie evaluat de experţii Freedom House rămâne neschimbat pentru Republica Moldova din 2006: 6 puncte din 7, şapte reprezentând cea mai proasta performanţă. Iar conform Raportului privind Libertatea în Lume al Freedom House, Republica Moldova se afla, ferm de 20 de ani, în categoria statelor Parţial Libere. Până în prezent, nici un stat din Europa Centrală şi de Est nu a aderat la UE cu astfel de parametri de performanţă de guvernare democratică şi economică. Va fi Republica Moldova o excepţie? Poate, dar nu pentru UE.Victor Chirilă, director executiv, Asociaţia pentru Politică Externă, pentru Info-Prim Neosursa: http://ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=1726sursa: 

Generat în 0.242 secunde.