– – – scroll down for English – – –
RO / Chișinăul de la nivelul unei bănci
Băncile, în calitate de elementele ale mobilierului urban, se pot găsi cu ușurință în spațiul public. Acestea, alături de alte obiecte precum stâlpii de iluminat, coșurile de gunoi, fântânile, parcările pentru biciclete sau chiar sculpturile amplasate în spațiul public, sunt concepute și proiectate cu scopul de a îmbunătăți funcționalitatea și confortul cetățeanului în diferite spații urbane. Cu toate acestea, istoria băncilor ne întoarce în Antichitate, poate pentru că a existat întotdeauna o nevoie umană de a căuta confort în spațiul public, pentru a încuraja adunarea oamenilor, dialogul, socializarea sau pur și simplu odihna.
Astfel, putem înțelege banca din două puncte de vedere principale: pe de o parte, drept un obiect estetic și funcțional, proiectat conform anumitor rigori, măsuri și ținânduse cont de proprietățile sale ergonomice pentru a răspunde mai bine confortului utilizatorilor. Pe de altă parte, banca poate fi înțeleasă și ca o reflecție a politicilor sociale ale fiecărui timp și loc.
În civilizațiile greacă și romană, banca exista deja ca parte esențială a mobilierului public, acestea fiind amplasate în principal în piețe publice sau teatre, cu scopul de a promova apropierea dintre diferiți cetățeni, adunări și dezbateri sau pur și simplu pentru a savura mai confortabil cultura. Cu toate că în această perioadă designul băncii nu era în mod deosebit important, deoarece erau structuri simple din piatră sau lemn, aceste elemente modeste ofereau un spațiu pentru întâlniri și socializare. Pe măsură ce avansăm în istorie, aspectul estetic al acestor structuri în spațiul public capătă importanță, de exemplu, în Epoca Modernă timpurie și datorită Renașterii, băncile au început să fie considerate elemente demne de a fi decorate într-un mod elaborat. Astfel, băncile au devenit elemente estetice, care alcătuiesc designul peisajului în spațiile publice precum parcurile și grădinile. Dezvoltarea științifică, economică și socială care a avut loc în secolul al XIX-lea a favorizat amenajarea spațiilor publice. Treptat, au fost dezvoltate studii de urbanism în marile orașe pentru a permite o planificare și distribuție mai bună a spațiului urban și a împrejurimilor lor, având în vedere tot mai multe elemente precum confortul, durabilitatea și estetica.
Spiro Kostof, istoric al arhitecturii, analizează evoluția băncilor și a altor elemente de mobilier urban ca parte a procesului de creștere a orașelor și a dezvoltării progresive a urbanismului. Urbanista Sonia Hirt se concentrează pe transformarea urbană și privatizarea progresivă a spațiului public în țările aflate sub regimuri socialiste.
În continuare, după această scurtă sinteză istorică, care ne ajută să înțelegem mai bine despre importanța acestor elemente pentru spațiul public și, respectiv, pentru oamenii care le folosesc, aș dori să mă concentrez asupra cazului specific al Chișinăului. Înainte de a introduce imaginile, aș dori să preîntâmpin că acestea au fost realizate într-un interval de timp scurt, între lunile noiembrie și decembrie 2023, astfel încât reflectă doar o mică fracțiune din modul în care aceste elemente urbane sunt utilizate de către membrii societății care coexista în această capitală.
Aș dori să încep cu un element urban tipic pentru multe țări post-socialiste, cunoscut sub numele de „dvor”, și anume curtea sau zona comună a unui grup de blocuri de clădiri de locuit. Acest spațiu semi-public și semi-privat are adesea bănci cu mese, astfel încât membrii comunității și vecinii să poată mânca în aer liber sau să se poată întâlni pentru a purta o conversație. În plus, multe dintre ele au și o mică zonă dedicată petrecerii timpului liber pentru copii, astfel încât toată lumea are un loc în aceste curți foarte speciale.
Un alt element care m-a surprins în legătură cu această cultură este cimitirul înțeles ca spațiu public. Prima dată când am vizitat un cimitir în nordul Moldovei, am observat ceva ce nu mai văzusem niciodată: majoritatea mormintelor aveau o simplă masă și bănci modeste, astfel încât rudele răposatului să poată veni și să mănânce împreună cu cei dragi „plecați”. Un alt spațiu pentru adunare și socializare care contribuie la menținerea vie a memoriei generațiilor trecute. Aici sunt câteva fotografii de la cimitirul armenesc-gregorian și romano-catolic polonez situat pe strada Valea Trandafirilor nr. 11.
După cum am anticipat deja, în secolul al XIX-lea, progresul științific a permis o dezvoltare mai rapidă a industriei și fabricilor, ceea ce a favorizat înlocuirea progresivă a muncii manuale cu una mecanizată. În acest fel, băncile au început să fie produse mai rapid și mai econom, ceea ce a favorizat dezvoltarea și îmbunătățirea mobilierului public, în special în spații precum sunt parcurile și grădinile. Chișinău are mai multe parcuri publice mari, unde cetățenii și oaspeții se pot plimba, se pot așeza pe o bancă pentru a se odihni, privi, conversa sau chiar pentru a juca șah!
Chișinăul mai dispune de spații exterioare similare, unde locuitorii să poată merge să se bucure de fauna și flora locală și cea din alte părți ale lumii. Grădina Zoologică și Grădina Botanică din Chișinău sunt câteva dintre aceste spații, care oferă, de asemenea, bănci comode pentru a sta și a observa natura în periferia orașului.
Fără îndoială nu ducem lipsă de spații pentru relaxare și conectare cu natura în raza orașului. Cu toate acestea, așa cum se poate observa, aceste spații publice nu sunt foarte aglomerate. Trebuie să recunosc că aceste fotografii au fost realizate în perioada noiembrie – începutul lui decembrie, dimineața, când majoritatea locuitorilor pleacă la serviciu, iar copiii și tinerii la școală și universitate, cu toate acestea frecventarea acestor spații părea redusă.
În acest moment aș dori să-mi concentrez atenția asupra ideii unor spații publice aglomerate și populare, să încerc să explic acest fenomen. Plimbându-mă prin spațiile publice ale Chișinăului, am observat că spațiile destinate activităților comerciale au tendința să fie întotdeauna foarte aglomerate, indiferent de ziua săptămânii sau de ora vizitei. Într-un fel, în acest tip de spații publice contactul între cetățeni se realizează cel mai ușor.
Pe măsură ce ne plimbăm prin zona centrală a orașului, putem vedea cum băncile devin din ce în ce mai aglomerate, iar unul dintre cele mai aglomerate spații publice din Chișinău, ironic, este Piața Centrală și zona din jurul ei, unde putem vedea mulți vânzători ambulanți, care își creează propria lor „magazie” cu ajutorul unei bănci de plastic sau unei găleți, produselor expuse spre vânzare și prezenței lor prietenoase. Această modalitate de a-și apropria o mică parte a spațiului public pentru a se implica în activitatea comercială ne oferă imagini foarte interesante de analizat din diferite perspective. În principal, găsim femei de o vârstă mijlocie sau în etate, multe dintre ele își petrec aproape întreaga zi așezate pe aceste bănci improvizate, chiar și pe marginea trotuarului, care nu sunt confortabile și nu au fost proiectate cu un scop estetic, contrar celorlaltor bănci pe care le găsim în oraș.
Articol și fotografii de Alicia Delgado, voluntară în cadrul Asociației Oberliht, drept expresie a interesului său pentru arhitectură, urbanism și oamenii din orașul Chișinău.
EN / Chisinau at the bench level
Benches are one more element of the urban furniture that we can easily find in the public space. These, along with others such as lampposts, litter garbage cans, fountains, bike racks or even artistic sculptures located in the public space, are conceived and designed with the aim of improving the functionality and comfort of the citizen in different urban spaces. However, the history of benches goes back to Antiquity, perhaps because there has always been a human need to seek comfort in public space to encourage the gathering of people, dialogue, socialising or simply resting.
We can understand the bench from two main points of view: on the one hand, as an aesthetically charged element that is designed following specific guidelines, measures, and seeks to be ergonomic to promote the comfort of the user or users who make use of it. On the other hand, the bench can also be understood as another reflection of the social policies of each time and place.
In the Greek and Roman civilizations, the bench already existed as a fundamental part of the public furniture, these were located mostly in public squares or theaters with the aim of promoting the rapprochement between the different citizens, gatherings and debates, or simply to enjoy culture more comfortably. Although at this time the design of the bench was not particularly important, as they were simple stone or wooden structures, these elements humbly offered a space for meeting and socializing. As we move forward in history, the aesthetic interest of these structures in the public space is gaining importance. For example in the early Modern Age, and thanks to the Renaissance, benches also began to be considered elements deserving greater elaboration and and ornate treatment. In this way, benches began to be considered as aesthetic elements that make up the landscape design of public spaces, like parks and gardens. The scientific, economic and social development that took place in the 19th century favored the arrangement of public spaces. Little by little, urban planning studies were developed in large cities to allow for better planning and distribution of cities and their surroundings, taking into account more and more elements such as comfort, durability and aesthetics.
Spiro Kostof, architectural historian, analyzes the evolution of benches and other elements of urban furniture as part of the process of city growth and the progressive enrichment of urbanism. Urban planner Sonia Hirt focuses on urban transformation and the progressive privatization of public space in countries under socialist regimes.
Therefore, after this small historical review that helps us to understand with more perspective the importance of these elements for the public space and for the people who make use of it, I would like to focus on the specific case of Chisinau. Before introducing the images I would like to warn that these have been taken in a short period of time, between the months of November and December 2023, so they reflect only a small fragment of how these urban elements are used by the society that coexists in this capital.
I would like to start with an urban element typical of many post-socialist countries popularly known as „dvor”, it is the courtyard or common area of a group of blocks of buildings. This semi-public, semi-private space often has benches with tables so that the neighbors of the community can eat outdoors or meet to have a conversation. In addition, many of them also have a small area dedicated to children’s entertainment, so everyone has a place in these very special courtyards.
Another element that surprised me about this culture is the cemeteries understood as public spaces. The first time I visited a cemetery in northern Moldova I noticed something I had never seen before: most of the tombs had a simple table and humble benches so that the relatives of the deceased could go and eat together with their departed loved ones. Yet another space for gathering and socializing that helps to keep the memory of past generations alive. Here are some photos of the Armenian-Gregorian and Polish Roman Catholic cemetery located at 11 Valea Trandafirilor Street.
As we have already anticipated before, during the nineteenth century, scientific advances allowed a faster development of industries and factories, this favored that the manual and handmade works until then were progressively replaced by machines. In this way, benches began to be produced more quickly and more economically, which favored the development and improvement of public furniture, especially in spaces such as parks and gardens. Chisinau has several large public parks, where citizens and visitors can walk but also sit on a bench to rest, watch, talk or even play chess!
Similarly, the city of Chisinau also offers outdoor spaces where citizens and visitors can go to enjoy the fauna and flora not only local but also from other parts of the world. Some of these spaces are the Chisinau Zoo and the Chisinau Botanical Garden. These public spaces also offer pleasant benches to sit and observe nature on the outskirts of the city.
There is no doubt that there is no shortage of places to relax and connect with nature in the city of Chisinau. However, as you may have noticed, these public spaces are not very crowded. And although I must admit that these photographs were taken between the months of November and early December, in the morning when the vast majority of citizens are at work and children and young people in schools and universities, the turnout was low in these spaces.
And at this point I would like to emphasize this idea about the crowdedness of public spaces, their popularity, and the reason for this situation. Walking through the public spaces of Chisinau I noticed that there is a tendency that those public spaces intended for commercial activity are always very crowded, no matter what day of the week or what time of the day they are visited. Somehow, it is in this type of public spaces where contact between citizens is most easily generated.As we walk through the more central streets of Chisinau we can see how the benches are more crowded.
And almost ironically, one of the busiest public spaces in Chisinau is piața centrală and its surroundings, where we can find many street vendors who create their own „store” with just a small plastic bench or bucket, the products they sell and their friendly presence. This way of appropriating a small area of public space to engage in commercial activity leaves us very interesting pictures to analyze from different points of view. Mainly we find women of adult age or almost in old age, many of them spend almost all day sitting on these makeshift benches, even on the curbs of the sidewalk, which are not ergonomic, nor have been designed with an aesthetic purpose, like the rest we find in the city.
Article and photographs by Alicia Delgado, volunteer of the Oberliht Association, as an expression of her interest for architecture, urbanism and people of the city of Chisinau.
