Un blog mobilUn blog destinat călătorilor ca şi mine cu impresii şi informaţii utile despe locurile vizitate. Turism |
Comenteaza
Experienţa londoneză. Partea II
Două zile am dedicat unui traseu mai turistic în care am vizitat obiectivele bine cunoscute: Buckingam Palace, Royal Green Park - St. Jame's Park, Westminster Abbey, Big Ben, Parlamentul.
Plimbîndu-mă prin parcurile regale am întîlnit gîşte şi veveriţe la fel de regale :)
Tower bridge este unul din simbolurile Londrei şi nu trebuie confundat cu podul Londrei (London Bridge) ceea ce mulţi turişti o fac :) O frumuseţe de pod, nu alta, atît pe timp de zi cît şi pe timp de noapte.
Tower of London (Turnul Londrei), fortăreaţa construită pe malul nordic al Tamisei de William I. În trecut castel, temniţă, grădină zoologică, loc de execuţii (unde a fost executată şi Anne Bolyen), astăzi loc care atrage mulţi turişti, unde sunt păstrate o parte din bijuteriile regale.
Catedrala St.Paul este a doua catedrală după Catedrala St.Peter din Roma, ca mărime, din lume.
Millenium Bridge - prima pasarelă construită pe Tamisa din ultimii 100 de ani şi deschisă în 2000. Dacă traversezi acest pod de la muzeul Tate Modern ajungi pe partea cealaltă de rîu la catedrala St.Paul. London Eye - roata care atrage mulţi turişti anual şi oferă o privelişte fermacatoare asupra Londrei
Alte două zile le-am dedicat pentru vizitarea muzeelor din care am reuşit să văd Tate Modern, National History Museum, Science Museum şi Victoria and Albert Museum, despre acestea am scris aici şi aici. Restul zilelor pur şi simplu am hoinărit pe străzi ...
Şi prin Knightsbridge pe Brompton street, unde se află mega magazinul cu numeroase departamente de lux, cunoscutul Harrods
În una din seri am urcat la o terasă să vedem apusul peste Londra. Amazing !
The Shard The Shard - un zgîrîe nori de 309 metri, fiind la moment cea mai înaltă clădire din Europa. Poţi admira Londra de la etajul 72, adică de la 244 metri înălţime.
Din aproape o săptămînă cît am stat în capitala Marii Britanii pot să zic cu mîna pe inimă că am îndrăgit acest oraş din prima. Merită să-l vizitaţi măcar o dată în viaţă ! Ah da, şi ca să nu uit, am ajuns la Londra cu cel mai regal transport ever :)) Careta zburătoare un Airbus A321 - de la Monarch Airlines.
Două zile am dedicat unui traseu mai turistic în care am vizitat obiectivele bine cunoscute: Buckingam Palace, Royal Green Park - St. Jame's Park, Westminster Abbey, Big Ben, Parlamentul.
Plimbîndu-mă prin parcurile regale am întîlnit gîşte şi veveriţe la fel de regale :)
Tower bridge este unul din simbolurile Londrei şi nu trebuie confundat cu podul Londrei (London Bridge) ceea ce mulţi turişti o fac :) O frumuseţe de pod, nu alta, atît pe timp de zi cît şi pe timp de noapte.
Tower of London (Turnul Londrei), fortăreaţa construită pe malul nordic al Tamisei de William I. În trecut castel, temniţă, grădină zoologică, loc de execuţii (unde a fost executată şi Anne Bolyen), astăzi loc care atrage mulţi turişti, unde sunt păstrate o parte din bijuteriile regale.
Catedrala St.Paul este a doua catedrală după Catedrala St.Peter din Roma, ca mărime, din lume.
Millenium Bridge - prima pasarelă construită pe Tamisa din ultimii 100 de ani şi deschisă în 2000. Dacă traversezi acest pod de la muzeul Tate Modern ajungi pe partea cealaltă de rîu la catedrala St.Paul. London Eye - roata care atrage mulţi turişti anual şi oferă o privelişte fermacatoare asupra Londrei
Alte două zile le-am dedicat pentru vizitarea muzeelor din care am reuşit să văd Tate Modern, National History Museum, Science Museum şi Victoria and Albert Museum, despre acestea am scris aici şi aici. Restul zilelor pur şi simplu am hoinărit pe străzi ...
Şi prin Knightsbridge pe Brompton street, unde se află mega magazinul cu numeroase departamente de lux, cunoscutul Harrods
În una din seri am urcat la o terasă să vedem apusul peste Londra. Amazing !
The Shard The Shard - un zgîrîe nori de 309 metri, fiind la moment cea mai înaltă clădire din Europa. Poţi admira Londra de la etajul 72, adică de la 244 metri înălţime.
Din aproape o săptămînă cît am stat în capitala Marii Britanii pot să zic cu mîna pe inimă că am îndrăgit acest oraş din prima. Merită să-l vizitaţi măcar o dată în viaţă ! Ah da, şi ca să nu uit, am ajuns la Londra cu cel mai regal transport ever :)) Careta zburătoare un Airbus A321 - de la Monarch Airlines.
Experienţa londoneză. Partea I
"When a man is tired of London, he is tired of life" Samuel Johnson Să vă povestesc din experienţa mea londoneză... Dar pentru început puţină istorie. Londra, aşa cum o vedem azi, a trecut prin multe încercări ale timpului. La început o aşezare celtică care a trecut prin numeroase cuceriri şi pe care romanii au denumit-o Londinium. A trecut prin boli grele ca ciuma, printr-un incendiu devastator în 1666, prin bombardamentele din al doilea război mondial ce a dus la schimbări majore în arhitectura oraşului. Majoritatea clădirilor fiind relativ noi construite după 1950. Cu toate acestea, Londra îşi menţine şi azi din izul istoric prin numeroasele monumente care s-au păstrat. Grandioasa Regalitate Majestatea Sa LONDRA, ne aşteaptă ! Unul din cele mai bune sfaturi pe care l-am primit cînd am ajuns a fost "don't forget to look right", şi de fiecare dată cînd ieşeam din casă îmi tot repetam "do not forget, do not forget to look right". Chiar şi aşa, tot era să mă ia pe sus de vre-o două ori autobusele alea roşii, mari şi frumoase :) cred că-ţi trebuie ceva mai mult timp să te obişnuieşti cu asta :D
Da, da uite astea...
De cum am ajuns în aeroport (Gatwick) am avut un welcome tipic londonez, vremea de afară şi-a manifestat ospitalitatea şi m-a întîlnit nimeni alta decît alteţa sa the Queen :)
Spre surprinderea mea în urmatoarele zile am avut parte de cea mai frumoasă vreme pentru sfîrşit de august. Era cald şi soare, perfect pentru plimbări. Din Gatwick am luat trenul (10 lire) pînă la London Bridge şi am mers cam 45 de minute.
Pentru deplasare prin Londra mi-am luat un Oyster card, care pare a fi cel mai folosit atît de londonezi cît şi de turişti, fiind şi cea mai ieftină variantă. Astfel, de exemplu pentru o călătorie cu metroul un single ticket te costă 4,5 lire pe cînd cu Oysterul e 2,10 . Poţi folosi acest card pentru călătoriile cu autobusul, metroul (the tube) sau chiar pentru plimbările cu vaporaşele pe Tamisa - o experienţă care chiar merită. Oyster cardul îl ei din orice staţie de metrou, cu ideea că-ţi pui pe card atîţia bani cît vrei să foloseşti pentru transport, cu un depozit de 5 lire. Depozitul este rambursabil cînd întorci cardul, deci nu trebuie să-l pierzi. Eu, însă, am avut altă istorie. La întoarcerea cardului aveam mai mult de 10 lire în cont şi nenea de la ghişeu nu putea să-mi întoarcă banii pentru că sistemul nu-i permitea să dea mai mult decît acei 5 lire depozitaţi. Şi aşa am rămas cu Oyster cardul la mine, pe care îl voi folosi data viitoare, deci e de bine :) Din prima zi cînd am ajuns am hotărît să nu stăm în casă chiar dacă vremea de afară nu era una tocmai bună de plimbat. Şi am ieşit la o scurtă plimbare prin regiune (de cazare nu am menţionat pentru că am stat la prietena mea, care locuieşte la Londra de ceva timp, şi aşa am avut mare noroc cu cazarea; se ştie că Londra este un oraş foarte scump).Ne-am plimbat prin St.Katharine Docks, o regiune pe malul Tamisei cu mici porturi pentru bărci şi yachturi, şi care de altfel e doar la 5 minute de mers la pas pînă la Tower Bridge. O frumuseţe aparte au portuleţele astea, casele de pe mal din cărămidă iţi atrag atenţia imediat şi te duce la un singur gînd - da, aici aş vrea să am o casă :)
În urmatoarea zi ne-am plimbat prin Covent Garden, Trafalgar Square, cartierul chinezesc, Oxford şi Regent street unde se face shopping la cele mai luxoase magazine. Am avut o zi obişnuită de weekend londonez cînd lumea iese la o terasă sau se plimbă prin Soho.
Vedere spre City of London - principalul centru financiar bancar al Regatului Unit.
În ziua trei am vizitat Notting Hill, un cartier tipic londonez cu un aer aparte, mai liniştit, fiind îndrăgit în special de producătorii de filme. Cu această ocazie am nimerit şi la un carnaval care se organizează în fiecare an - The Notting Hill Carnival.
Continuare...
"When a man is tired of London, he is tired of life" Samuel Johnson Să vă povestesc din experienţa mea londoneză... Dar pentru început puţină istorie. Londra, aşa cum o vedem azi, a trecut prin multe încercări ale timpului. La început o aşezare celtică care a trecut prin numeroase cuceriri şi pe care romanii au denumit-o Londinium. A trecut prin boli grele ca ciuma, printr-un incendiu devastator în 1666, prin bombardamentele din al doilea război mondial ce a dus la schimbări majore în arhitectura oraşului. Majoritatea clădirilor fiind relativ noi construite după 1950. Cu toate acestea, Londra îşi menţine şi azi din izul istoric prin numeroasele monumente care s-au păstrat. Grandioasa Regalitate Majestatea Sa LONDRA, ne aşteaptă ! Unul din cele mai bune sfaturi pe care l-am primit cînd am ajuns a fost "don't forget to look right", şi de fiecare dată cînd ieşeam din casă îmi tot repetam "do not forget, do not forget to look right". Chiar şi aşa, tot era să mă ia pe sus de vre-o două ori autobusele alea roşii, mari şi frumoase :) cred că-ţi trebuie ceva mai mult timp să te obişnuieşti cu asta :D
Da, da uite astea...
De cum am ajuns în aeroport (Gatwick) am avut un welcome tipic londonez, vremea de afară şi-a manifestat ospitalitatea şi m-a întîlnit nimeni alta decît alteţa sa the Queen :)
Spre surprinderea mea în urmatoarele zile am avut parte de cea mai frumoasă vreme pentru sfîrşit de august. Era cald şi soare, perfect pentru plimbări. Din Gatwick am luat trenul (10 lire) pînă la London Bridge şi am mers cam 45 de minute.
Pentru deplasare prin Londra mi-am luat un Oyster card, care pare a fi cel mai folosit atît de londonezi cît şi de turişti, fiind şi cea mai ieftină variantă. Astfel, de exemplu pentru o călătorie cu metroul un single ticket te costă 4,5 lire pe cînd cu Oysterul e 2,10 . Poţi folosi acest card pentru călătoriile cu autobusul, metroul (the tube) sau chiar pentru plimbările cu vaporaşele pe Tamisa - o experienţă care chiar merită. Oyster cardul îl ei din orice staţie de metrou, cu ideea că-ţi pui pe card atîţia bani cît vrei să foloseşti pentru transport, cu un depozit de 5 lire. Depozitul este rambursabil cînd întorci cardul, deci nu trebuie să-l pierzi. Eu, însă, am avut altă istorie. La întoarcerea cardului aveam mai mult de 10 lire în cont şi nenea de la ghişeu nu putea să-mi întoarcă banii pentru că sistemul nu-i permitea să dea mai mult decît acei 5 lire depozitaţi. Şi aşa am rămas cu Oyster cardul la mine, pe care îl voi folosi data viitoare, deci e de bine :) Din prima zi cînd am ajuns am hotărît să nu stăm în casă chiar dacă vremea de afară nu era una tocmai bună de plimbat. Şi am ieşit la o scurtă plimbare prin regiune (de cazare nu am menţionat pentru că am stat la prietena mea, care locuieşte la Londra de ceva timp, şi aşa am avut mare noroc cu cazarea; se ştie că Londra este un oraş foarte scump).Ne-am plimbat prin St.Katharine Docks, o regiune pe malul Tamisei cu mici porturi pentru bărci şi yachturi, şi care de altfel e doar la 5 minute de mers la pas pînă la Tower Bridge. O frumuseţe aparte au portuleţele astea, casele de pe mal din cărămidă iţi atrag atenţia imediat şi te duce la un singur gînd - da, aici aş vrea să am o casă :)
În urmatoarea zi ne-am plimbat prin Covent Garden, Trafalgar Square, cartierul chinezesc, Oxford şi Regent street unde se face shopping la cele mai luxoase magazine. Am avut o zi obişnuită de weekend londonez cînd lumea iese la o terasă sau se plimbă prin Soho.
Vedere spre City of London - principalul centru financiar bancar al Regatului Unit.
În ziua trei am vizitat Notting Hill, un cartier tipic londonez cu un aer aparte, mai liniştit, fiind îndrăgit în special de producătorii de filme. Cu această ocazie am nimerit şi la un carnaval care se organizează în fiecare an - The Notting Hill Carnival.
Continuare...
Muzeele londoneze (partea II)
Science Museum Important de ştiut este că intrarea este gratis, dar dacă vrei să vezi cîteva din fimuleţele 3D la IMAX Cinema trebuie să-ţi cumperi un explorer ticket vezi preţ. Aici găseşti expoziţii şi galerii cu cele mai mari descoperiri ştiinţifice de-a lungul timpului din diferite domenii. De la explorarea spaţiului şi primii paşi pe lună pînă la descoperirea corpului uman din galeria Who am I? şi cele mai noi invenţii în medicină. Un loc minunat pentru cei dornici de ştiinţă şi relaxant în acelaşi timp.
Our future choices hydrogen-powered urban car Fiind pasionată de avioane şi tot ce ţine de aviaţie am şi găsit locul preferat - Flight Gallery :) Se găseşte la etajul 3 şi are forma unui hangar de avioane. Aici vezi de la primele modele de avioane pînă la Boeingul 747, de fapt o secţiune a acestuia tăiată dintr-un avion de pasageri din 1974, acest model fiind folosit şi în prezent de unele companii aeriene. La intrarea în galerie vezi replica balonului cu aer cald al fraţilor Montgolfier.
The Tate Modern Una din cele mai importante galerii de artă din lume. Interesantă este şi clădirea în care este amenajată galeria - fosta centrală electrică Victorian Bankside. Aici găsim importante lucrări de artă din sec.XX de Picasso sau Matisse precum şi alte opere de artă modernă. Tate Modern se află în Bankside la sud de Thamisa. Iar dacă o iei pe Millenium bridge ajungi direct la catedrala St.Paul de cealaltă parte a rîului.
Tate Modern
Pablo Picasso "Nude woman in a red armchair" 1932 Vedere de pe o terasă a muzeului...
Millenium Bridge & St.Paul's Cathedral
Science Museum Important de ştiut este că intrarea este gratis, dar dacă vrei să vezi cîteva din fimuleţele 3D la IMAX Cinema trebuie să-ţi cumperi un explorer ticket vezi preţ. Aici găseşti expoziţii şi galerii cu cele mai mari descoperiri ştiinţifice de-a lungul timpului din diferite domenii. De la explorarea spaţiului şi primii paşi pe lună pînă la descoperirea corpului uman din galeria Who am I? şi cele mai noi invenţii în medicină. Un loc minunat pentru cei dornici de ştiinţă şi relaxant în acelaşi timp.
Our future choices hydrogen-powered urban car Fiind pasionată de avioane şi tot ce ţine de aviaţie am şi găsit locul preferat - Flight Gallery :) Se găseşte la etajul 3 şi are forma unui hangar de avioane. Aici vezi de la primele modele de avioane pînă la Boeingul 747, de fapt o secţiune a acestuia tăiată dintr-un avion de pasageri din 1974, acest model fiind folosit şi în prezent de unele companii aeriene. La intrarea în galerie vezi replica balonului cu aer cald al fraţilor Montgolfier.
The Tate Modern Una din cele mai importante galerii de artă din lume. Interesantă este şi clădirea în care este amenajată galeria - fosta centrală electrică Victorian Bankside. Aici găsim importante lucrări de artă din sec.XX de Picasso sau Matisse precum şi alte opere de artă modernă. Tate Modern se află în Bankside la sud de Thamisa. Iar dacă o iei pe Millenium bridge ajungi direct la catedrala St.Paul de cealaltă parte a rîului.
Tate Modern
Pablo Picasso "Nude woman in a red armchair" 1932 Vedere de pe o terasă a muzeului...
Millenium Bridge & St.Paul's Cathedral
Muzeele londoneze (partea I)
O parte bună din cele mai vizitate muzee din lume se află la Londra, cum ar fi renumitul British Museum, National Gallery sau Natural History Museum, ceea ce face din Londra o adevărată metropolă a muzeelor.
Londra ar mai fi şi unul din puţinele oraşe europene care acordă vizitatorilor sai intrarea gratuită în cele mai importante muzee. Nu ai cum să nu te îndrăgosteşti de Londra !
Uite aici ce muzee poţi vizita gratuit:
- British Museum
- National Gallery
- Tate Modern
- Tate Britain
- Natural History Museum
- Victoria and Albert Museum
- Science Museum
- National Portrait Gallery
- Impreial War Museum
În cîteva zile petrecute la Londra am reuşit să vizitez doar 4 dintre ele şi abia aştept să le văd şi pe restul.
Important de ştiut că pentru vizitarea muzeelor ai nevoie de ceva timp. Cel puţin o jumătate de zi (4-6 ore) sau chiar o zi întreagă pentru un muzeu care sunt pur si simplu "enormisimus", cum le zice o prietenă de a mea care stă ani buni la Londra :)
Am început cu South Kensington - unde găseşti 3 muzee importante din cele menţionate : Natural History Museum, Science Museum si Victoria and Albert Museum care se află la cîţiva paşi unul de altul şi nu departe de Hyde Park, cel mai mare parc londonez. Acum că le-am vizitat nu pot să zic care mi-a plăcut mai mult pentru că toate sunt absolut excepţionale.
Natural History Museum
Cel mai frumos muzeu de istorie naturală pe care l-am văzut pînă acum. Este împărţit în patru zone: Blue zone - unde descoperi exponate cu schelete de dinozauri şi diferite mamifere terestre sau marine. Cui poate să nu-i placă aşa ceva? Copiii sunt pur şi simplu fermecaţi, ca şi adulţii, de altfel :) Green zone - unde găseşti mai multe galerii cu ecologia planetei. Orange zone - unde este plasat Centrul Darwin şi descoperi viaţa a tot felul de insecte. Red zone - în care ajungi pe o scară rulantă care te duce în interiorul pamîntului să descoperi evoluţia pămîntului, precum şi galerii despre vulcani sau cutremure.
Victoria and Albert Museum, cunoscut şi ca V&A Cel mai mare muzeu de artă decorativă şi design din lume, galeriile căruia se întind pe zece km organizate în cîteva nivele şi împărţite după teme: Asia - nivelul 1, unde găseşti exponate de artă din China, Japonia, Korea, galeria artei islamice, Asia de Sud şi o galerie cu sculpturi. Europa - împărţită pe mai multe nivele 1,2,3,4 unde găseşti arta britanică din perioada 1500-1760 şi 1760-1900, galeria lui Rafael, perioada medievală şi renaştrea, Europa 1600-1800. Materiale şi tehnici - nivelele 1,3,4,6 unde vezi galeriile cu obiecte lucrate din ceramică, sticlă, fier, argint, galerii cu picturi, fashion, bijuterii, teatru şi cinema, colecţia de fotografii. Modern - arta sec. XX la nivelul 3. Şi diferite Expoziţii - la nivelul 1 (expoziţiile pot fi cu plată).
În partea II despre Science Museum şi Tate Modern ...
Victoria and Albert Museum, cunoscut şi ca V&A Cel mai mare muzeu de artă decorativă şi design din lume, galeriile căruia se întind pe zece km organizate în cîteva nivele şi împărţite după teme: Asia - nivelul 1, unde găseşti exponate de artă din China, Japonia, Korea, galeria artei islamice, Asia de Sud şi o galerie cu sculpturi. Europa - împărţită pe mai multe nivele 1,2,3,4 unde găseşti arta britanică din perioada 1500-1760 şi 1760-1900, galeria lui Rafael, perioada medievală şi renaştrea, Europa 1600-1800. Materiale şi tehnici - nivelele 1,3,4,6 unde vezi galeriile cu obiecte lucrate din ceramică, sticlă, fier, argint, galerii cu picturi, fashion, bijuterii, teatru şi cinema, colecţia de fotografii. Modern - arta sec. XX la nivelul 3. Şi diferite Expoziţii - la nivelul 1 (expoziţiile pot fi cu plată).
În partea II despre Science Museum şi Tate Modern ...
Să descoperim Moldova - Soroca
Ultima dată la Soroca am fost prin iulie 2011. Am strîns gaşca, am sărit prin maşini şi am pornit să descoperim o parte din nordul Moldovei :) În excursia de o zi am reuşit să vedem Lumînarea Recunoştinţei, Mănăstirea Cosăuţi şi Cetatea. Distanţa rutieră Chişinău - Soroca este de 155 km şi le parcurgi aproximativ în 2 ore cu maşina. Mai în glumă mai în serios, google ne-a dat şi o altă variantă, în caz că vrem să mergem la Soroca de peste ocean în Brazilia :)) (am făcut şi un print screen pentru viitoarea călătorie).
La marginea Sorocii, am vizitat monumentul Lumînarea Recunoştinţei, ridicat în 2004 şi consacrat tuturor monumentelor distruse ale culturii moldoveneşti. Urcînd cele 600 de trepte spre monument, care este de fapt o capelă în formă de lumînare, se deschid în cale privelişti extraordinare asupra codrilor şi batrînului Nistru.
Cel de-al doilea popas a fost Cetatea. Din august 2013, Cetatea Soroca a intrat în renovare şi este închisă pentru vizitatori pînă în 2014 luna mai. Astfel, zidurile cetăţii urmînd a fi restaurate încît să arate la fel ca în evul mediu cînd a fost intemeiată de Ştefan cel Mare, în 1499. Să vedem pozele făcute pînă la renovare, iar în 2014 vom reveni să vedem noul aspect :)
Şi cel de-al treilea popas - Mănăstirea Cosăuţi, la nord de Soroca la aproximativ 5 km de satul Cosăuţi. Este o mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului.
Cam asta reuşeşti să vizitezi într-o zi prin zona Sorocii. Ce nu am reuşit să vedem a fost dealul ţiganilor din or.Soroca, care din cîte am înţeles se merită... Deci, a rămas pentru data viitoare :) xoxo Dia
Ultima dată la Soroca am fost prin iulie 2011. Am strîns gaşca, am sărit prin maşini şi am pornit să descoperim o parte din nordul Moldovei :) În excursia de o zi am reuşit să vedem Lumînarea Recunoştinţei, Mănăstirea Cosăuţi şi Cetatea. Distanţa rutieră Chişinău - Soroca este de 155 km şi le parcurgi aproximativ în 2 ore cu maşina. Mai în glumă mai în serios, google ne-a dat şi o altă variantă, în caz că vrem să mergem la Soroca de peste ocean în Brazilia :)) (am făcut şi un print screen pentru viitoarea călătorie).
La marginea Sorocii, am vizitat monumentul Lumînarea Recunoştinţei, ridicat în 2004 şi consacrat tuturor monumentelor distruse ale culturii moldoveneşti. Urcînd cele 600 de trepte spre monument, care este de fapt o capelă în formă de lumînare, se deschid în cale privelişti extraordinare asupra codrilor şi batrînului Nistru.
Cel de-al doilea popas a fost Cetatea. Din august 2013, Cetatea Soroca a intrat în renovare şi este închisă pentru vizitatori pînă în 2014 luna mai. Astfel, zidurile cetăţii urmînd a fi restaurate încît să arate la fel ca în evul mediu cînd a fost intemeiată de Ştefan cel Mare, în 1499. Să vedem pozele făcute pînă la renovare, iar în 2014 vom reveni să vedem noul aspect :)
Şi cel de-al treilea popas - Mănăstirea Cosăuţi, la nord de Soroca la aproximativ 5 km de satul Cosăuţi. Este o mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului.
Cam asta reuşeşti să vizitezi într-o zi prin zona Sorocii. Ce nu am reuşit să vedem a fost dealul ţiganilor din or.Soroca, care din cîte am înţeles se merită... Deci, a rămas pentru data viitoare :) xoxo Dia
Un apus de soare la mare !
De miercuri... Happy Wordless Wednesday !
Mai multe de miercuri aici xoxo Dia
De miercuri... Happy Wordless Wednesday !
Mai multe de miercuri aici xoxo Dia
Impresii din Halkidiki
Un blog mobil a fost la mare :) Nu a stat mult pe gînd şi a ales ca destinaţie peninsula Halkidiki (Chalkidiki), situată în centrul regiunii istorice Macedonia, la doar 60 km de Salonic (Thessaloniki). Se observă uşor pe hartă cu cele trei braţe ale sale: Kassandra, Sithonia şi Ouranoupolis (Muntele Athos). De o frumuseţe rară marea şi plaja de aici este premiată cu blue flag. În Hanioti (Chaniotis), sătucul (staţiune) în care am poposit timp de o săptămînă, din braţul Kassandra, într-adevăr am vazut cea mai curată apă de mare de pînă acum. Am ales Hanioti, în primul rînd pentru că am vrut să ne cazăm într-un loc mai populat şi cu de toate, fiind perfect aîit pentru familiile cu copii (erau destule distracţii pentru copii prin centrul staţiunii) cît şi pentru tineri (taverne tradiţionale, baruri, restaurante, cluburi de noapte, magazine). Recomand Molos Beach Bar, vizitat nu doar de turiştii de pe loc dar şi de localnicii din întreaga peninsulă. Plaja din Hanioti se întinde aproximativ pe 3 km şi în mare parte e pietriş, dar sunt şi zone cu nisip. De asta e bine să-ţi iei papuci de mare (5-7eur perechea), deşi eu nu am avut nevoie, un masaj natural la tălpi a fost benefic şi am fost atentă să nu calc ariceii de mare care erau mai mult prin zonele cu pietre. Apa este atît de transparentă încît îi observi uşor. Seara centrul staţiunii prinde viaţă unde mişună turişti de unde vrei... sîrbi, bulgari, români, ucraineni şi foarte mulţi ruşi :) limba rusa, pot să zic că a devenit limba oficială mai prin toate restaurantele şi hotelurile :)) Preţurile sunt mai mult ca accesibile. O bere 1,20 - 2,00eur în dependenţă de local, îngheţata 0,95 biluţa sau 1,50 la cornet, Gyros sau Souflaki 2,00 - 3,50eur, un meniu cu peşte la gătar sau fructe de mare plus un pahar de vin/bere pentru 2 persoane face18,00 - 25,00eur. Desigur în Halkidiki poţi să faci nu doar plajă, dar şi să vizitezi numeroase obiective turistice. Se fac excursii organizate de către operatorii locali la Meteora şi mănăstirile din jur, peştera Petrolana, croaziere prin golful Toroneos sau spre Muntele Athos, precum şi la Thessaloniki, care este al 2-lea mare oraş din Grecia după Atena (35-45eur). Dacă eşti cu maşina poţi face turul peninsulei. Astfel pe braţul Kassandra merită să viziteti Afytos, un sătuc pitoresc cu case vechi, Farul din Kassandra şi moara de vînt, templul lui Poseidon, Agia Paraskevi cu apele sale termale, Kallithea, Pefkohori în vecinătate cu Hanioti, iar din Sithonia: orăşelul Neos Marmaras, Toroni, Vourvourou. Şi acum un tur virtual... Hanioti ...
Aici am stat :) un hotel drăguţ Olympic Kosmas, aproape de mare cu mîncare gustoasă şi personal tare drăguţ ( o familie de greci)... ah da şi prietenul nostru Picasso :)
peştişorii care te pişcau de degete :)
şi arici de mare...
În larg ...
Turtle Island...
Neos Marmaras, Sithonia...
Şi iar în larg, braţul Sithonia...
Şi desigur un apus de soare no comment...
Sper ca v-am făcut şi vouă poftă de Halkidiki ;)
Un blog mobil a fost la mare :) Nu a stat mult pe gînd şi a ales ca destinaţie peninsula Halkidiki (Chalkidiki), situată în centrul regiunii istorice Macedonia, la doar 60 km de Salonic (Thessaloniki). Se observă uşor pe hartă cu cele trei braţe ale sale: Kassandra, Sithonia şi Ouranoupolis (Muntele Athos). De o frumuseţe rară marea şi plaja de aici este premiată cu blue flag. În Hanioti (Chaniotis), sătucul (staţiune) în care am poposit timp de o săptămînă, din braţul Kassandra, într-adevăr am vazut cea mai curată apă de mare de pînă acum. Am ales Hanioti, în primul rînd pentru că am vrut să ne cazăm într-un loc mai populat şi cu de toate, fiind perfect aîit pentru familiile cu copii (erau destule distracţii pentru copii prin centrul staţiunii) cît şi pentru tineri (taverne tradiţionale, baruri, restaurante, cluburi de noapte, magazine). Recomand Molos Beach Bar, vizitat nu doar de turiştii de pe loc dar şi de localnicii din întreaga peninsulă. Plaja din Hanioti se întinde aproximativ pe 3 km şi în mare parte e pietriş, dar sunt şi zone cu nisip. De asta e bine să-ţi iei papuci de mare (5-7eur perechea), deşi eu nu am avut nevoie, un masaj natural la tălpi a fost benefic şi am fost atentă să nu calc ariceii de mare care erau mai mult prin zonele cu pietre. Apa este atît de transparentă încît îi observi uşor. Seara centrul staţiunii prinde viaţă unde mişună turişti de unde vrei... sîrbi, bulgari, români, ucraineni şi foarte mulţi ruşi :) limba rusa, pot să zic că a devenit limba oficială mai prin toate restaurantele şi hotelurile :)) Preţurile sunt mai mult ca accesibile. O bere 1,20 - 2,00eur în dependenţă de local, îngheţata 0,95 biluţa sau 1,50 la cornet, Gyros sau Souflaki 2,00 - 3,50eur, un meniu cu peşte la gătar sau fructe de mare plus un pahar de vin/bere pentru 2 persoane face18,00 - 25,00eur. Desigur în Halkidiki poţi să faci nu doar plajă, dar şi să vizitezi numeroase obiective turistice. Se fac excursii organizate de către operatorii locali la Meteora şi mănăstirile din jur, peştera Petrolana, croaziere prin golful Toroneos sau spre Muntele Athos, precum şi la Thessaloniki, care este al 2-lea mare oraş din Grecia după Atena (35-45eur). Dacă eşti cu maşina poţi face turul peninsulei. Astfel pe braţul Kassandra merită să viziteti Afytos, un sătuc pitoresc cu case vechi, Farul din Kassandra şi moara de vînt, templul lui Poseidon, Agia Paraskevi cu apele sale termale, Kallithea, Pefkohori în vecinătate cu Hanioti, iar din Sithonia: orăşelul Neos Marmaras, Toroni, Vourvourou. Şi acum un tur virtual... Hanioti ...
Aici am stat :) un hotel drăguţ Olympic Kosmas, aproape de mare cu mîncare gustoasă şi personal tare drăguţ ( o familie de greci)... ah da şi prietenul nostru Picasso :)
peştişorii care te pişcau de degete :)
şi arici de mare...
În larg ...
Turtle Island...
Neos Marmaras, Sithonia...
Şi iar în larg, braţul Sithonia...
Şi desigur un apus de soare no comment...
Sper ca v-am făcut şi vouă poftă de Halkidiki ;)
1 Mai la Grădina Botanică
1 MAI ... cald, frumos, ziua muncii, soare, mare, muzică, grătar, mici... care şi pe unde a apucat. Voi ce aţi făcut de 1 mai ? Eu am vizitat Grădina Botanică din Chişinău :)
Şi dacă tot e miercuri... Happy Wordless Wednesday !
1 MAI ... cald, frumos, ziua muncii, soare, mare, muzică, grătar, mici... care şi pe unde a apucat. Voi ce aţi făcut de 1 mai ? Eu am vizitat Grădina Botanică din Chişinău :)
Şi dacă tot e miercuri... Happy Wordless Wednesday !
Chişinău s-a împodobit !
Mijlocul lui decembrie şi iarna şi-a intrat frumos în rol. Cu zăpadă, cu ger, cu copii bucuroşi la săniuş... tot ce e nevoie să simţi că vin sărbătorile. Şi ce sărbătoare fără luminiţe şi beculeţe... Da, şi Chişinău s-a împodobit. Chiar zilele astea am fost să văd bradul din centru, că atîtea vorbe în jurul lui.. că e mai mare şi mai frumos decît anul trecut, că e mai aşa, mai aşa... ia să vedem :)
E frumos... O brad frumos, o brad frumos, cu cetina tot verde !
Ziua
Seara
Da, şi Chişinău s-a împodobit şi e gata de sărbători ! xoxo Dia
Seara
Da, şi Chişinău s-a împodobit şi e gata de sărbători ! xoxo Dia
Saint-Malo - Oraşul Corsarilor
Îţi mai aminteşti de romanul "Toate pînzele sus" ? Pai, uite Saint Malo este oraşul de baştină al lui Pierre Vaillant, personajul din amintirile lui Anton Lupan. Sau poate îl cunoşti pe Robert Surcouf ? Care a devenit regele corsarilor şi cel mai vestit marinar din Franţa din toate timpurile, la fel originar din Saint-Malo. Multe nume cunoscute sunt legate de acest oraş legendar. Un mic port în canalul mînecii cunoscut în trecut ca oraş al corsarilor (piraţilor), în prezent un important punct de atracţie turistică în N-V Franţei în regiunea Bretania. Perfect pentru a fi vizitat într-un weekend. Poţi face turul oraşului-cetate, să te delectezi cu fructele de mare din zonă sau chiar să faci plajă în sezonul cald. Am avut o zi la dispoziţie pentru vizitare aşa că nu am pierdut nici un minut şi am parcurs la drum :)
Saint Malo este o adevarată aventură, păşind pe străzile pavate din interiorul zidurilor te minunezi de fiecare colţişor. Ce vizitezi: - zidurile oraşului - de aici ai o privelişte frumoasă asupra întregului oraş şi a ceea ce-l înconjoara: plaja, marea, portul. - interiorul zidurilor - cetatea (Chateau), muzeul oraşului, catedrala St.Vincent, Place Chateaubriand şi cafenelele din jur, Casa ducesei Anne, Hotel de Ville (primaria), aquariumul. -portul - o varietate mare de corăbii şi bărci acostate te aşteaptă :) Cu bus de mer (autobus pe mare) doar în 10 minute poţi ajunge în orăşelul vecin care se vede din port - Dinard ( 7 eur dus-întors de persoană). -plaja - în timpul refluxului te poţi plimba pe plajă şi să mergi chiar pe insuliţa din apropiere (Fort du Petit-Be). Şi tot pe plaja de lîngă ziduri este o piscină naturală.
la piscine
portul
Statuia lui Jacques Cartier, explorator francez
Catedrala Saint Vincent
La întoarcere mi-am dat seama că erau destule doar cîteva ore să vină apele exact în locul unde zburdam mai devreme, şi că plaja era deja inundată în mare parte :) before...
after...
Îţi mai aminteşti de romanul "Toate pînzele sus" ? Pai, uite Saint Malo este oraşul de baştină al lui Pierre Vaillant, personajul din amintirile lui Anton Lupan. Sau poate îl cunoşti pe Robert Surcouf ? Care a devenit regele corsarilor şi cel mai vestit marinar din Franţa din toate timpurile, la fel originar din Saint-Malo. Multe nume cunoscute sunt legate de acest oraş legendar. Un mic port în canalul mînecii cunoscut în trecut ca oraş al corsarilor (piraţilor), în prezent un important punct de atracţie turistică în N-V Franţei în regiunea Bretania. Perfect pentru a fi vizitat într-un weekend. Poţi face turul oraşului-cetate, să te delectezi cu fructele de mare din zonă sau chiar să faci plajă în sezonul cald. Am avut o zi la dispoziţie pentru vizitare aşa că nu am pierdut nici un minut şi am parcurs la drum :)
Saint Malo este o adevarată aventură, păşind pe străzile pavate din interiorul zidurilor te minunezi de fiecare colţişor. Ce vizitezi: - zidurile oraşului - de aici ai o privelişte frumoasă asupra întregului oraş şi a ceea ce-l înconjoara: plaja, marea, portul. - interiorul zidurilor - cetatea (Chateau), muzeul oraşului, catedrala St.Vincent, Place Chateaubriand şi cafenelele din jur, Casa ducesei Anne, Hotel de Ville (primaria), aquariumul. -portul - o varietate mare de corăbii şi bărci acostate te aşteaptă :) Cu bus de mer (autobus pe mare) doar în 10 minute poţi ajunge în orăşelul vecin care se vede din port - Dinard ( 7 eur dus-întors de persoană). -plaja - în timpul refluxului te poţi plimba pe plajă şi să mergi chiar pe insuliţa din apropiere (Fort du Petit-Be). Şi tot pe plaja de lîngă ziduri este o piscină naturală.
la piscine
portul
Statuia lui Jacques Cartier, explorator francez
Catedrala Saint Vincent
La întoarcere mi-am dat seama că erau destule doar cîteva ore să vină apele exact în locul unde zburdam mai devreme, şi că plaja era deja inundată în mare parte :) before...
after...
La Merveille du Mont Saint-Michel
La hotar între Normandie şi Bretagne pe un vîrf de stîncă se înalţă abaţia muntelui Saint-Michel. Este un loc legendar şi un monument istoric extraordinar de frumos protejat UNESCO scăldat de apele Golfului St. Malo din La Manche. Legenda zice, că unui episcop de Avranches cu mult timp în urmă, i s-a arătat arhanghelul Mihail care i-a poruncit să construiască pe muntele Tombe o mănăstire. La început în stil roman apoi în stil gotic, de-a lungul timpului se înalţă o biserică care şi primeşte denumirea de "La Merveille" ("Minunăţie"). Pe lîngă faptul că este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Franţa, abaţia muntelui Saint-Michel este cunoscută în toată lumea ca punct important de pelerinaj şi turistic.
Cîteva sfaturi utile dacă vrei să vizitezi Mont St-Michel: - E bine să găseşti cazare prin apropiere (undeva la 5-7 km distanţă în satele din vecinătate) e mult mai ieftin decît în interior, şi oricum mai mult de o zi nu prea ai ce să faci acolo. Astel nu ştiu dacă are rost să te cazezi chiar în interiorul zidurilor şi să plăteştu dublu sau triplu :) Recomand pensiunea la care ne-am cazat. A fost chiar foarte ok (preţ/calitate). - Din cîte ştiu, înainte era posibil să ajungi cu maşina chiar pînă la zidurile muntelui (desigur cînd era reflux). Acum, însă, se fac construcţii pe drum şi toate autoturismele se lasă în parcări special amenajate la 2-3 km distanţă, dar de unde circulă o navetă gratuit. Aşa, pînă la poartă am mers pe jos să ne bucurăm de fiecare apropiere de munte, cu cît te apropii mai mult cu atît devine mai fermecător, iar la întoarcere am luat naveta. Parcarea este 8.50 eur/ziua, dar noi am lăsat maşina lîngă un restaurant şi din fericire nimeni nu a zis nimic şi am gasit maşina tot acolo, şi am economisit şi niste bănuţi :) - Datorită faptului ca aici se întîlnesc cele mai mari maree din Franţa, este interzisă plimbarea în jurul muntelui fără ghidaj. Aceste plimbări se fac din aprilie pînă în octombrie la un preţ de 10eur/adult şi 5eur/copil. Noi nu am făcut această plimbare deşi am vrut foarte mult, dar pe la sfîrşit de octombrie mi s-a părut prea frig şi umed pentru o plimbare prin apă :) aşa că poate data viitoare, sau o faceţi voi şi ne povestiţi cum a fost. - Ca să ajungi la abaţie mergi pe Grand Rue pînă dai de treptele care te duc direct la intrarea în abaţie. - Intrarea este 9 eur/adult. Asigură-te că ai destul timp pentru plimbare şi vizitarea tuturor sălilor, iar sus de la terasa abaţiei ai o vedere superbă asupra golfului. - Dacă ai flămînzit opreşte-te la Mère Poulard, un restaurant recunoscut pentru faimoasa omletă, deşi mie mi s-a părut cam scump să dai 35 eur pentru a gusta o omletă :) chiar dacă a mîncat şi Yves Saint Lauren acolo :) - Şi altceva ce ar mai fi... plimbare şi iar plimbare pe străduţele vechi dintre ziduri şi cit mai multe poze.
Nici nu am observat cum a trecut timpul şi se făcu seara. Pentru mai multe poze intră pe pagina de facebook.
La hotar între Normandie şi Bretagne pe un vîrf de stîncă se înalţă abaţia muntelui Saint-Michel. Este un loc legendar şi un monument istoric extraordinar de frumos protejat UNESCO scăldat de apele Golfului St. Malo din La Manche. Legenda zice, că unui episcop de Avranches cu mult timp în urmă, i s-a arătat arhanghelul Mihail care i-a poruncit să construiască pe muntele Tombe o mănăstire. La început în stil roman apoi în stil gotic, de-a lungul timpului se înalţă o biserică care şi primeşte denumirea de "La Merveille" ("Minunăţie"). Pe lîngă faptul că este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Franţa, abaţia muntelui Saint-Michel este cunoscută în toată lumea ca punct important de pelerinaj şi turistic.
Cîteva sfaturi utile dacă vrei să vizitezi Mont St-Michel: - E bine să găseşti cazare prin apropiere (undeva la 5-7 km distanţă în satele din vecinătate) e mult mai ieftin decît în interior, şi oricum mai mult de o zi nu prea ai ce să faci acolo. Astel nu ştiu dacă are rost să te cazezi chiar în interiorul zidurilor şi să plăteştu dublu sau triplu :) Recomand pensiunea la care ne-am cazat. A fost chiar foarte ok (preţ/calitate). - Din cîte ştiu, înainte era posibil să ajungi cu maşina chiar pînă la zidurile muntelui (desigur cînd era reflux). Acum, însă, se fac construcţii pe drum şi toate autoturismele se lasă în parcări special amenajate la 2-3 km distanţă, dar de unde circulă o navetă gratuit. Aşa, pînă la poartă am mers pe jos să ne bucurăm de fiecare apropiere de munte, cu cît te apropii mai mult cu atît devine mai fermecător, iar la întoarcere am luat naveta. Parcarea este 8.50 eur/ziua, dar noi am lăsat maşina lîngă un restaurant şi din fericire nimeni nu a zis nimic şi am gasit maşina tot acolo, şi am economisit şi niste bănuţi :) - Datorită faptului ca aici se întîlnesc cele mai mari maree din Franţa, este interzisă plimbarea în jurul muntelui fără ghidaj. Aceste plimbări se fac din aprilie pînă în octombrie la un preţ de 10eur/adult şi 5eur/copil. Noi nu am făcut această plimbare deşi am vrut foarte mult, dar pe la sfîrşit de octombrie mi s-a părut prea frig şi umed pentru o plimbare prin apă :) aşa că poate data viitoare, sau o faceţi voi şi ne povestiţi cum a fost. - Ca să ajungi la abaţie mergi pe Grand Rue pînă dai de treptele care te duc direct la intrarea în abaţie. - Intrarea este 9 eur/adult. Asigură-te că ai destul timp pentru plimbare şi vizitarea tuturor sălilor, iar sus de la terasa abaţiei ai o vedere superbă asupra golfului. - Dacă ai flămînzit opreşte-te la Mère Poulard, un restaurant recunoscut pentru faimoasa omletă, deşi mie mi s-a părut cam scump să dai 35 eur pentru a gusta o omletă :) chiar dacă a mîncat şi Yves Saint Lauren acolo :) - Şi altceva ce ar mai fi... plimbare şi iar plimbare pe străduţele vechi dintre ziduri şi cit mai multe poze.
Nici nu am observat cum a trecut timpul şi se făcu seara. Pentru mai multe poze intră pe pagina de facebook.
Road-trip prin Bretagne
În cîteva cuvinte şi multe poze vreau să vă povestesc puţin despre Bretagne... La început aveam dileme mari privitor la ce aş vrea să vizitez în Franţa şi nicidecum nu puteam să mă decid, vroiam să văd şi nordul şi sudul şi centrul, iar Franţa e atît de frumoasă încît nu ştiam cu ce să încep. Cred că dacă aş fi pisică şi aş avea 9 vieţi că tot nu mi-ar ajunge să le văd pe toate :) Astfel, după cîteva căutări pe net m-am făcut cu cîteva idei...şi Voila, am decis... mergem spre Mont St.Michel, zis şi făcut :)
Aşa cum Mont St.Michel se află în Normandie la hotar cu Bretagne am mai căutat şi alte locuri de vizitat prin apropiere şi am zis să mergem puţin mai spre vest în regiunea golfului St.Malo şi a coastei de Smarald. Şi aşa am ajuns în Bretagne. Avînd la origini populaţia celtică, în Bretagne se vorbeşte bretona, o limba vorbită de localnici pe care nici francezii n-o prea înţeleg, dar cu toate astea ne-am înţeles perfect :) Bretagne mi-a plăcut prin arhitectura caselor vechi de lemn şi oraşele fortăreţe medievale. Iar bucătăria bretonă pur şi simplu m-a cucerit :) Specific pentru această regiune sunt prăjiturile pregătite pe bază de unt. Kouign-amann - o prăjitură practic scăldată în unt foarte gustoasă de-ţi lingi şi degeţelele :) iar biscuiţii şi caramela din unt sărat sunt fenomenale de nu te mai poţi sătura de ele. Din mîncărurile tradiţionale sunt clătitele bretone les crêpes şi les galettes (clătite din făină de hrişcă) umplute cu şuncă, ou, caşcaval sau fructe de mare. Iar din băuturi bretonii preferă o băutură slab alcoolică 3-5% alcool din mere sau pere - Cidru. Şi desigur din delicatesele gastronomice nu lipsesc fructele de mare, diverse scoici, în special midiile şi stridiile. Zici că e împăraţia scoicilor aici, care sunt aduse la mal în timpul fluxului şi refluxului. Astfel la St.Malo şi în Golful muntelui St.Michel sunt cele mai puternice maree din Franţa care se întind pe zeci de km. Toată excursia a durat 3 zile cu maşina în care am făcut Mont St.Michel - Beauvoir - Pontorson - Cancale - St.Malo şi Dinan. Şase ore cu maşina am făcut de la Paris la destinaţie. Avea să facem în jumate dacă luam autostrada dar am zis mai bine mergem pe drumul naţional şi mai vedem ceva din localităţile şi satele franceze care sunt adorabile.
Şi am ajuns... Am poposit timp de 2 zile la o pensiune (chambres d'hôtes La Bastide du Moulin) în Moidrey, nu departe de mont St.Michel. O recomand în caz că aveţi drum pe aici. Gazda - Delphine a fost foarte primitoare şi drăguţă cu noi, mi-a placut şi locaţia şi camerele, preţurile le puteţi vedea aici.
În prima zi am vizitat Mont St.Michel...
Spre seară am mers pînă în Pontorson să mîncăm ceva. Şi aici am încercat tradiţionalele les Galettes aux noix de Saint-Jacques şi Cidre.
În următoarea zi ne-am îndreptat spre Saint Malo. Am mers pe coastă unde am rămas cu gurile căscate de la frumuseţea din jur. În Cancale am încercat les huîtres :) prima mea întîlnire, de altfel, cu aceste scoici, care din cîte am înţeles se mănîncă crude stropite cu puţină lămîie, aşa că mi-a luat ceva timp pînă am putut să inghit una, apoi încă una şi încă una...hmmm mamă sunt bune, mai vreau. Voi aţi încercat, cum a fost prima impresie? :)
Les huîtres.. ahhh très bon !
Un cimitir de bărci... aşa arată Golful în timpul refluxului
La Pointe du Grouin
Şi am ajuns şi la St.Malo, oraşul corsarilor
În a doua jumătate a zilei am pornit spre Dinan oraşul medieval cu străzile vechi şi casele de lemn care te aruncă cu cîteva secole în trecut.
Iar la întoarcere, seara deja, am intrat puţin în orăşelul Dol de Bretagne să căutăm ceva de mîncare, nu de alta, dar am hoinărit atît încît nu am avut timp să mîncăm. Aşa că meritam ceva gustos şi călduţ. Şi cum aveam poftă de peşte am găsit un restaurant drăguţ unde se pregătea somon la grătar şi am încercat şi o ciorbiţă-pireu de peşte foarte gustoasă.
Bine meritata cină, arată drăguţ, nu? :)
Şi cam asta a fost povestea călătoriei prin Bretagne, de fapt doar a unei părţi din ea, pentru că Bretagne e mult mai mare şi se întinde mult spre vest spre oraşul-port Brest şi mai este şi coasta de sud, sper într-o zi să ajung şi pe acolo. Iar pînă atunci urmăriţi blogul pentru că urmează şi mai multe poze cu cele descrise mai sus în următoarele postări, a bientôt ;)
În cîteva cuvinte şi multe poze vreau să vă povestesc puţin despre Bretagne... La început aveam dileme mari privitor la ce aş vrea să vizitez în Franţa şi nicidecum nu puteam să mă decid, vroiam să văd şi nordul şi sudul şi centrul, iar Franţa e atît de frumoasă încît nu ştiam cu ce să încep. Cred că dacă aş fi pisică şi aş avea 9 vieţi că tot nu mi-ar ajunge să le văd pe toate :) Astfel, după cîteva căutări pe net m-am făcut cu cîteva idei...şi Voila, am decis... mergem spre Mont St.Michel, zis şi făcut :)
Aşa cum Mont St.Michel se află în Normandie la hotar cu Bretagne am mai căutat şi alte locuri de vizitat prin apropiere şi am zis să mergem puţin mai spre vest în regiunea golfului St.Malo şi a coastei de Smarald. Şi aşa am ajuns în Bretagne. Avînd la origini populaţia celtică, în Bretagne se vorbeşte bretona, o limba vorbită de localnici pe care nici francezii n-o prea înţeleg, dar cu toate astea ne-am înţeles perfect :) Bretagne mi-a plăcut prin arhitectura caselor vechi de lemn şi oraşele fortăreţe medievale. Iar bucătăria bretonă pur şi simplu m-a cucerit :) Specific pentru această regiune sunt prăjiturile pregătite pe bază de unt. Kouign-amann - o prăjitură practic scăldată în unt foarte gustoasă de-ţi lingi şi degeţelele :) iar biscuiţii şi caramela din unt sărat sunt fenomenale de nu te mai poţi sătura de ele. Din mîncărurile tradiţionale sunt clătitele bretone les crêpes şi les galettes (clătite din făină de hrişcă) umplute cu şuncă, ou, caşcaval sau fructe de mare. Iar din băuturi bretonii preferă o băutură slab alcoolică 3-5% alcool din mere sau pere - Cidru. Şi desigur din delicatesele gastronomice nu lipsesc fructele de mare, diverse scoici, în special midiile şi stridiile. Zici că e împăraţia scoicilor aici, care sunt aduse la mal în timpul fluxului şi refluxului. Astfel la St.Malo şi în Golful muntelui St.Michel sunt cele mai puternice maree din Franţa care se întind pe zeci de km. Toată excursia a durat 3 zile cu maşina în care am făcut Mont St.Michel - Beauvoir - Pontorson - Cancale - St.Malo şi Dinan. Şase ore cu maşina am făcut de la Paris la destinaţie. Avea să facem în jumate dacă luam autostrada dar am zis mai bine mergem pe drumul naţional şi mai vedem ceva din localităţile şi satele franceze care sunt adorabile.
Şi am ajuns... Am poposit timp de 2 zile la o pensiune (chambres d'hôtes La Bastide du Moulin) în Moidrey, nu departe de mont St.Michel. O recomand în caz că aveţi drum pe aici. Gazda - Delphine a fost foarte primitoare şi drăguţă cu noi, mi-a placut şi locaţia şi camerele, preţurile le puteţi vedea aici.
În prima zi am vizitat Mont St.Michel...
Spre seară am mers pînă în Pontorson să mîncăm ceva. Şi aici am încercat tradiţionalele les Galettes aux noix de Saint-Jacques şi Cidre.
În următoarea zi ne-am îndreptat spre Saint Malo. Am mers pe coastă unde am rămas cu gurile căscate de la frumuseţea din jur. În Cancale am încercat les huîtres :) prima mea întîlnire, de altfel, cu aceste scoici, care din cîte am înţeles se mănîncă crude stropite cu puţină lămîie, aşa că mi-a luat ceva timp pînă am putut să inghit una, apoi încă una şi încă una...hmmm mamă sunt bune, mai vreau. Voi aţi încercat, cum a fost prima impresie? :)
Les huîtres.. ahhh très bon !
Un cimitir de bărci... aşa arată Golful în timpul refluxului
La Pointe du Grouin
Şi am ajuns şi la St.Malo, oraşul corsarilor
În a doua jumătate a zilei am pornit spre Dinan oraşul medieval cu străzile vechi şi casele de lemn care te aruncă cu cîteva secole în trecut.
Iar la întoarcere, seara deja, am intrat puţin în orăşelul Dol de Bretagne să căutăm ceva de mîncare, nu de alta, dar am hoinărit atît încît nu am avut timp să mîncăm. Aşa că meritam ceva gustos şi călduţ. Şi cum aveam poftă de peşte am găsit un restaurant drăguţ unde se pregătea somon la grătar şi am încercat şi o ciorbiţă-pireu de peşte foarte gustoasă.
Bine meritata cină, arată drăguţ, nu? :)
Şi cam asta a fost povestea călătoriei prin Bretagne, de fapt doar a unei părţi din ea, pentru că Bretagne e mult mai mare şi se întinde mult spre vest spre oraşul-port Brest şi mai este şi coasta de sud, sper într-o zi să ajung şi pe acolo. Iar pînă atunci urmăriţi blogul pentru că urmează şi mai multe poze cu cele descrise mai sus în următoarele postări, a bientôt ;)
Veşnicia în Père-Lachaise
Niciodată nu am crezut că o plimbare prin cimitir poate fi atît de frumoasă, mai ales toamna cînd natura pare că joacă cu culorile sale. Şi nu e un cimitir oarecare. E unul din Paris. Cel mai mare din Paris şi unul dintre cele mai renumite din lume - Père-Lachaise. Un mare DA pentru o astfel de plimbare. Cel puţin 4 ore trebuie să rezervi pentru această plăcere :) mai ales dacă vrei sa-ţi găseşti idolii printre morminte. Deci, allons chercher les sepultures :) Aici îi găseşti pe Jim Morrison, Chopin, Molière, Modigliani, Honoré de Balzac, Jean de la Fontaine, Oscar Wilde, Edith Piaf, Maria Callas şi alte celebrităţi.
Aici se odihneşte Edith Piaf şi din cîte am înţeles şi alţi membri ai familiei Piaf
Félix Faure, preşedintele Franţei în perioada 1895-1899
Honoré de Balzac
Mormîntul lui Oscar Wilde în dedicaţii şi săruturi
Frédéric Chopin
Jim Morrison
Pare stranie ideea de a te plimba într-un cimitir, mai ales cînd eşti la o plimbare romantică :) Dar o dată ajunsă aici am descoperit un parc frumos unde multă lume vine pur şi simplu să se odihnească. Iar toate mormintele şi sculpturile din jur transformă acest loc într-un muzeu în aer liber.
Crematoriu Cimitirul se află în arondismentul XX. Astfel dacă ei linia 2 de metrou cobori la Père-Lachaise şi mergi pe Bd.de Ménilmontant spre poarta centrală. E bine sa ai un plan al cimitirului pe care îl poţi cumpăra de la tarabele din apropiere (2,50eur), în caz contrar rişti să te pierzi printre mii de morminte :) Cimitirul este divizat în alei, străzi şi compartimente, are 44 de hectare şi peste 1 milion de morminte. şi mai multe poze...
Enfin Seul ! (Arman)
Niciodată nu am crezut că o plimbare prin cimitir poate fi atît de frumoasă, mai ales toamna cînd natura pare că joacă cu culorile sale. Şi nu e un cimitir oarecare. E unul din Paris. Cel mai mare din Paris şi unul dintre cele mai renumite din lume - Père-Lachaise. Un mare DA pentru o astfel de plimbare. Cel puţin 4 ore trebuie să rezervi pentru această plăcere :) mai ales dacă vrei sa-ţi găseşti idolii printre morminte. Deci, allons chercher les sepultures :) Aici îi găseşti pe Jim Morrison, Chopin, Molière, Modigliani, Honoré de Balzac, Jean de la Fontaine, Oscar Wilde, Edith Piaf, Maria Callas şi alte celebrităţi.
Aici se odihneşte Edith Piaf şi din cîte am înţeles şi alţi membri ai familiei Piaf
Félix Faure, preşedintele Franţei în perioada 1895-1899
Honoré de Balzac
Mormîntul lui Oscar Wilde în dedicaţii şi săruturi
Frédéric Chopin
Jim Morrison
Pare stranie ideea de a te plimba într-un cimitir, mai ales cînd eşti la o plimbare romantică :) Dar o dată ajunsă aici am descoperit un parc frumos unde multă lume vine pur şi simplu să se odihnească. Iar toate mormintele şi sculpturile din jur transformă acest loc într-un muzeu în aer liber.
Crematoriu Cimitirul se află în arondismentul XX. Astfel dacă ei linia 2 de metrou cobori la Père-Lachaise şi mergi pe Bd.de Ménilmontant spre poarta centrală. E bine sa ai un plan al cimitirului pe care îl poţi cumpăra de la tarabele din apropiere (2,50eur), în caz contrar rişti să te pierzi printre mii de morminte :) Cimitirul este divizat în alei, străzi şi compartimente, are 44 de hectare şi peste 1 milion de morminte. şi mai multe poze...
Enfin Seul ! (Arman)
Miercurea fără cuvinte-Wordless Wednesday (03)
Fără multe cuvinte vă prezint cîteva poze de la un eveniment frumos de ziua aviaţiei civile din Chişinău/2012.
Am avut marea surpriză să-i vedem şi pe cei de la Hawks of Romania cu un aviashow excepţional.
O inimioară, o vedeţi? :)
Şi cum suntem în zi de miercuri ... happy WW să fie ! mai multe vezi la Carmen
O inimioară, o vedeţi? :)
Şi cum suntem în zi de miercuri ... happy WW să fie ! mai multe vezi la Carmen
La mulţi ani Chişinău !!!
14 octombrie este ziua oraşului Chişinău care-şi sărbătoreşte azi cea de a 576-a aniversare, de hramul bisericii sfinţilor apostoli Mihail şi Gavriil. La mulţi ani Chişinăul meu cel mic !!! TE IUBESC
14 octombrie este ziua oraşului Chişinău care-şi sărbătoreşte azi cea de a 576-a aniversare, de hramul bisericii sfinţilor apostoli Mihail şi Gavriil. La mulţi ani Chişinăul meu cel mic !!! TE IUBESC
Toamna în Stockholm
Culori... Multe culori... Asta vezi toamna în Stockholm.
Un joc al culorilor de la cenuşiu, albastru, verde la culori aprinse de galben şi roşu. Dacă nu crezi vezi pozele de mai jos, iar despre Stockholm vezi aici :)
Un joc al culorilor de la cenuşiu, albastru, verde la culori aprinse de galben şi roşu. Dacă nu crezi vezi pozele de mai jos, iar despre Stockholm vezi aici :)
Trist, dar adevărat...
Într-o zi obişnuită de sîmbătă am ieşit la plimbare pe străzile Chişinăului. Şi cum era o zi caldă şi frumoasă de octombrie am luat şi aparatul foto cu mine :) să mai prind cîte puţin din toamnă, am zis. Dar, din cîte am înţeles toamna încă nu venise, că aşa e la noi, vine brusc şi repede. Nu am prins mult din coloritul anotimpului, în schimb, am găsit străzile Chişinăului cam pustii... şi mi-am dat seama că centrul vechi este chiar vechi.
Clădirile care se dărîmă, în sensul direct al cuvîntului există, şi încă şi foarte multe. Pozele de mai jost sunt dovadă.
Nu am căutat mult şi în mod special aceste locuri, ele pur şi simplu există şi se dărîmă. Da, centrul Chişinăului se dărîmă, din păcate :(
Şi nu mai vorbesc aici de tot felul de clădiri care apar peste noapte într-un loc care evident nu este locul lor. Dar cine sunt eu să critic acest lucru... nici arhitector, nici constructor nu sunt, sunt o persoană născută la Chişinău şi care locuieşte aici, şi mă doare cînd văd ce se întîmplă...
În această ordine de idei, impresia unui străin venit pentru prima dată la Chişinau a fost că a nimerit într-un oraş de după razboi.
Şi doar pe clădirea muzeului casei lui Şiusev am văzut tăbliţa cu clădire avariată...
Exemplu clasic de clădire care este construită acolo unde nu este locul ei. Un restaurant, nu-i ţin minte denumirea, se construieşte pe una din aleile principale de la Botanica.
Trist, dar adevărat...
Şi doar pe clădirea muzeului casei lui Şiusev am văzut tăbliţa cu clădire avariată...
Exemplu clasic de clădire care este construită acolo unde nu este locul ei. Un restaurant, nu-i ţin minte denumirea, se construieşte pe una din aleile principale de la Botanica.
Trist, dar adevărat...
Paris is always a good idea !
- Ai mai fost la Paris? - Da. O dată. Am stat 35 de minute acolo. - 35 de minute? - A fost o escală în drum spre Iraq pentru o afacere cu petrol. - Dar Parisul nu e un loc pentru a schimba avionul, ci pentru a-ţi schimba concepţiile. Pentru a deschide ferestrele şi a lăsa să intre " La vie en rose". Cred că aţi recunoscut dialogul dintre Sabrina şi Linus. (Sabrina -1954) un film de colecţie, un film romantic în rol principal cu absolut fermecătoarea Audrey Hepburn. Un blog mobil îşi face bagajele pentru Paris, pentru că "Paris is always a good idea !" (Audrey Hepburn) Voi ce ziceţi ?
- Ai mai fost la Paris? - Da. O dată. Am stat 35 de minute acolo. - 35 de minute? - A fost o escală în drum spre Iraq pentru o afacere cu petrol. - Dar Parisul nu e un loc pentru a schimba avionul, ci pentru a-ţi schimba concepţiile. Pentru a deschide ferestrele şi a lăsa să intre " La vie en rose". Cred că aţi recunoscut dialogul dintre Sabrina şi Linus. (Sabrina -1954) un film de colecţie, un film romantic în rol principal cu absolut fermecătoarea Audrey Hepburn. Un blog mobil îşi face bagajele pentru Paris, pentru că "Paris is always a good idea !" (Audrey Hepburn) Voi ce ziceţi ?
Miercurea fără cuvinte-Wordless Wednesday (02)
Up in the air...
E miercuri şi participăm la Miercurea fără cuvinte. Happy WW ! mai multe fotografii de miercuri vezi la Carmen. xoxo Dia
E miercuri şi participăm la Miercurea fără cuvinte. Happy WW ! mai multe fotografii de miercuri vezi la Carmen. xoxo Dia
Lacul şi barajul Vidraru
Lacul Vidraru este un lac de acumulare care a fost creat prin construcţia barajului Vidraru pe rîul Argeş în 1966, pentru producerea de energie electrică. Barajul se află la o distanţă de aproximativ 40 km de Curtea de Argeş şi se poate ajunge pe drumul naţional 7C. Cu mari sacrificii omeneşti (80 de persoane decedate) construcţia barajului a durat cinci ani şi jumătate. Cînd a fost inaugurat se afla pe locul 5 din topul barajelor din Europa şi 9 din lume. Lacul are 465 de milioane de metri cubi de apă, o lungime de 10,3 km cu o adîncime de 155 metri. Barajul are o înălţime de 166,6 metri şi este primul baraj în arc construit în România. Barajul Vidraru are 307 metri din Transfăgărăşan cunoscut şi ca "Dumul dintre nori", este cea mai înaltă şosea din România. Eu am ajuns doar pînă la baraj, dar dacă vă continuaţi drumul pe Transfăgărăşan ajungeţi pînă la lacul Bîlea, trecînd pe lăngă cascada Capra. Din pozele pe care le-am văzut şi din cîte am auzit este un loc de vis, deci data viitoare trebuie să explorez Transfăgărăşanul :)
Pe un vîrf de munte se poate de admirat statuia gigantică a lui Prometeu cu fulgerul în mînă, simbol al electricităţii, operă creată de sculptorul Constantin Popovici.
În apropiere se află Cetatea Poenari, fosta reşedinţă a lui Vlad Ţepeş, la care poţi ajunge urcînd cele 1480 de trepte :)
Lacul şi barajul Vidraru este vizitat nu doar de turişi pentru frumuseţea sa, dar şi de către pasionaţii de sporturi extreme, la baraj fiind amenajat un spaţiu pentru bungee jumping, cu o înălţime de 166 metri. Aţi încerca ? :) sau poate aţi facut-o deja... curajoşilor :)
Lacul Vidraru este un lac de acumulare care a fost creat prin construcţia barajului Vidraru pe rîul Argeş în 1966, pentru producerea de energie electrică. Barajul se află la o distanţă de aproximativ 40 km de Curtea de Argeş şi se poate ajunge pe drumul naţional 7C. Cu mari sacrificii omeneşti (80 de persoane decedate) construcţia barajului a durat cinci ani şi jumătate. Cînd a fost inaugurat se afla pe locul 5 din topul barajelor din Europa şi 9 din lume. Lacul are 465 de milioane de metri cubi de apă, o lungime de 10,3 km cu o adîncime de 155 metri. Barajul are o înălţime de 166,6 metri şi este primul baraj în arc construit în România. Barajul Vidraru are 307 metri din Transfăgărăşan cunoscut şi ca "Dumul dintre nori", este cea mai înaltă şosea din România. Eu am ajuns doar pînă la baraj, dar dacă vă continuaţi drumul pe Transfăgărăşan ajungeţi pînă la lacul Bîlea, trecînd pe lăngă cascada Capra. Din pozele pe care le-am văzut şi din cîte am auzit este un loc de vis, deci data viitoare trebuie să explorez Transfăgărăşanul :)
Pe un vîrf de munte se poate de admirat statuia gigantică a lui Prometeu cu fulgerul în mînă, simbol al electricităţii, operă creată de sculptorul Constantin Popovici.
În apropiere se află Cetatea Poenari, fosta reşedinţă a lui Vlad Ţepeş, la care poţi ajunge urcînd cele 1480 de trepte :)
Lacul şi barajul Vidraru este vizitat nu doar de turişi pentru frumuseţea sa, dar şi de către pasionaţii de sporturi extreme, la baraj fiind amenajat un spaţiu pentru bungee jumping, cu o înălţime de 166 metri. Aţi încerca ? :) sau poate aţi facut-o deja... curajoşilor :)
Legendele României - Curtea de Argeş
În 2011 am făcut mai multe excursii prin România şi am vizitat doar o parte mică din ce mi-am propus, restul rămînînd pentru următoarele călătorii. Nu e prima dată cînd zic cît de mult sunt atrasă de ţinuturile româneşti pline de istorie şi cultură care-mi sunt aproape de suflet. Astfel, atunci cînd am fost la festivalul medieval de la Sighişoara, am trecut şi pe la Curtea de Argeş, un orăşel înconjurat de dealurile subcarpatice nu departe de Piteşti, la 150 km de Bucureşti. "Pe Argeş în gios, pe un mal frumos, Negru-Vodă trece cu tovarăşi zece, nouă meşteri mari, calfe şi zidari, şi Manole, zece..." auzisem de Mănăstirea Curtea de Argeş şi de legenda meşterului Manole încă din şcoală, neputînd să n-o vizitez. Iar cînd am ajuns la destinaţie am rămas plăcut surprinsă de frumuseţea locului. Se găseşte aici
Mănăstirea Curtea de Argeş este situată la capătul bulevardului Basarabilor într-un părculeţ şi reprezintă un important loc de pelerinaj pentru credincioşi, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Interiorul mănăstirii păstrează cîteva obiecte din colecţia de artă bisericească, icoane şi tablourile regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. La fel, aici se află şi mormintele domnitorilor Neagoe Basarab, a soţiei şi fiicelor acestuia, a lui Radu de la Afumaţi, regilor Carol I şi Elisabeta, Ferdinad şi Maria.
Biserica mănăstirii a fost construită la sfîrşitul sec.XIX, pe timpul regelui Carol I în stil german din cărămidă.
Interiorul bisericii
În parc se află Statuia lui Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii (1512-1517)
Orăşelul în general mi s-a părut destul de drăguţ, curat, cu puţină lume, deci perfect pentru o plimbare la aer într-o zi de duminică. Pe lîngă cunoscuta mănăstire de Argeş mai ai de vizitat şi Fîntîna lui Manole, Ruinele Curţii Domneşti, Biserica Domnească, Biserica Olari, Casa Norocea - muzeul de etnografie, Muzeul municipal şi Gara din Curtea de Argeş. Biserica Sf.Gheorghe
Biserica Olari, construită de meşterii olari din cartierul ce le poartă numele. O bisericuţă interesantă, care din păcate era închisă şi nu am putut s-o vizitez în interior, dar mi-a parut excepţională prin picturile din exterior.
Biserica Domnească, Sf.Nicolae este ridicată în locul bisericii vechi din sec XIII. de către Basarab I şi este unul din principalele monumente de arhitectură religioasă păstrate pînă în zilele noastre. Pe pereţii interiori ai bisericii întîlnim picturi din diferite perioade, cu o valoare importantă frescele din sec XIV, biserica fiind inclusă în lista indicativă UNESCO.
Acum, dacă planificaţi o excursie prin România, treceţi în listă şi Curtea de Argeş !
În 2011 am făcut mai multe excursii prin România şi am vizitat doar o parte mică din ce mi-am propus, restul rămînînd pentru următoarele călătorii. Nu e prima dată cînd zic cît de mult sunt atrasă de ţinuturile româneşti pline de istorie şi cultură care-mi sunt aproape de suflet. Astfel, atunci cînd am fost la festivalul medieval de la Sighişoara, am trecut şi pe la Curtea de Argeş, un orăşel înconjurat de dealurile subcarpatice nu departe de Piteşti, la 150 km de Bucureşti. "Pe Argeş în gios, pe un mal frumos, Negru-Vodă trece cu tovarăşi zece, nouă meşteri mari, calfe şi zidari, şi Manole, zece..." auzisem de Mănăstirea Curtea de Argeş şi de legenda meşterului Manole încă din şcoală, neputînd să n-o vizitez. Iar cînd am ajuns la destinaţie am rămas plăcut surprinsă de frumuseţea locului. Se găseşte aici
Mănăstirea Curtea de Argeş este situată la capătul bulevardului Basarabilor într-un părculeţ şi reprezintă un important loc de pelerinaj pentru credincioşi, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Interiorul mănăstirii păstrează cîteva obiecte din colecţia de artă bisericească, icoane şi tablourile regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. La fel, aici se află şi mormintele domnitorilor Neagoe Basarab, a soţiei şi fiicelor acestuia, a lui Radu de la Afumaţi, regilor Carol I şi Elisabeta, Ferdinad şi Maria.
Biserica mănăstirii a fost construită la sfîrşitul sec.XIX, pe timpul regelui Carol I în stil german din cărămidă.
Interiorul bisericii
În parc se află Statuia lui Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii (1512-1517)
Orăşelul în general mi s-a părut destul de drăguţ, curat, cu puţină lume, deci perfect pentru o plimbare la aer într-o zi de duminică. Pe lîngă cunoscuta mănăstire de Argeş mai ai de vizitat şi Fîntîna lui Manole, Ruinele Curţii Domneşti, Biserica Domnească, Biserica Olari, Casa Norocea - muzeul de etnografie, Muzeul municipal şi Gara din Curtea de Argeş. Biserica Sf.Gheorghe
Biserica Olari, construită de meşterii olari din cartierul ce le poartă numele. O bisericuţă interesantă, care din păcate era închisă şi nu am putut s-o vizitez în interior, dar mi-a parut excepţională prin picturile din exterior.
Biserica Domnească, Sf.Nicolae este ridicată în locul bisericii vechi din sec XIII. de către Basarab I şi este unul din principalele monumente de arhitectură religioasă păstrate pînă în zilele noastre. Pe pereţii interiori ai bisericii întîlnim picturi din diferite perioade, cu o valoare importantă frescele din sec XIV, biserica fiind inclusă în lista indicativă UNESCO.
Acum, dacă planificaţi o excursie prin România, treceţi în listă şi Curtea de Argeş !
Miercurea fără cuvinte-Wordless Wednesday (01)
Azi am mai aflat ceva nou despre blogging...cum că există la bloggeri aşa o "fişcă" în fiecare miercuri se postează fotografii fără cuvinte, cu ideea că pozele vorbesc de la sine.
Habar nu am de unde a apărut această idee.. că doar trebuie să apară de undeva şi să aibă o istorie. Eu nu prea am găsit... sau poate nu am căutat bine :) Tot ce ştiu e că toată lumea postează poze miercuri :)
Dar, poate, ştiţi voi ceva mai mult ?
Particip şi eu cu prima poză
Startul s-a dat la Carmen
Startul s-a dat la Carmen
Gustar - ethno music festival 2012
În sfîrşit am ajuns şi la Gustar - cel mai mare festival internaţional open air din ţara noastră. 25 şi 26 august au fost două zile cu multă muzică bună şi tradiţii îmbinate cu pitoreasca aşezare Orheiul Vechi. În acest an festivalul a ajuns la cea de a 3-a ediţie la care au participat invitaţi din: România - trupa OM, Portugalia - Toques de Caramulo, Serbia - Bojan Ristic Brass Band, Polonia - Maria Pomianowska precum şi îndrăgiţii interpreţi autohtoni ca Valy Boghean şi Trigon ş.a În ciuda căldurii de afară de 40 de grade şi a rîndurilor interminabile la bere a fost o atmosferă plăcută şi prietenoasă :) Pe lîngă muzică şi dansuri în programul festivalului au intrat şi tîrguri meşteşugăreşti, expoziţie de costume şi instrumente muzicale tradiţionale. Nu au lipsit nici plăcintele şi sarmalele gătite de gospodinele din satele din apropiere şi vinul moldovenesc, mmm şi acum simt mirosul de grătar :) Cei care au fost prezenţi au putut să exploreze împrejurimile Orheiului Vechi - băile turceşti, izvorul medieval, mănăstirile rupestre precum şi gospodăriile tradiţionale din satele Butuceni şi Trebujeni. Pentru cei care au rămas peste noapte şi care au venit pentru ambele zile de festival a fost creat un camping pe malul Răutului. Acum vă invit să vedeţi cîteva poze de la faţa locului...
Escaladînd stîncile descoperi o panoramă frumoasă şi un apus de soare nemaipomenit :)
Sper să ne întîlnim la urmatoarea ediţie Gustar ! xoxo Dia
În sfîrşit am ajuns şi la Gustar - cel mai mare festival internaţional open air din ţara noastră. 25 şi 26 august au fost două zile cu multă muzică bună şi tradiţii îmbinate cu pitoreasca aşezare Orheiul Vechi. În acest an festivalul a ajuns la cea de a 3-a ediţie la care au participat invitaţi din: România - trupa OM, Portugalia - Toques de Caramulo, Serbia - Bojan Ristic Brass Band, Polonia - Maria Pomianowska precum şi îndrăgiţii interpreţi autohtoni ca Valy Boghean şi Trigon ş.a În ciuda căldurii de afară de 40 de grade şi a rîndurilor interminabile la bere a fost o atmosferă plăcută şi prietenoasă :) Pe lîngă muzică şi dansuri în programul festivalului au intrat şi tîrguri meşteşugăreşti, expoziţie de costume şi instrumente muzicale tradiţionale. Nu au lipsit nici plăcintele şi sarmalele gătite de gospodinele din satele din apropiere şi vinul moldovenesc, mmm şi acum simt mirosul de grătar :) Cei care au fost prezenţi au putut să exploreze împrejurimile Orheiului Vechi - băile turceşti, izvorul medieval, mănăstirile rupestre precum şi gospodăriile tradiţionale din satele Butuceni şi Trebujeni. Pentru cei care au rămas peste noapte şi care au venit pentru ambele zile de festival a fost creat un camping pe malul Răutului. Acum vă invit să vedeţi cîteva poze de la faţa locului...
Escaladînd stîncile descoperi o panoramă frumoasă şi un apus de soare nemaipomenit :)
Sper să ne întîlnim la urmatoarea ediţie Gustar ! xoxo Dia
Amintiri din copilărie - Cîrpeşti
Aceste fotografii îmi aduc aminte de copilărie, sau mai bine zis de unul din locurile în care am copilărit. Cîrpeşti, un sătuc la sudul Moldovei, de unde sunt buneii de pe linia tatălui. În fiecare an în vacanţa de vară mama ne trimitea "la ţară", că aşa îi zicem noi, normal cu multe indicaţii pe care urma să le respectăm, că aşa sunt toate mamele, grijulii. Să fiţi cuminţi ne zicea... şi cuminţi eram, să nu vă duceţi la iaz... şi numai cum plecau părinţii... azi ce facem? e cald , e vară.. mergem la scăldaaat :) Cred că toţi care au avut o copilărie la ţară pot să-şi aducă aminte de bazaconiile pe care le făceau, cine şi de cîte ori a căzut din pod sau din cireş, că aşa ne plăcea nouă să mîncăm cireşe direct de la producător :) Sau cum mergeam la furat piersici, roşii, sau cine şi ce-o mai furat, de fapt noi nu furam, noi mergeam la strîns :)) că doar n-o să lăsăm bunătăţile să se piardă.
Interesant îmi părea şi limbajul de la sud, unele cuvinte nici nu le înţelegeam, dar pe care le-am învăţat pe parcurs :) de ex. iorgan se zice la plapumă, paşcă - cutie de chibrite, cotlon - loc unde se face focul şi se pune cazanul la fiert, lejancă - o parte a cuptorului pe care se poate de întins/culcat, ce ne mai plăcea să ne întindem pe lejancă după o masă copioasă :) harag - parul care susţine viţa de vie, ţolic - covoraş, hie - vie, un cob de hin - ulcior cu vin, sopon - săpun ş.a Nu demult am făcut o reuniune de familie la care am participat alături de mătuşile şi verişorii mei. Am condus 120 de km pe un drum cînd mai bun cînd nu prea, că aşa sunt drumurile prin Moldova :) şi într-un final am ajuns la destinaţie.
Uniforma unchilor scoasă la aerisire
Beciul pe care ne urcam şi ne jucam
Cuţu păzeşte grădina
Bărdace, că aşa se zice la prune pe aici
Şi ne-am pornit prin mahala
Rîpa în care se bălăceau gîştele... şi noi :) ce-i drept pe atunci era mai multă apă
Te-am prins :)
Şi curcanul ţanţoş umblă prin curte
Raţe mute, perfecte pentru casă, nu? :)
Iepuraşi drăgălaşi
Şi aşa cum unchiul meu e apicultor erau şi albine pe acolo ...
Aş vrea data viitoare să particip şi la strînsul mierii nu doar la mîncat :)
Nici o vietate nu a suferit în urma fotoshootingului :) xoxo Dia
Interesant îmi părea şi limbajul de la sud, unele cuvinte nici nu le înţelegeam, dar pe care le-am învăţat pe parcurs :) de ex. iorgan se zice la plapumă, paşcă - cutie de chibrite, cotlon - loc unde se face focul şi se pune cazanul la fiert, lejancă - o parte a cuptorului pe care se poate de întins/culcat, ce ne mai plăcea să ne întindem pe lejancă după o masă copioasă :) harag - parul care susţine viţa de vie, ţolic - covoraş, hie - vie, un cob de hin - ulcior cu vin, sopon - săpun ş.a Nu demult am făcut o reuniune de familie la care am participat alături de mătuşile şi verişorii mei. Am condus 120 de km pe un drum cînd mai bun cînd nu prea, că aşa sunt drumurile prin Moldova :) şi într-un final am ajuns la destinaţie.
Uniforma unchilor scoasă la aerisire
Beciul pe care ne urcam şi ne jucam
Cuţu păzeşte grădina
Bărdace, că aşa se zice la prune pe aici
Şi ne-am pornit prin mahala
Rîpa în care se bălăceau gîştele... şi noi :) ce-i drept pe atunci era mai multă apă
Te-am prins :)
Şi curcanul ţanţoş umblă prin curte
Raţe mute, perfecte pentru casă, nu? :)
Iepuraşi drăgălaşi
Şi aşa cum unchiul meu e apicultor erau şi albine pe acolo ...
Aş vrea data viitoare să particip şi la strînsul mierii nu doar la mîncat :)
Nici o vietate nu a suferit în urma fotoshootingului :) xoxo Dia
Plimbare prin Szentendre
Szentendre sau Sf.Andrei este un orăşel situat pe malul Dunării nu departe de Budapesta, la aprox 20 km. A fost întemeiat de către refugiaţii sîrbi care putînd să-şi păstreze religia ortodoxă a devenit centrul sîrbilor din Ungaria. Sîrbii au avut influenţă mare şi în arhitectura oraşului construind case şi biserici sîrbeşti.
Cum ajungi? Din Budapesta ai mai multe posibilităţi: 1. cu trenul suburban HEV din staţia Batthyany care circulă destul de des şi face 40 de minute 2. cu vaporul pe Dunăre 3. cu atobuzul din staţia Ujpest-Varoskapu ajungi în 25-30 de minute 4. cu transport personal (maşina sau bicicleta, de ce nu)
Aici găseşti tot ce e nevoie pentru a petrece timpul frumos. Poţi să faci o plimbare relaxantă pe malul Dunării sau să mergi pe străduţele înguste unde gaseşti magazine şi tarabe cu tot ce vrei. Suveniruri, obiecte meşteşugăreşti din lemn sau ceramică, jucării şi bijuterii hand-made, haine populare. Toate astea le întîlneşti pe strada principală pe care te plimbi, preţurile fiind mai mici decît în Budapesta, deci poţi face şi shopping.
Boia de ardei sau paprica ungurească o găseşti la fiecare colţ în orice formă, praf sau uscată, este des întîlnită în mîncărurile ungureşti.
Fabrica de Indigo care datează din 1878 a familiei Kovacs, unde şi pînă în prezent sunt create faimoasele ţesături albastre printr-o metodă specială de colorare cu folosirea blocurilor de lemn pentru imprimarea diferitor motive.
Ce mai poţi face? Vizitează galeriile şi muzeele. Szentendre este cunoscut şi ca orăşel artistic. Nu rata muzeul satului cu arhitectura rurală specifică unor regiuni din Ungaria, colecţia sculpturilor din ceramică a vestitei Margit Kovacs, cunoscutul muzeu de marţipan, magazinul-muzeu cu jucării de Crăciun, da da e deschis chiar şi vara :) precum şi alte galerii de artă. muzeul de Crăciun
Biserica Bunavestire din piaţa Fo Ter
În piaţa Fo Ter a fost ridicată o cruce în semn de recunoştinţă că ciuma nu a lovit orăşelul Szentendre în perioada cînd Europa era bîntuită de această suferinţă.
Primăria Szentendre
După plimbare poţi lua masa la unul din restaurantele din preajmă. Din deliciile ungureşti recomand gulaşul din carne de cerb sau căprioară. Gustă şi vinul unguresc Tokai sau o palincă ungurească :)
Şi ca să recapitulăm... ce facem în Szentendre? plimbare şi iar plimbare, arhitectură frumoasa, muzee şi shopping... Dunărea
Cum ajungi? Din Budapesta ai mai multe posibilităţi: 1. cu trenul suburban HEV din staţia Batthyany care circulă destul de des şi face 40 de minute 2. cu vaporul pe Dunăre 3. cu atobuzul din staţia Ujpest-Varoskapu ajungi în 25-30 de minute 4. cu transport personal (maşina sau bicicleta, de ce nu)
Aici găseşti tot ce e nevoie pentru a petrece timpul frumos. Poţi să faci o plimbare relaxantă pe malul Dunării sau să mergi pe străduţele înguste unde gaseşti magazine şi tarabe cu tot ce vrei. Suveniruri, obiecte meşteşugăreşti din lemn sau ceramică, jucării şi bijuterii hand-made, haine populare. Toate astea le întîlneşti pe strada principală pe care te plimbi, preţurile fiind mai mici decît în Budapesta, deci poţi face şi shopping.
Boia de ardei sau paprica ungurească o găseşti la fiecare colţ în orice formă, praf sau uscată, este des întîlnită în mîncărurile ungureşti.
Fabrica de Indigo care datează din 1878 a familiei Kovacs, unde şi pînă în prezent sunt create faimoasele ţesături albastre printr-o metodă specială de colorare cu folosirea blocurilor de lemn pentru imprimarea diferitor motive.
Ce mai poţi face? Vizitează galeriile şi muzeele. Szentendre este cunoscut şi ca orăşel artistic. Nu rata muzeul satului cu arhitectura rurală specifică unor regiuni din Ungaria, colecţia sculpturilor din ceramică a vestitei Margit Kovacs, cunoscutul muzeu de marţipan, magazinul-muzeu cu jucării de Crăciun, da da e deschis chiar şi vara :) precum şi alte galerii de artă. muzeul de Crăciun
Biserica Bunavestire din piaţa Fo Ter
În piaţa Fo Ter a fost ridicată o cruce în semn de recunoştinţă că ciuma nu a lovit orăşelul Szentendre în perioada cînd Europa era bîntuită de această suferinţă.
Primăria Szentendre
După plimbare poţi lua masa la unul din restaurantele din preajmă. Din deliciile ungureşti recomand gulaşul din carne de cerb sau căprioară. Gustă şi vinul unguresc Tokai sau o palincă ungurească :)
Şi ca să recapitulăm... ce facem în Szentendre? plimbare şi iar plimbare, arhitectură frumoasa, muzee şi shopping... Dunărea
Generat în 0.389 secunde.