8098 cazuri COVID-19 în Moldova
3352 – cazuri active
4455 – cazuri vindecate
291 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 31 mai 2020 ora 07:32


Lena NegruGoogle Page Rank

Lena NegruLena Negru


Daca doresti sa cunosti mai multe despre ansamblul etno-folcloric ,,Crenguta de |Iedera,, si despre interpreta de muzica populara Maria Iliut, atunci ia si viziteaza acest sait,te astept.
RSS posts

Arta si Cultura


Comenteaza





De Paşti, Maria Iliuţ a gătit bucatele alături de nora sa!


„Privighetoarea din Carpaţi”, îndrăgita interpretă de muzică populară, Maria Iliuţ, se înţelege de minune cu nora sa, Marina, devenind şi prietene foarte bune. Cele două au făcut împreună meniul cu bucatele care se vor regăsi pe masa de Paşti.Maria Iliuţ a gătit bucate tradiţionale pentru masa de Înviere, dar fără friptură de miel. Interpreta ne-a spus că în Bucovina, de Paşti, nu se sacrifică mielul. „Friptura de miel lipseşte de Paşti, categoric. Nicio familie nu sacrifică mielul de mic. Bucatele noastre sunt făcute mai mult din porcul care a fost sacrificat de Crăciun. Fiecare gospodină are grijă să-şi facă rezervă de carne şi pentru masa de Paşti. La noi se găteşte tobă de porc, „chişcă” umplută cu hrişcă, aceste feluri de mâncare sunt foarte bune. A doua zi se organizează scrâncioburi, prilej de a se adună laolaltă, de la mic la mare, ca să ciocnească ouă roşii. Se spune că dacă ciocneşti ouă cu persoana dragă, te vei întâlni cu el pe lumea cealaltă”, ne povesteşte Maria Iliuţ.De când s-a stabilit cu traiul în Chişinău, interpreta obişnuieşte să sărbătorească prima zi de Paşti alături de fini, naşi, iar a doua zi, merge în vizită la rudele din Cernăuţi.În acest an, interpreta, împreună cu nora sa, Marina, a gătit sărmăluţe, pârjoale, răcituri din cocoşul pe care l-a adus de la ţară şi salate. Din lipsă de timp, Maria Iliuţ ne-a spus că pasca şi cozonacul le-a cumpărat.Lena NEGRU
Maria Iliuţ, soacră mare! FOTO


O nuntă ca-n basme„Privighetoarea din Carpaţi”, îndrăgita interpretă de muzică populară, Maria Iliuţ, a fost soacră mare. Fiul său, Marin, care este un cunoscut operator de film şi televiziune, s-a căsătorit cu aleasa inimii sale, Marina. Nunta a avut loc într-un local fastuos din Chişinău, iar părinţi spirituali le-au fost Leontina şi Virgiliu Mărgineanu, directorul „OWH TV Studio”. Tinerii însurăţei au avut parte de-o nuntă ca-n basme, de la care nu au lipsit tradiţiile, obiceiurile şi bucatele moldoveneşti.   Se înţelege bine cu noraSoacra mare a fost extrem de emoţionată pe tot parcursul evenimentului. La nuntă, Maria Iliuţ a purtat o rochie superbă pe care şi-a cusut-o la comandă. „Am fost mereu în tensiune, foarte emoţionaţi, ne doream ca totul să iasă bine şi aşa a şi fost. Marina nu e din domeniul artei, este economistă, dar este exact nora pe care am dorit-o. Ne înţelegem foarte bine. Mi-a plăcut din prima, este o fată modestă şi fără fiţe”, ne-a declarat Maria Iliuţ.   Vrea nepoţeiLa nuntă au fost au fost prezenţi 140 de invitaţi. Interpreta de muzică populară a rămas plăcut surpinsă din partea colegilor săi de breaslă, care au cântat pentru toţi nuntaşii. Printre aceştia s-a numărat Mihai Amihălăchioaie cu băieţii din orchestra sa, Cristina Pintilie, fosta elevă a Mariei Iliuţ, Constantin Rotaru etc. „Desigur că am cântat şi eu la nuntă. După nuntă le-am spus lui Marin şi Marinei că sunt tare frumuşei, dar vreau şi nepoţei”, mai spune, zâmbind, Maria Iliuţ.În toiul nunţii, mirelui i-a fost furată mireasa, iar ca să o recupereze, Marin a trebuit să-i spună cele mai frumoase şi mai dulci cuvinte. „apropo magazin” le urează proaspeţilor însurăţei Casă de Piatră şi să o faceţi, cât mai curând, bunică pe distinsa doamnă a muzicii populare!Lena NEGRU









Maria Iliuţ moşteneşte o colecţie valoroasă de costume populare!


După ce a apărut în noul spot „apropo”, interpreta de muzică populară, Maria Iliuţ, a fost telefonată de nişte apropiaţi care s-au oferit să o ajute la reparaţia apartamentului. „Nu înţelegeau cum de mi s-a inundat apartamentul, vroiau să vină să mă ajute la reparaţie. Le-am explicat cum stau, de fapt, lucrurile şi că apartamentul meu este în regulă”, ne-a declarat „Privighetoarea din Carpaţi”, adăugând că a prietenii au felicitat-o pentru spotul captivant. Deşi, din start, nu-şi imagina cum va arăta produsul final, Maria Iliuţ s-a arătat mulţumită şi ne-a spus că va mai accepta asemenea oferte. „Eu am unele mofturi, niciodată nu sunt mulţumită de ceea ce fac, consider că este loc şi de mai bine. Echipa cu care am lucrat a fost bravo. M-am bucurat că au filmat elementele din costum, de exemplu opincile, şi le-au arătat în spot. Astăzi lumea tinde spre cel mai perfect şi mai modern”, mai spune interpreta.Are cea mai veche ie!Maria Iliuţ deţine şi o fascinantă colecţie de 20 de costume populare confecţionate de surorile sale Saveta şi Ileana, iar vara aceasta şi-a îmbogăţit colecţia cu o cămăşuţă cu altiţă ( broderie care se face pe umerii iilor - n.r.). De asemenea, emisarul Bucovinei deţine o ie veche de peste 200 de ani. „Este într-o stare bună, culorile s-au păstrat, căci sunt naturale, valorează mult şi poate fi apreciată la justa sa valoare doar de un specialist. De multe ori când mă aflam pe muchie de cuţit, mă confruntam cu probleme financiare, mă gândeam să vând nişte costume, căci sunt foarte valoroase. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ieşit din acele situaţii şi nu am fost nevoită să vând costume. Colecţia mea leva rămâne nepoţeilor mei. Să ştiţi că am de unde s-o înnoiesc, dar trebuie să am şi unde să le arăt. La noi evoluările artiştilor sunt tot mai puţine şi nu are rost să stea şi să prindă mucegai”, conchide Maria Iliuţ.În curând, interpreta va lansa un nou album de muzică populară, doar că mai are de înregistrat câteva balade şi doine.Lena NEGRU
Tânăr sexy, la picioarele Mariei Iliuţ!


Extraordinar! Interpreta de muzică populară Maria Iliuţ a avut parte recent de un incident mai puţin plăcut: apartamentul fermecătoarei doamne a fost inundat, din greşeală, de către un tânăr şarmant. Nelu Pascal, vecinul vedetei, s-a scuzat, dând vina pe tabloidul „apropo”.Din fericire, celebra interpretă nu va trebui să-i ceară daune vecinului său, pentru că acţiunea s-a desfăşurat conform unui scenariu, în timpul filmărilor pentru noul spot „apropo”.După spotul cu pescarul, tabloidul „apropo” vine şi în acest sezon cu o interesantă campanie publicitară - un spot plin de umor şi strălucire, a cărui temă o constituie relaţiile dintre vecini.Maria Iliuţ a acceptat invitaţia redacţiei de a deveni eroina principală a spotului publicitar, interpretând alături de colegul nostru Nelu Pascal, un admirator al vedetei şi cel care în sezonul de vară a filmat pentru „apropo” în rol de pescar. Prin invitaţia distinsei doamne Maria Iliuţ, o personalitate îndrăgită la noi, ne-am dorit fidelizarea cititorilor şi atragerea altor noi. Am mizat, în special, pe segmentul de vârstă 30-50 ani, dar şi pe tradiţie, sentimente şi autoironie”, declară Alina Guţu, redactorul-şef al „apropo”, adăugând că spotul precedent a fost foarte de bine primit de public.Am inundat baia hotelului „Jazz”Noul produs, care va fi difuzat începând cu săptămâna viitoare la JurnalTV, a fost filmat în incinta Hotelului „Jazz”. „A fost foarte dificil să găsim o locaţie, cu atât mai mult un apartament care să poată fi inundat. Apreciem disponibilitatea administraţiei hotelului „Jazz” şi le mulţumim pe această cale”, adaugă Vlad Vasilcov, manager promovare la „apropo”.Scenariul a suferit multe schimbări, câteva detalii fiind modificate chiar pe parcursul filmărilor. Şi pentru că în incinta hotelului, al cărui interior e mai mult decât spectaculos, am descoperit un aparat de radio vechi, regizorul clipului, Dorin Vornices, a hotărât pe loc să îl includă în scenariu.Deşi nu sunt actori de meserie, Maria Iliuţ şi Nelu şi-au intrat foarte bine în rol şi au acceptat cele mai neobişnuite situaţii.Filmările au culminat cu secvenţa în care Nelu şterge podeaua, la picioarele interpretei care citea relaxată ziarul. „Sper să nu ajung niciodată în asemenea situaţie”, a exclamat Nelu printre cadre, referindu-se că i-ar părea rău să inunde apartamentul frumoasei cântăreţe în realitate.Scena cu inundarea băii a dat cele mai multe bătăi de cap regizorului, deoarece cada era foarte mare. Baia a fost inundată, însă nu atât de mult cât prevedea scenariul, drept pentru care s-a recurs la câteva şiretlicuri grafice.Suntem mai mult decât încântaţi de rezultat. Ţinem neapărat să îi mulţumim doamnei Maria Iliuţ, care a acceptat inedita experienţă pentru ea şi care ne-a cucerit pe toţi în noul său rol, colegului nostru Nelu, pe care sperăm să-l regăsim şi în următorul nostru spot, de Crăciun şi cameramanului Anatolie Serjan (alias Scorps), cel de la care a pornit ideea clipului. Mulţumim echipei de producţie, precum şi administraţiei „Jazz Hotel”.
La Mulţi Ani, Maria Iliuţ!


Astăzi îşi sărbătoreşte ziua de naştere „Privighetoarea din Carpaţi”, Maria Iliuţ. Vedeta muzicii populare nu este genul de interpret căruia să-i placă laudele. De ziua sa, emisarul Bucovinei va munci, ca în orice zi obişnuită.„apropo” îi urează artistei un călduros La Mulţi Ani, sănătate, fericire, multă voie bună şi doar realizări mari pe tărâmul muzicii populare.
Gala Festivalului Cântecului Pascal


Ansamblul Mariei Iliuţ „Crenguţa de Iederă”participă astăzi, pentru a 15-a oară, la Gala Festivalului Cântecului Pascal, care se desfăşoară în curtea bisericii „Sf.Dumitru” din Chişinău.La Festival participă mai multe ansambluri de folclor şi tineret, dintre care 20 de colective şi 28 solişti. Printre cei care s-au evidenţiat prin măiestrie şi talent se numără, „Crenguţă de Iederă”, ansamblul ”Mocăncuţa” (conducător Romela Osoianu), ansamblul „Haiducii” de la Colegiul Transporturilor ş.a.Organizatorul evenimentului este Pretura Sectorului Botanica. „Primăria municipiului Chişinău ne-a oferit 10 mii de lei, bani pe care îi vom repartiza participanţilor, în dependenţă de felul în care aceştia vor fi apreciaţi de juriu”, ne-a comunicat dl Nicolae Gribincea, şeful secţiei Cultură a Preturii Botanica.
Examen pentru Ansamblul Mariei Iliuţ


Ieri, pe scena Casei de Cultură din Chişinău, s-a desfăşurat un concert cu tematică folclorică, organizat de studenţii Facultăţii de Arte Frumoase a Universităţii de Stat din Moldova. Cel mai important moment al evenimentului a fost atunci când Ansamblul Folcloric „Crenguţă de Iederă”, conducător Maria Iliuţ, au prezentat auditoriului un şir de numere artistice, precum şi câteva înregistrări video de la diferite concerte la care au participat. „Noi am evoluat ca un colectiv model din republică. La fiecare doi ani ne apărăm titlul de Ansamblu Folcloric şi dăm un fel de dare de seamă în faţa poublicului”, a specificat Maria Iliuţ.Concertul a fost deschis de ansamblul „Muguraş”, din satul Căpriana, r. Străşeni, conducător Doina Radu, care au prezentat mai multe cântece şi dansuri folclorice.Rectorul USM, Gheorghe Ciocanu, prezent şi el la eveniment, a ţinut un discurs în care îi îndrumă pe toţi tinerii pasionaţi de cultura folclorică să studieze la Facultatea de Arte Frumoase. „Este în avantajul fiecărui tânăr care face o facultate de bază la USM să studieze şi la această facultate în loc să apuce pe un drum greşit în viaţă sau să irosească timpul distrându-se prin baruri”, a afirmat rectorul Gheorghe Ciochină.
„Veşnicia s-a născut la sat!”


În perioada 25-26 martie, Centrul Naţional de Creaţie Populară (CNCP) a găzduit una din manifestările organizate de specialiştii acestei instituţii, Seminarul Republican cu participarea conducătorilor formaţiilor folclorice neprofesioniste cu genericul „Modalităţi de constituire a repertoriului”. La eveniment au fost invitaţi peste 100 de conducători artistici din republică.Tematica seminarului a generat din tendinţa specialiştilor în domeniul folclorului de a ajuta colegii din teritoriu să depăşească una din problemele majore de care se ciocneşte astăzi un colectiv folcloric, cea care ţine de repertoriu. Au fost abordate şi aspecte care vădesc cultura scenică, acompaniamentul, care de multe ori nu este unul tradiţional, vestimentaţia etc. Prelegerile au fost susţinute de specialiştii CNCP, dar şi de invitaţii Ministerului Culturii, Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală. În scopul instruirii conducătorilor formaţiilor folclorice, valorificării repertoriului tradiţional au fost prezentate următoarele comunicări: ,,Gleb Ciaicovschi-Mereşanu, promotor al valorilor culturale”, Svetlana Badrajan, lector superior la AMTAP, doctor în muzicologie;,,Tehnologii multimedia în valorificarea patrimoniului cultural imaterial”, Mariana Cocieru, şef fond de folclor, CNCP; ,,Activitatea colectivelor folclorice – proces ascendent ori descendent?”; Silvia Zagoreanu, şef secţie folclor, CNCP; „Repertoriul muzical – parte componentă a datinilor şi obiceiurilor populare”, Oleg Volontir, sef secţie, CNCP; ,,Casa părintească – zestrea neamului”, Tatiana Popa, directorul Casei-muzeu din s. Hîrjauca, r-n Călăraşi; „Promovarea portului popular autentic de către formaţiile folclorice”, Iulia Paliţ, sef secţie meşteşuguri populare, CNCP.„Analiza materialului prezentat în cadrul Atestării colectivelor artistice de amatori, anul 2008, discuţii la temă”, Gheorghe Nicolaescu, specialist muzicolog, CNCP.Ansamblul Mariei Iliuţ, unul din cele mai bune colective folcloriceDiscursurile prezentate în cadrul seminarului au generat o serie de întrebări şi discuţii cu referinţă la activitatea colectivelor folclorice. La dezbateri a fost invitat reprezentantul Ministerului Culturii, Olga Bârlad, Direcţia politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă. Împreună cu directorul CNCP, Iustina Scarlat, s-a încercat o prodigioasă conlucrare cu specialiştii din teritoriu, astfel încât aceştea să obţină îndrumările necesare vizând aspectele vulnerabile ale activităţii lor.Soluţia de asemenea a venit şi în urma prezentării unui program artistic de către ansamblul etnofolcloric „Crenguţă de iederă”de pe lângă Casa de cultură a USM, conducător artistic Maria Iliuţ. Fiind unul din cele mai bune colective folclorice model din ţară, laureat al festivalurilor şi concursurilor naţionale şi internaţionale de folclor, „Crenguţă de iederă” a demonstrat încă o dată afirmaţia marelui poet şi filosof al neamului Lucian Blaga: „Veşnicia s-a născut la sat”. Programul prezentat a îmbinat diverse creaţii din patrimoniul nostru cultural intangibil: cântec de nuntă, însoţit de obiceiul jucatul zestrei, cătănie, dragoste, păstoresc, pascal etc. Blocurile de dans folcloric au uimit prin diversitatea lor: polca de la Soloneţii Noi, hora în două părţi, sârba de la Costiuleni, bătuta flăcăilor, schiţa fetelor etc., generând printre spectatori un suflu viu de hora satului.Andrei Tamazlâcaru, prezent la spectacolDe asemenea în cadrul spectacolului au fost prezentate secvenţe video din examenele susţinute de studenţii anului III ai facultăţii de arte frumoase, specialitatea conducător de ansamblu folcloric. Obiceiurile inedite, valorificate scenic: „Ieşitul la iarbă verde de Lunea Rusaliilor”, “Curăţitul fântânilor, izvoarelor de Rusalii”, „Sânzienele”, „Maiul femeilor” etc. au susţinut adevărul despre nesecatele comori ale folclorului naţional. Prezent la spectacol a fost şi marele folclorist Andrei Tamazlâcaru, care a remarcat aportul considerabil al „Crenguţei de ieder㔺i al interpretei Maria Iliuţ la valorificarea şi promovarea tradiţiilor noastre folclorice. S-a evidenţiat munca de cercetare a conducătorului şi a membrilor acestui ansamblu vizavi de producţia folclorică. Fiecare reprezentant vine în ansamblu cu ceva de la vatra sa, îmbogăţind astfel repertoriul „Crenguţei de iederă”. Îndrumaţi de dascălul lor, studenţii reuşesc să implimenteze scenic diverse obiceiuri şi tradiţii astfel încît rezultatul final să genereze într-un adevărat spectacol. Din numele colaboratorilor CNCP, le mulţumim mult pentru bunăvoinţa de a prezenta un program artistic model pentru conducătorii formaţiilor folclorice şi le dorim în continuare multă predilecţie şi abnegaţie întru salvgardarea şi revitalizarea tezaurului nostru naţional.Mariana Cocieru
Maria Iliuţ a primit trandafiri de la fiu


Pe 23 februarie şi-a sărbătorit ziua de naştere Privighetoarea din Munţii Carpaţi, Maria Iliuţ. Vedeta muzicii populare ne-a declarat că nu este genul de interpret căruia să-i placă laudele. De ziua sa, emisarul Bucovinei a avut concerte, dar acest fapt nu i-a deranjat pe cei apropiaţi să-i ureze “La Mulţi Ani”. “Am primit foarte multe mesaje de felicitare de la cei apropiaţi, cumetri, admiratori şi, desigur, de la fanii pe care îi am”, ne spune cântăreaţa, precizând că de ziua sa nu au lipsit florile, în special trandafirii, pe care îi adoră, iar cel mai interesant cadou au fost paharele de cristal, primite de la apropiaţi.Marin, fiul interpretei, i-a dăruit roze roşii şi un pupic

Interpreta a fost plăcut surprinsă şi de către fiul său, Marin Iliuţ. În zori, acesta a fugit la cea mai apropiată florărie, pentru a-i cumpăra cei mai frumoşi trandafiri mamei sale. “Florile ei preferate sunt trandafirii, iar în acest an i-am dăruit roze roşii şi un pupic. Acum, nu-mi rămâne decât să mă gândesc ce cadou să-i cumpăr mamei de 8 Martie. Ştiu că trebuie să-l aleg cu mare atenţie, m-am gândit la mărgele, dar îmi este frică să nu dau greş cu alegerea. Cert este faptul că, pe lângă cadou, îi voi dărui neapărat flori”, ne spune Marin Iliuţ.JURNALUL îi urează artistei un călduros La Mulţi Ani, sănătate, fericire, multă voie bună şi doar realizări mari pe tărâmul muzicii populare.
Am fost la Crasna, acasa la Maria Ilut!


La data de 8 octombrie sau împlinit şase veacuri de la prima atestare documentară a capitalei istorice a Bucovinei. Cu această ocazie Asociaţia de Binefacere Casa Limbii Române împreună cu primăria oraşului Cernăuţi au organizat festivalul literar-muzical „La Prut, pe un picior de plai”, care a avut loc la 4 – 5 octombrie în sala Palatului Academic din Cernăuţi. La acest festival au fost prezente colective folclorice din România, Polonia, Cehia, Austria, Italia şi R. Moldova. Ţara noastră a fost reprezentată de către colectivul etno-folcloric „Crenguţă de Iederă”, conducător artistic, Maria Iliuţ.„Timp de două zile oraşul Cernăuţi a fost în sărbătoare, am ţinut neapărat să invităm mai multe colective folclorice printre care se numără şi „Crenguţa de Iederă” din R. Moldova. Când au urcat pe scena Palatului Academic şi au interpretat melodiile „Bucovina”, şi „De la Cernăuţi la vale”, cei prezenţi în sală au fost profund emoţionaţi, deoarece aceste melodii îi caracterizează foarte mult. Toate colectivele prezente au interpretat câte două piese dedicate oraşului. Majoritatea melodiilor sunt culese în Bucovina, doar că unele din ele au fost date uitării şi, spre marea mea mirare, au fost interpretate la acest festival”, ne-a spus Vasile Tăriţeanu, preşedintele Asociaţiei de Binefacere „Casa Limbii Române”.Am trăit cele mai emoţionante clipe din viaţa meaInterpreta Maria Iliuţ a interpretat câteva melodii pe care le-a dedicat tuturor locuitorilor din Cernăuţi. „Am susţinut multe concerte acasă, dar aş vrea să ştiţi că niciodată nu am avut atâtea emoţii ca în aceste clipe. Chiar dacă sunt stabilită cu traiul de ani buni la Chişinău, eu nu uit pentru nicio clipă de Bucovina. Iar acum, când Cernăuţii împlinesc frumoasa vârstă de 600 de ani, aş vrea să vă spun că trăiesc cele mai emoţionante clipe din viaţa mea. Am venit împreună cu ansamblul Universităţii de Stat din Moldova „Crengută de Iederă”, le-am pregătit şi o surpriză pe care le-am spus-o în ultimul moment. Îndată după festival, am ţinut neapărat ca formaţia să vadă şi locul unde mi-am petrecut copilăria. Au vizitat Crasna şi casa mea părintească. De această dată, au fost oaspeţii mei. Sper că am reuşit să le fac o surpriză plăcută”, afirmă Maria Iliuţ.În vizită la casa părintească a Mariei IliuţAjunşi acasă, membrii ansamblului „Crenguţă de Iederă” au rămas uimiţi de locurile frumoase pe care le-au vizitat la Cernăuţi. „Pentru noi această plecare va rămâne o amintire vie şi frumoasă. Atâta timp cât a durat festivalul, noi am reuşit să ne facem prieteni din Polonia, România şi Italia. Am vizitat şi Mănăstirea Bănceni, unde am şi fost cazaţi. În ultima zi, am plecat la casa părintească a Mariei Iliuţ. Acolo, am făcut cunoştinţă cu membrii familiei Iliuţ, iar spre seară am plecat cu toţii la o cabană unde ne-am petrecut ultima zi din călătoria noastră. Am rămas profund emoţionaţi de portul popular din Cernăuţi, de tradiţiile pe care le are Bucovina”, susţin membrii ansamblului „Crenguţă de Iederă”.În vizită la Mănăstirea Bănceni„Crenguţa de Iederă” a avut ocazia să viziteze şi Mănăstirea Bănceni, care este cea mai vestită mănăstire din Bucovina. „Aici slujesc 90 de călugări. În incinta mănăstirii se află patru biserici, iar în prezent se construieşte încă o biserică care va avea şapte altare. Slujbele se ţin în limba română, aici vin oameni din toate colţurile Europei. Iar ceea ce vedeţi la mănăstire, s-a construit cu ajutorul oamenilor. Mai avem şi 50 de copii, care au fost abandonaţi de părinţi. Mulţi dintre ei au fost părăsiţi de mame chiar în prima zi de naştere, a fost şi un caz când am găsit un copilaş la lada de gunoi, iar noi i-am luat la mănăstire”, afirmă părintele Ioan.
Maria Iliuţ a cântat la Clubul Folcloriştilor


Clubul Folcloriştilor, Etnografilor, Interpreţilor şi Amatorilor de Folclor s-a întrunit ieri la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, invitata şedinţei fiind Maria Iliuţ, însoţită de Ansamblul Etnofolcloric ,,Crenguţă de iederă” al Universităţii de Stat din Chişinău.Întâlnirea cu Maria Iliuţ a început cu o doină interpretată de îndrăgita cântăreaţă, pe care au acompaniat-o Victor Botnaru (cobză, caval, ocarină), Sergiu Diaconu (cobză) şi Dumitru Negură (fluier). Recitalul a inclus piese folclorice autentice, culese de la rapsozi populari: „Toamna când se leagă munţii”, „De la Nistru mai la vale”, „Vine trenul greu la deal”, „Iertăciunea de la Crasna”, Maria Iliuţ evoluând împreună cu tinerii din „Crenguţa de iederă”.Publicul a fost plăcut surprins de faptul că discipolii interpretei ştiu nu doar să cânte frumos, ci şi să danseze cu foc, membrii formaţiei „Crenguţa de iederă” prezentând ,,Polca”, ,,Hora de la Ciudei” etc.Maria Iliuţ a mărturisit că îi este greu să lucreze cu studenţii, pentru că ei vin la repetiţii obosiţi după cursurile de la Universitate. Rezistă doar cei care iubesc cu-adevărat cântecul şi muzica populară.Pe parcursul serii de la Clubul Folcloriştilor au luat cuvântul Andrei Tamazlâcaru, Tudor Ungureanu, Ioan Paulencu, Nicolae Gribincea, Dina Vrăjmaşu, Valentin Tomuleţ, decanul facultăţii de Arte Frumoase de la USM.
Maria Iliuţ deţine peste 20 de costume populare




În satul Crasna, Cernăuţi cultura populară este un proces viu, care se dezvoltă pe zi ce trece tot mai mult. Confecţionarea costumelor populare este arta care reprezintă această regiune.Cîntăreaţa de muzică populară Maria Iliuţ este emisarul Bucovinei, la fiecare ieşire scenică uimeşte publicul prin costumele bogate şi atrăgătoare care captează atenţia tuturora chiar de la primul pas făcut pe scenă.,,În satul natal, la Crasna fiecare fată neapărat trebuie să aibă în lada ei de zestre, un costum naţional”, ne spune cu o deosebită plăcere şi mîndrie Maria Iliuţ.Chiar şi la horă oamenii vin în costume naţionale iar cel care nu are stă la gard şi pîndeşte.A crescut în costum popular, la ora actulă deţine peste 20 de costume confecţionate de surorile sale Saveta şi Ileana, care la rîndul lor au participat la multe concursuri de unde sau ales cu premii şi cuvinte de laudă. Confecţionarea costumelor populare necesită o muncă enormă, este un lucru pe care nu-l poate face oricare. Cel mai vechi costum din colecţia Mariei Iliuţ are peste 200 de ani, la găsit la o vecină care are peste 80 de ani, ea îl avea de la bunica sa care a fost mireasă în acest costum. Este bogat în culori vegetale şi mărgele care sau păstrat pînă la momentul de faţă intr-o formă excelentă. Un alt costum care are peste 100 de ani l-a moştenit de la străbunica sa.Ţine foarte mult la ele şi şi-ar dori să-şi deschidă propriul muzeu ca să le poată vedea şi admira toţi doritorii.,,Am costume doar din zoana care mă reprezintă, cîteodată îmi zic că de-aş avea atîtea spectacole cîte costume am. Nu reuşesc să le îmbrac pe toate, sunt variate atît la brodătură, figuri, culori la care şi izvodul este diferit. Consider că ele sunt toată averea mea, am într-un şifoner numai costume polulare, catrinţele, poalele toate îşi au locul lor, sunt combinate deoarece la nunţi, petreceri am un port aparte iar la festivităţi dacă ştiu că sunt invitaţi specialişti în domeniu atunci mă îmbrac în cele mai autentice, care au valoare şi ştiu că vor fi apreciate”,ne povesteşte Maria Iliuţ.

Printre numeroasele sale costume se mai numără, sumanul, cojocul, cheptarii şi bundiţa. Nu lipsesc nici sălbiile despre care se spune că cel care poartă mai multe rînduri de sălbii la gît este mai bogat.Unii o invidiază pentru portul său naţional, în schimb Mariei Iliuţ îi place să ajute lumea, la mari interpreţi din republică printre care se numără Maria Bieşu, Arseni Butnaru, precum şi multora artişti tineri le-a adus costume confecţionate de surorile sale.Îi place să arate bine atunci cînd iese pe scenă, de fiecare dată îşi alge cu mare atenţie costumul pe care urmează să-l îmbarce şi toate astea din simplul motiv că muzica populară şi costumul naţional sunt bogăţia sufletului său pe care le valorifică şi le face a fi cunoscute şi apreciate în întrega lume.
,,Crenguţa de Iederă” la sărbătorile de iarnă


Ansamblul etno-folcloric ,,Crenguta de Iederă” al Universităţii de Stat din Chişinău este condus de distinsa interpretă de muzică populară Maria Iliuţ, care mai este numită şi ,,privighetoarea din munţii Carpaţi”.,,Iedera este o plantă verde mereu, atât vara cât şi iarna. Prin denumirea dată ansamblului, am găsit anume ceea ce-i caracterizează pe aceşti tineri talentaţi, care caută să asimileze şi să promoveze tot ce-i frumos”, ne spune doamna Maria Iliuţ.Membrii formaţiei folclorice, studenţi ai USM, sunt înzestraţi cu harul de a valorifica folclorul nostru moştenit de secole. Ansamblul are în componenţa sa 38 de persoane, repertoriul acestuia e constituit din cântece şi dansuri culese din nordul Moldovei şi Bucovinei. „Crenguţa de Iederă” a evoluat strălucit în cadrul Festivalului Folcloric „În grădina cu flori multe”, care s-a desfăşurat în capitala Bucovinei, Cernăuţi. Gazdele i-au primit pe artiştii din Chişinău cu multă căldură: li s-au organizat plimbări prin oraş, excursii pe locurile eminesciene şi istorice, la splendida Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovineni.Formaţia a participat în noiembrie şi la concertul de Gală al Festivalului – Concurs Municipal ,,La onor, la datorie” (ediţia a 11-a), care a avut loc în Sala cu Orgă, fiind o trecere în revistă a cântecelor populare ostăşeşti. Evoluarea ,,Crenguţei de Iederă” a fost apreciată de juriu cu note maxime, ansamblul obţinând Premiul I, şi asta graţie dnei Maria Iliuţ. Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, ansamblul va participa la concursul ,,Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” (20 decembrie) şi la Festivalul ,,Aprindeţi luminile” (24 decembrie). Colectivul se pregăteşte intens pentru a-i uimi şi în acest an pe spectatori şi pe membrii juriului cu noi perle ale folclorului nostru autentic. Repertoriul de iarnă va include colinde, urături şi dansuri cu măşti care au un substrat magic: dansul moşnegilor, caprele, urşii, ţigăncile şi dansul căiuţilor.Nicolae Paliţ, un vestit interpret de cântece populare, afirmă: ,,Ce este mai frumos pe lume decât cântecul popular din inima mamei, altoit cu multă dragoste de tată, desprins din freamăt de codru, întreţinut de murmurul izvorului, care îţi răscoleşte întreaga fiinţă şi te înalţă deasupra vântului, deasupra norului, deasupra negurii”.,,Crenguţa de Iederă” împreună cu Maria Iliuţ au drept scop de a face auzit folclorul nostru muzical pretutindeni, căci precum vinul, aşa şi cântecul popular, cu cât este mai vechi, cu atât devine mai bun, mai valoros.
,,Crenguţa de Iederă” – Purtători ai valorilor noastre netrecătoare


,,Ce este mai frumos pe lume decît cîntecul popular din inima mamei, altoit cu multă dragoste de tată, desprins din freamăt de codru, întreţinut de murmurul izvorului, care îţi răscoleşte întreaga fiinţă şi te înalţă deasupra vîntului, deasupra norului, deasupra negurii”, spune interpretul de muzică populară Nicolae Palit.Colectivul etno-folcloric universitar ,,Crenguta de Iederă” este condus de distinsa interpretă de muzică populară, Maria Iliuţ care mai este numită şi ,,privighetoarea din munţii Carpaţi”.,,Iedera este o plantă verde mereu, atît vara cît şi iarna. Ea este căţărătoare şi suge din copaci, de oriunde. Prin titlul dat ansamblului, am găsit anume ceea ce-i caracterizează pe aceşti tineri frumoşi, care caută să asimileze şi să promoveze tot ce-i frumos” ne spune doamna Maria Iliuţ.Membrii colectivului folcloric sunt studenţii Universităţii de Stat din Moldova, ei sunt înzestraţi cu harul de a valorifica folclorul nostru moştenit de secole, sunt ambasadorii cîntecului moldovenesc care uneşte sufletele, inimile oamenilor. În sînul acestui minunat colectiv te simţi ca şi în sînul unei familii adevărate.În componenţa unui număr de 38 de persoane, se prezintă cu un repertoriu bine închegat la orice festival, concurs, constituit din cîntece şi dansuri culese din nordul Moldovei şi Bucovinei.O performanţă a „Crenguţei de Iederă” ţine de evoluarea strălucită în cadrul Festivalului Folcloric „În grădina cu flori multe”, care s-a desfăşurat la finele lunii iunie în capitala Bucovinei, străvechiul oraş Cernăuţ. Gazdele i-au primit pe artiştii din Chişinău cu toată căldura şi deschiderea ce-i caracterizează pe bucovineni: li s-au organizat plimbări prin oraş, excursii pe locurile eminesciene şi istorice, vizite la renumitele capadopere arhitectonice de importanţă europeană: Teatrul Dramatic-Muzical „Olga Kobâleanska” şi la splendida Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovineni.Sala cu Orgă a găzduit la data de 4 noiembrie concertul de Gală al Festivalului-Concurs Municipal ,,La onor, la datorie” o trecere în revistă a cîntecelor populare ostăşeşti. Ajuns la cea de-a 11 ediţie, evenimentul cultural a avut acelaş obiectiv, să repună în circuit valori ale folclorului muzical, cîntece ostăşeşti aproape date uitării. După ce au trecut preselecţia juriului la concertul de gala au ajuns 14 colective şi 13 solişti, cu toţii sunt foarte receptivi la valorile stramoşeşti şi anume la acest gen - folclorul ostăşesc, ce exprimă un amalgam de sentimente şi emoţii. Ansamblul ,,Crenguta de Iederă” s-a prezentat la cel mai înalt nivel, obţînînd locul de frunte şi asta mulţumită conducătoarei ansamblului Maria Iliuţ.Cu repezi paşi se apropie şi sărbătorile de iarnă, deja ansamblul are invitaţie la două concursuri municipale, la data de 20 decembrie va avea loc concursul ,,Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” iar pe 24 decembrie Festivalul ,,Aprindeţi luminile”, pîna atunci colectivul se pregăteşte intens pentru ai uimi şi în acest an atît pe spectatori cît şi pe membrii comisiei cu noi perle ale folclorului nostru autentic. Repertoriul de iarnă va fi reprezentat prin colinde, urături şi nu în ultimul rînd dansul cu măşti care au un puternic substrat magic, pierdut de-a lungul timpului, ca de exemplu: dansul moşnegilor, căprele, urşii, ţigăncile şi nu în ultimul rînd dansul căiuţilor.Foclorul a ajuns să fie ecoul unei culturi autohtone, pierdute azi în mare parte. Cîntecul popular nu are voie să dispară, el trebuie să renască, să existe in inima fiecăruia dintre noi, iar ,,Crenguţa de Iederă” împreună cu Maria Iliuţ au drept scop de a face auzit cîntecul moldovenesc pretutindeni căci precum vinul, aşa şi cu cîntecul popular, cu cît este mai vechi, cu atît el devine mai bun, mai valoros.
Pe urmele... Tălăncuţei


- Când v-am telefonat, cu propunerea de a realiza acest interviu, aţi refuzat din motiv că sunteţi foarte ocupată. Care-s acele ocupaţii la început de primăvară?- În preajma sărbătorilor de primăvară, evident, avem multe evoluări. În plus, eu am şi nişte ore la Universitatea de Stat din Moldova. De fapt, acesta este şi un refugiu al meu, mai ales când nu prea am spectacole. Fireşte, noi, interpreţii, avem nevoie de concerte, de întâlniri cu publicul. În lipsa lor, eu mă retrag între aceşti minunaţi tineri care au îndrăgit cu adevărat cântecul popular şi, la îndemnul inimii ori la sfatul părinţilor şi buneilor, vin să studieze şi să promoveze tradiţiile noastre populare. Poate nu-i modest din partea mea să vă spun, dar suntem un ansamblu cu ţinută şi costum deosebite, iată de ce avem foarte multe oferte, spectacole grandioase, alături de interpreţi de mare valoare din ţară şi de peste hotare. De asta am zis că suntem solicitaţi şi, evident, foarte ocupaţi în repetiţii, evoluări, lecţii...- Ce lecţii?- La USM avem Facultatea de Arte Frumoase, unde durata studiilor este de trei ani, după care tinerii primesc o diplomă echivalentă cu cea de la facultatea de bază, în temeiul căreia, aranjându-se la serviciu, pot să mai aibă un salariu conducând un ansamblu artistic de copii etc. Se ţin ore de teorie şi practică, de canto, dans... Ce să vă spun, ca la cei mai performanţi artişti.- Când aţi înscris prima pagină a succesului ca interpretă?- A fost demult. Eram studentă la Conservator şi, cum se spune, la momentul şi locul potrivit mă găsise Andrei Tamazlâcaru, care m-a ascultat şi mi-a spus că şi-ar dori să aibă pe cineva să reprezinte zona folclorică de la nord în Ansamblul „Tălăncuţa”, lansat de vreo doi ani. Astfel, prin 1983, am venit la „Tălăncuţa”, de unde şi începuturile mele artistice.- A fost uşor ca, venind din acea zonă specifică, să vă intergaţi în viaţa culturală a Chişinăului?- Cântând cu „Tălăncuţa”, am simţit mereu sprijinul, interesul şi dragostea faţă de folclorul nostru din Bucovina. Pe atunci mă căsătorisem şi am început să colaborez cu diferite orchestre – „Busuioc Moldovenesc” (conducător artistic: Mihai Amihalăchioaie, originar de la Cernăuţi, care mi-a cunoscut cel mai bine stilul), „Ştefan-Vodă” (conducător: Tudor Ungureanu), precum şi cu orchestrele profesioniste „Lăutarii”, „Joc”, „Mugurel”...- Cum este meseria asta de cântăreţ?- Dintr-o parte, fiecare îşi doreşte să fie artist, însă e o activitate anevoioasă. E muncă, răbdare, trebuie să fii bine pregătit, să nu tragi atenţie la multe lucruri mai puţin benefice – mă refer la invidii, bârfe, vorbe felurite. Adică, să-şi cauţi de repertoriu, de stilul propriu, care te reprezintă. Bineînţeles, să ţii cont de cerinţele publicului, dar să nu uiţi şi de părerea specialiştilor. Asta am însuşit-o de la dascălul nostru, Andrei Tamazlâcaru, care ne-a „şlefuit” şi ne-a îndrumat la multe. Cu timpul, desigur, am văzut şi noi „ce e bine şi ce-i rău”, putem să ne dăm seama de nişte lucruri, de care un artist trebuie să ţină cont neapărat pentru a se menţine.- A fi mamă şi artistă presupune nişte sacrificii. Cum vă reuşeşte?- Sigur, încerc să le reuşesc pe toate, să fie acasă şi ordine, şi pe masă. Evident, nu e uşor, revii târziu, uneori în zori de zi şi-apoi iarăşi pleci, când dimineaţa, când seara, în timp ce lumea vine de la serviciu, tu intri în serviciu... Desigur, ai nevoie de susţinerea şi înţelegerea celor de-acasă, altfel apar tot felul de probleme. Dar - slavă Domnului! - le reuşesc, poate pe alocuri le mai scap, însă merg înainte.- Fiul dvs., Marin, este un fotograf foarte bun. A debutat recent şi în paginile revistei noastre cu nişte imagini superbe, care prezintă obiceiurile de iarnă din satele Bucovinei. Am înţeles că are aptitudini şi preocupări artistice interesante. Cui seamănă?- Odată ce şi el activează în domeniul artei, cred că seamănă ambilor părinţi. Soţul este la fel muzicant şi, evident, am vrut ca şi fiul să ne urmeze exemplul. Chiar a şi făcut studiile la o şcoală muzicală. Eu îl încurajam, îi spuneam că îl ajut şi că are să câştige mult, îl ademeneam cu orice preţ să fie muzicant, dar el a spus: nu. A avut alte viziuni, vrând să fie operator de film, fotograf. Şi-atunci am rămas, suferind, necăjită. Vedeam, pe la nunţi, operatori cum filmează şi mă gândeam: oare pentru asta trebuie şcoală specială? Mai târziu mi-am dat seama că sunt nişte lucruri fine: nu trebuie să-i încurci copilului tău. Sunt mulţumită pentru faptul că Marin a ştiut ce vrea, a insistat exact asupra a ceea ce şi-a dorit şi, dacă are deja nişte succese, fiind câştigător la concursuri internaţionale şi naţionale, mă bucură şi mai mult, mai ales că e preţuit şi de specialişti. Este foarte bine că-i place ocupaţia aceasta şi o face din dragoste. Ceea ce-i propuneam eu, probabil, avea să-i strice din carieră. El, într-adevăr, e stăruitor, şi-a încheiat studiile şi la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti.- Deci, e un specialist cu documente în regulă.- Da. Că i-am zis: dacă ai ales calea asta, atunci trebuie să faci şcoală, să fii specialist! Ori-ori, altfel nu se poate.- Întrucât arta imaginii de film este legată de cea fotografică, el – evident – le îmbină. Dar, spuneţi, cum v-a mers în viaţă la capitolul dragostei?- Cum să vă spun... Omul nu poate trăi fără dragoste. Mie – pe unde mi-a şchiopătat, pe unde nu... Însă nu pot să supăr pe bunul Dumnezeu, consider că mi-a mers bine şi mulţumesc că am ceea ce am. Depinde şi de care dragoste. Eu am dragostea şi recunoştinţa din partea copiilor pe care i-am instruit, că am avut ore şi la Palatul republican al copiilor, mulţi sunt deja mari, buni interpreţi. Am avut şi ansamblul de copii, şi-atunci - pentru mine - dragostea vine din partea copiilor, părinţilor, studenţilor, precum şi a spectatorilor, publicului larg, care, poate, m-au îndrăgit. Mulţumesc Domnului şi-mi zic: mai dă, Doamne, la toată lumea! Cei care mă întâlnesc pe stradă şi mă recunosc, mă salută şi-mi mulţumesc. Consider că aceasta e tot o dragoste, pe care o primesc cu plăcere şi, cu ea, mă menţin ca femeie.Un loc de pe pământ – Crasna- Vă este dor de Bucovina, de baştină? Cât de des mergeţi în satul natal, la Crasna?- Desigur, îmi este foarte dor. Eu mă regăsesc în cântecele mele, care sunt culese de la baştină şi deseori, la sărbători, plec încolo, pentru că la noi, mai mult ca în oricare altă parte, s-au păstrat tradiţiile, obiceiurile, costumul naţional. Merg neapărat cu Marin. Eu culeg folclor, până când mai există, de la acei informatori mai vârstnici, iar Marin face artă fotografică, punându-şi în plan să tipărească poate o carte în imagini despre nordul Bucovinei. A făcut şi două filme documentare, unul fiind prezentat, deja de două ori, la TVR Internaţional. Consider că e o datorie şi recunoştinţă a mea către satul de baştină, către consătenii mei, cei care - în felul lor - m-au legănat şi de la care am pornit în lume.- Părinţii vă sunt în viaţă?- Nu. Am avut o mare tragedie: părinţii, sora şi fratele au decedat de cancer. (Abia îşi stăpâneşte emoţiile.) Se spune că din cauza tragicului incident de la Staţia Atomică Cernobâl. Noi ne aflăm în zona muntoasă şi pădurile de conifere de acolo au absorbit multă radiaţie, ceea ce a avut impact negativ asupra mediului de viaţă, inclusiv asupra sănătăţii oamenilor. Au murit foarte mulţi, printre care şi tineri.- Cum sunt plaiurile bucovinene, ce se întâmplă azi pe acele meleaguri?- Plaiurile sunt deosebit de frumoase, cum au fost întotdeauna. Sunt locuri binecuvântate de Dumnezeu. Trebuie să le vezi, ca să poţi să-ţi dai seama ce minunăţie sunt. La noi, toţi gospodarii sunt de felul lor artişti, fie că se ocupă de lemnărie, sculptură, fie de construcţia caselor tradiţionale. Sunt oameni muncitori, care ştiu să îmbine şi să redea tot ce-i frumos în aspectul caselor şi gospodăriilor, în costumaţia şi portul naţional. Crasna mi se pare cel mai frumos sat din lume. Însă, astăzi, mulţi crăsneni, în special tineretul, emigrează din sat; ca şi în alte părţi, e greu, de altfel, ca şi în Moldova. Bătrânei cu pensii mici, salarii mizere, de aceea şi pleacă lumea. Nu este casă ca cineva să nu fie plecat. Asta e. Dar mă bucur că – oricum – încă se mai păstrează la noi tradiţiile şi obiceiurile frumoase.- Ca româncă, venită dintr-o provincie ruptă de ţara-mamă, cum concepeţi iubirea de neam şi de pământ strămoşesc?- Iubirea de neam... (Oftează adânc.) Eu le spun şi studenţilor mei: cât om grăi, cum se zice pe la noi, limba strămoşească, atâta vom exista. E o parafrazare a versurilor cunoscute ale lui Nicolae Dabija. Eu aş adăuga: dacă ne vom păstra tradiţiile, obiceiurile... Pentru că sunt nişte piloni care ne menţin ca naţiune. Cum ne spunea şi Andrei Tamazlâcaru: dacă se vor schimba continentele şi noi vom păstra tot ce avem – tradiţii, obiceiuri – oriunde ne vom afla, vom fi recunoscuţi ca moldoveni, români din zona respectivă. De asta pun accent şi eu, la fel le transmit şi studenţilor: ceea ce avem valoros - cu sfinţenie trebuie studiat, păstrat şi promovat, să nu ne scape, pentru că asta ne menţine la altitudinea potrivită ca naţiune românească.Vreau să vă mai spun ceva. Satul meu, peste care s-a pus hotarul, se află la 6 km de la Putna lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Când s-a pus peste noapte hotarul, evident, a fost cel mai tragic lucru ce s-a produs vreodată la noi, pentru că au rămas părinţii de o parte, iar copiii - de altă parte de sârma ghimpată, i-au crescut neamurile sau vecinii. Şi-acuma bătrâneii plâng... Scuzaţi, mă răscolesc nişte emoţii. (Abia îşi stăpâneşte lacrimile.) Şi zic: ne petrecem din viaţă şi n-o să mai fim iarăşi cum am fost, cu toţi împreună... Cu atât mai mult, când se fac recensămintele astea la nişte începuturi de ani, ucrainenii de acolo se străduiesc - cu orice preţ - să pună accentul, mai ales prin case, că odată ce locuiţi în Ucraina, înseamnă că sunteţi ucraineni, nu - români... Fac totul ca să pună procentul cât mai mic, să dovedească, astfel, că acolo e Ucraina.- Cum, dealtminteri, se face şi în R. Moldova, prin substituirea glotonimului de moldovean ca naţionalitate, numai să nu figureze termenul de român.- Exact. Asta se întâmplă, dar noi ne străduim, la rândul nostru, să-i convingem şi să le arătăm, cu orice preţ, cine suntem. Deja avem la Cernăuţi: Societatea Culturală Mihai Eminescu, Casa Limbii Române, societăţi diriguite de mari personalităţi, cum sunt poeţii Vasile Tărâţeanu şi Ilie Zegrea. Se fac festivaluri, concursuri, se duce lupta pentru a li se permite românilor bucovineni să aibă localuri de cultură în centrul oraşului Cernăuţi, la şcoala unde a studiat Mihai Eminescu, s-au făcut monumente Poetului, ne mai ajută Consulatul României, care se află la Kiev. Din partea României s-au acordat nişte ajutoare, construindu-se o şcoală românească la noi în Crasna, fiindcă e sat mare şi avem cinci şcoli, dintre care trei sunt româneşti, una ucraineană şi alta rusească. Lumea noastră conştientizează şi vrea cu orice preţ să ne menţinem, să arătăm că suntem români de origine.Crenguţa de iederă- Vă simţiţi împăcată cu sine şi cu lumea din jur?- Omului nu-i ajunge, poate tot timpul, câte ceva. Oricum, eu sunt împăcată, mulţumesc că am reuşit cât de cât din ceea ce mi-am propus în viaţă. Îl sfătui şi pe Marin să-şi croiască cariera cinstit, cu forţele proprii, prin stăruinţă şi muncă asiduă. Altminteri, aluneci cumva şi gata, vedeţi că noi suntem mereu în vizor şi trebuie să ne străduim în permanenţă să fim la cotă înaltă în toate.- Ce alte pasiuni aveţi?- (Râde, voioasă.) Am o pasiune aparte faţă de broderie, pentru că maică-mea şi surorile mele au ţesut şi au brodat. Mari interpreţi din republică – Maria Bieşu, Constantin Rotaru, Arseni Butnaru, Luminiţa Caluta –, precum şi mulţi artişti tineri, ca cei din ansamblul meu, ies în scenă îmbrăcaţi în costume confecţionate de surorile mele: Saveta, care e decedată, cum v-am spus, şi cea mai mare, Ileana, care stă la ţară şi e considerată una dintre cele mai bune meşteriţe. Mă pasionează mult broderia, dar nu prea am timp pentru asta. Desigur, mă pot lăuda că am cele mai multe costume – circa 18 de toate, confecţionate de surorile mele. Eu, însă, acum am alte preocupări care „ard”, nu aşteaptă – nişte înregistrări, noi CD-uri cu muzică populară. Nu de alta, timpul trece foarte repede şi trebuie să le dovedesc; celelalte pasiuni le fac aşa, din când în când, pe apucate. M-am referit la broderie. Costume am multe şi de cele mai variate. Câteodată îmi zic: de-aş avea spectacole câte costume am!- Vă urez să aveţi cât mai multe spectacole şi toate de succes! Pentru că meritaţi, posedaţi calităţi minunate, o voce deosebită şi cântece autentice, mult îndrăgite. Ţin să vă mai întreb: ce dorinţe aveţi încă neîmplinite?- Sunt mai multe. În primul rând, vreau să mai realizez un film, cu băştinaşii mei, că mai sunt încă multe de scotocit şi de scos la suprafaţă.- Cu Marin, care-i bun operator şi vă este la îndemână, cred că neapărat veţi reuşi.- Da, însă nu e suficient să fii doar un operator bun: orice faci şi oriunde te întorci - trebuie bani, altfel nu te poţi mişca nicicum. Şi asta îmi doresc, ca să mai scot şi să arăt lumii despre crăsneni, despre românii mei bucovineni. Aşa mi-am şi intitulat filmul: „Un loc de pe pământ – Crasna”. Sunt sigură că multă lume, dacă nu ştie unde se află Moldova şi Ucraina, de Crasna cu atât mai mult nu ştie. De aceea, m-am gândit să facem acest film, ca să se ştie că există aşa români, cu aşa tradiţii şi obiceiuri bogate. Mulţumesc Domnului că m-am născut în sânul naturii şi al oamenilor de acolo, de unde am a lua multe; păcat ar fi să nu le documentalizăm, să le arhivăm pentru generaţiile viitoare.- Ce surprize mai pregătiţi „fanilor”, iubitorilor de cântec popular?- În afară de filmul de care v-am vorbit, pregătesc un nou CD cu cântece de diferite genuri, începând de la cel de leagăn şi finisând cu bocete, care să fie şi un îndrumar pentru instituţiile în domeniu – de ce nu? Pentru că la noi se mai pierd din astea, mulţi interpreţi pun accent pe texte compuse de autori concreţi şi care îi reprezintă. Dar eu ţin la ceea ce mai descopăr în folclorul nostru, nişte texte cu o filosofie extraordinară, pe care nici un poet n-ar putea s-o redee întocmai, bunăoară, o doină etc.- Totuşi, căror texte daţi preferinţă la alcătuirea propriului repertoriu?- Sunt foarte multe. Spre exemplu, de nuntă: „Iese luna dintre nori / Şi Ion dintre feciori. / Iese luna dintre stele / Şi Ileana dintre fete.” Este o comparaţie deosebit de frumoasă. Sau: atâtea altele. Eu pun accentul pe cuvânt, pe mesaj, ca omul să ia ceva din textul respectiv. Evident, contează mult şi melosul. Or, noi suntem ca şi pe muchie de cuţit: trebuie să ţinem cont, cum ziceam mai sus, şi de ceea ce are nevoie spectatorul, dar şi de cuvântul specialistului. Da, mi s-au propus şi texte scrise de autori, însă am zis că nu pot să-mi permit decât cântece culese din folclorul autentic. Şi nici romanţă nu cânt deocamdată.- De ce?- Fiindcă... aceasta cere un stil aparte. Sau, poate, n-am ajuns încă la vârsta când se cântă romanţe. (Râde.)- Ce ne mai puteţi spune despre Ansamblul „Crenguţa de iederă”, pe care-l conduceţi la USM?- Ştiţi, iedera este o plantă verde mereu: şi vara, şi iarna. Ea este căţărătoare şi suge din copaci, de oriunde. Prin titlul dat ansamblului, am găsit anume ceea ce-i caracterizează pe aceşti tineri frumoşi, care caută să asimileze şi să promoveze tot ce-i frumos.- Vă mulţumesc pentru interviu.
Pentru USM


Astazi la ora 17 membrii ansamblului ,,Crenguta de Iedera" se vor intilni la Casa de Cultura pentru a face repetitie cu ocazia zilei studentului, spectacol ce va avea loc la Teatrul de Opera si Balet.Ei sunt mindri ca din toate colectivele casei de cultura iau ales anume pe ei pentru a reprezenta USM, impreuna cu d-na Maria Iliut vor pune la punct programa pe care trebuie s-o prezinte in fata tututor. Vor fi prezenti in sala rectorii de la toate universitatile din Molodova, lectori si nu in ultimul rind studenti ce isi vor sustine colegii care vor fi imaginea fiecarei universitati.Ansamblul ,,Crenguta de Iedera" are urmatorul program: ,,Padurice de stejar" cintec interpretat de baieti, dansul fetelor ,,Schita", dansul baietilor si cintecul ,,Aseara pe l-asfintit".
SA SUSTINEM USM


Vineri la orele 18 in incinta Teatrului de Opera si Balet va avea loc un spectacol dedicat zilei studentului. Vor participa de la fiecare universitate din Moldova cite un colectiv, deci imaginea fiecarei universitati depinde de evolutia colectivului dat.Cinstea Universitatii de Stat din Moldova o va apara nimeni altul decit ansamblul etno-folcloric ,,Crenguta de Iedera,,.Nu ne ramine decit sa fim prezenti la orele 18 la spectacol si sa sustinem USM si ,,Crenguta de Iedera,,.Va asteptam cu drag.
DIN ZESTREA HAIDUCEASCA


Sala cu Orga a gazduit la data de 4 noiembrie concertul de Gala al Festivalului-Concurs Municipal ,,La onor, la datorie,, o trecere in revista a cintecelor populare ostasesti.Ajuns la cea de-a 11 editie, evenimentul cultural are acelas obiectiv, sa repuna in circuit perle ale folclorului muzical, cintece ostasesti aproape date uitarii. Dupa ce au trecut preselectia juriului la concertul de gala au ajuns 14 colective si 13 solisti, cu totii sunt foarte receptivi la valorile stramosesti si anume la acest gen - folclorul ostasesc, ce exprima un amalgam de sentimente si emotii. Ansamblul ,,Crenguta de Iedera,, s-a prezentat la cel mai inalt nivel, obtinind locul de frunte si asta datorita conducatoarei ansamblului Maria Iliut, care face minuni cu ucenicii sai.,,Folclorul ostasesc releva virtutile, credinta si forta, jalea ca ne despartim de cuibul parintesc, de fete, de mama,, ne spune Victor Pletosu, membru al ansamblului ,,Crenguta de Iedera,,.
PRIVIGHETOAREA DIN MUNŢII CARPAŢI


Maria Iliuţ este o cunoscută interpretă autentică de folclor iar repertotiul ei valoros cu piese de diversă factură reflectă frumuseţea adevarată a cîntecului popular.Conduce Ansamblul etno-folcloric ,,Crengută de Iederă", membrii fiind studenţii Universităţii de Stat din Moldova.Toţi o cunosc ca fiind doar interpretă dar mai are un dar dat de Dumnezeu, face minuni cu ,,copii ei,, din ansamblu. De marţi pina joi se adună cu toţii la Casa de Cultură, a USM pentru a face repetiţii şi nu numai, mai au şi ieşiri scenice iar pentru a fi pregătiţi Maria Iliuţ le aduce la cunoştinţă programa: ,,Are o voce inconfundabila, o deschidere sufleteasca şi o bunătate ce o remarca" ne spune Diana Lebedinschi, absolventă a Ansamblului. Este un lector punctual, nu întîrzie nici cu 5 minute, ba din contravine mai devreme decît toţi.Chipeşă, veselă şi cu o dispoziţie bună începe orele prin a le spune învăţăceilor că ,,astăzi învăţăm ceva nou"...Cu coada ochiului urmăreşte fiecare student iar unde greşeşte, repede îi face observaţie. Nu ai cum să nu o asculţi, de la ea poţi învăţa foarte multe numai daca ai voinţă.Este îngăduitoare, răbdătoare cu colectivul, îi place să dăruiască din cunoştinţele sale vaste despre folclorul moldovenesc studenţilor săi, întotdeauna spune ,,ţinuta scenică contează foarte mult", şi la acest capitol este o bună profesionistă.,,Întotdeauna ne spune, trebuie să fiţi primii, sunteţi cei mai buni, de voi depinde evoluţia şi cum ve-ţi impresiona publicul" ne mărturiseşte membra ansamblului Marica Ungureanu.Cînd au timp liber pleacă împreuna la odihnă, au amintiri frumoase.Mulţumită ei, ansamblul a devenit renumit, a ajuns să participe la festivaluri internaţionale cum ar fi: ,,În grădina cu flori multe"(Cernăuţi), ,,Tîrgul de fete"(Alba-Iulia) etc, pe viitor au multe planuri, pe 27 decembrie sunt invitaţi la Vaslui, ca să reprezinte Universitatea de Stat, visul ansamblului este de a face auzit cîntecul molovenesc pretutindeni.,,Maria Iliuţ se dăruie incontinuu acestui sublim şi mistuitor ,,chin" cu care a împovărat-o Destinul. Are o voce inconfundabilă şi un repertoriu irepetabil, de acasă, o ţinută scenică cultă şi un comportament cotidian demn, o biografie palpitantă şi o iubire nemărginită pentru căntecul popular"(M.Morăraş).
Dorul de Acasa


,,Acasa la mine, in satul Crasna, regiunea Cernauti, Pastele este una dintre cele mai asteptate sarbatori. In copilarie, parintii se straduiau sa ne innoiasca vestimentatia. Si pana acum vecerniile din ajunul Pastelui sunt foarte frumoase. In toate timpurile, neaparat frecventam biserica, chiar daca, pe cand eram eleva, eram si cu mare frica sa nu fim vazuti de profesorii de la scoala care ne interziceau, ne condamnau, ne dadeau note rele la purtare, daca aflau ca mergeam la Biserica. Notele la purtare contau foarte mult. Un fel de pedeapsa era si invitarea la scoala, in regim de urgenta, a parintilor. Cum aflau? Printre colegii mai mari erau alesi unii care, in mod special, ne pandeau si ne parau. Astazi, duminicile, vad la biserica profesorii mei imbatraniti deja. Sunt cei care ne interziceau altadata sa credem in Dumnezeu. Cat ma priveste, m–am straduit intotdeauna sa fiu aproape de credinta. Incerc sa nu ma las deranjata de multe lucruri, multumind Domnului ca nu–s condamnata pentru religie, cum am fost odata. Dumnezeu cu ei, cu fariseii si cu cei care sunt falsi in credinta. Eu raman cu gandurile mele, cu rugaciunea mea,, ne spune Maria Iliut.
Maria Iliut


,,Daca privesc dintr–o parte viata mea, o vad amestecata cu cantecele romanesti din Bucovina, cu folclorul de la Crasna, cu melodiile seculare ale romanilor din Carpati. Datorita acestei comori folclorice, m–am simtit in apele mele, m–am simtit bogata, caci inca sunt atatea cantece de cules si de cantat despre Bucovina mea draga.Totusi, a fost o perioada cand m–as fi bucurat sa ma nasc muta, caci tot cuvantul pe care–l cantam, era taiat din repertoriu. Culmea a fost atunci cand am fost selectata pentru un turneu in Cipru si am fost data jos, practic, din avion, pentru ca cineva in ultimul moment a decis din nou ca tot ce cant e romaneste. Mi–am zis atunci ca nu mai pot, caci nu stiam sa cant altfel, iar ei ziceau ca nu numai limba mi–i romana, ci si cantarea cuvintelor.Asa m–a descoperit Andrei Tamazlacaru, care a apreciat tocmai cantecele neaose si folclorul autentic al fetelor de la Talancuta, al altor interpreti. Devenisem atunci foarte timida in cantecele mele si el a fost cel care m–a facut sa ridic fruntea, sa–mi dreg vocea si sa cant. Stiu ca a fost mereu intr–o batalie cu tot felul de redactori si realizatori de emisiuni si inregistrari, dar a fost ca un Inger de garda pentru cantecele mele, care nu au mai fost lovite de atunci si pana azi,, ne destainuie cu o deosebita placere Maria Iliut.
Comori neîntrecute


Folclorul este dorul de a te întoarce acasă...Marica Ungureanu este una din cele mai bune studente a facultăţii Limbi şi Literaturi Străine, anul IV BAC. Face parte din Ansamblul Etno-Folcloric ,,Crenguţă de Iederă,, conducător distinsa artistă Maria Iliuţ, Maestru în Artă.Conversînd cu Marica Ungureanu,m-am convins că ea tot atît de frumos îşi exprimă gîndurile,precum îi este şi cîntecul popular:,,M-am născut în cunoscuta localitate istorică Lăpuşna, unde cîntecul nostru moldovenesc,obiceiurile şi tradiţiile populare au fost de-a lungul veacurilor zestrea cea mai de preţ a consătenilor mei. Doar cîntecul popular în toate timpurile a fost şi a rămas floarea sufletului neamului nostru, el ne-a însoţit şi la bine şi la greu,alinîndu-ne, înaripîndu-ne.Nouă, celor din generaţia de astazi ,care suntem asaltaţi de puhoiul modernismului de avalanşa tehnologiilor informaţionale sofisticate, de o muzică bizară care se compune şi se cîntă mai mult pentru picioare decît pentru suflet, nu ne rămîne altceva decît a opune acestei stihii comorile noastre perene, create de geniul poporului. În sînul colectivului ,,Crenguţă de Iederă,, mă simnt ca şi în sînul unei familii adevărate. Aici la ,,Crenguţă de Iederă,, mă umplu de farmecul melosuluinostru neîntrecut, aici am întîlnit semeni de-o vîrstă cu mine care sunt dominaţă de acelaşi sentiment de admiraţie pentru valorile noastre spirituale pe care le-am moştenit de secole.Aflîndu-mă alături de aceşti minunaţă colegi,de această frumoasă colectivitate de îndrăgostiţi ai folclorului autohton am realizat că aici mi-am clădit un Templu spiritual care mă luminează din interior.Sunt convinsă că muzica populară, folclorul autentic va rezista tuturor curenţilor şi modelor care vin şi se duc.Dacă eu într-un fel sau altul, m-am regăsit anume în cîntecul popular,le-o datorez marilor rapsozi-de la Bardu Lăutaru, Maria Tănase,Nicolae Sulac, Tudor Gheorghe şi pînă la ,,Lăutarii,, lui Nicolae Botgros şi de ce nu, pînă la,,Crenguţa de Iederă,,a dragii noastre privighetori născute în Bucovina eminesciană Maria Iliuţ,,.
Lecţia de demnitate a Mariei Iliuţ


NUMAI CÂNT ŞI DOR DE BUCOVINALa 10 iunie 2006, Palatul Naţional din Chişinău a găzduit un eveniment de excepţie - cântăreaţa Maria Iliuţ şi-a adunat admiratorii şi prietenii la prima ei seară de creaţie, intitulată sugestiv "Numai cânt şi dor de Bucovina".Drumul spre acest spectacol a fost unul lung şi anevoios, deşi interpreta are în spate 20 de ani de activitate scenică, o voce superbă şi un repertoriu folcloric singular în peisajul muzicii populare româneşti: cântece de joc, de leagăn, păstoreşti, colinde, doine şi balade, culese exclusiv din dulcea Bucovină. Ca să vii atât de "târziu" în faţa publicului cu un spectacol atât de cutremurător trebuie să dai dovadă de multă onestitate, tenacitate şi de infinită răbdare. Mai cu seamă astăzi, când cei cu bani, dar cu o prestaţie îndoielnică, îşi lansează casete şi CD-uri pe mică pe ceas.Spectacolul n-a fost prilejuit de o anumită aniversare, ci de o lansare de CD, cu acelaşi titlu - "Numai cânt şi dor de Bucovina". Editarea unui CD era un vis vechi al cântăreţei, pe care ni l-a mărturisit acum trei ani, când s-a întors din Italia, unde, zicea ea, se simţea ca o pasăre închisă în colivie. Timp de doi ani s-a aflat în oraşul gondolelor. Fiind invitată de nişte italieni pe care i-a cunoscut la Chişinău, Maria cânta într-un hotel-restaurant, împreună cu un grup de interpreţi din România. Bucovineanca le-a plăcut atât de mult urmaşilor lui Cezar, încât contractul, încheiat pe o perioadă de trei luni, i-a fost prelungit până în vara lui 2001. Programul, format din repertoriul ei de-acasă, era conceput pentru turiştii străini. Moldovenii aflaţi în Italia, din păcate, nu prea veneau la concertele ei, biletele fiind prea scumpe pentru buzunarul lor. Revenind la baştină, Maria avea să ne spună că nicăieri nu e mai bine ca acasă. Şi pentru că la "Veneţia e cu totul altfel": e una să visezi şi e cu totul alta să vezi... Acolo, mai zicea cântăreaţa, a constatat - pentru a câta oară - că noi, moldovenii, nu ştim să ne apărăm demnitatea şi să ne preţuim sănătatea şi libertatea.La întoarcere, Maria s-a reîncadrat în muncă. De câţiva ani, conduce Ansamblul etnofolcloric "Crenguţă de iederă" de la Universitatea de Stat din Moldova şi cel de la Palatul de creaţie a copiilor. Tot atunci, artista s-a apucat să pregătească CD-ul, în care a inclus tot ce-a adunat de-a lungul anilor. Şi-a început activitatea în Ansamblul etnofolcloric "Tălăncuţa" condus de Andrei Tamazlâcaru. Până atunci, mai încercase să se angajeze într-o orchestră de muzică populară. Dirijorii, însă, îi spuneau: vocea ta e superbă, dar ai accent românesc. Slavă Domnului, Tamazlâcaru nu s-a temut: a acceptat acest accent şi a promovat-o. Cu "Tălăncuţa", Maria Iliuţ a înregistrat la radio majoritatea melodiilor. O parte din repertoriu l-a realizat cu Ansamblul etnofolcloric "Ştefan Vodă". Cântecele de joc le-a pregătit cu Orchestra de muzică populară "Busuioc Moldovenesc", dirijat de Mihai Amihalachioaie, originar din Molniţa Bucovinei, care o cunoştea de acasă, adică, de la Crasna, din Ţara de Sus, de unde descinde Maria Iliuţ.La spectacol au venit s-o susţină toţi bucovinenii din Chişinău - Mihai Amihalachioaie, Ion Paulenco, Marin Gheras, ansamblurile etnofolclorice şi soliştii cu care a colaborat, precum şi tinerii interpreţi pe care i-a lansat: Cristina Pintilie, Elena Negruţă, Cezara Elena ş.a. De asemenea, a venit şi un grup etnofolcloric de la Crasna, împreună cu poetul bucovinean Vasile Tărâţeanu. Soliştii au fost acompaniaţi de Orchestra de muzică populară "Mugurel", condusă de Ion Dascăl. A fost un spectacol de zile mari, la care visează orice artist consacrat. Succesul se datorează, în mare parte, şi regiei de calitate, semnate de Lidia Pamfil, care a reuşit să imprime evenimentului o semnificaţie aparte.Joia trecută, Maria Iliuţ a dat o lecţie tuturor interpreţilor de muzică populară din spaţiul dintre Prut şi Nistru. Zicea odată Maria că, astăzi, la cântat se pricepe multă lume. "Mai este, însă, un detaliu important pentru un interpret de muzică populară - să-ţi formezi un repertoriu care te reprezintă, să-i dai fiecărui cântec nuanţa sau culoarea potrivită. Din păcate, mulţi cântăreţi cu capacităţi vocale extraordinare, neavând un repertoriu şi cântând lucrările altora, îşi pierd, chiar de la începutul carierei, individualitatea artistică. “Maria Iliuţ rămâne modelul de interpret, care le are pe toate - şi voce, şi har, şi repertoriu, şi ţinută scenică. Este un artist complex, fapt ce o deosebeşte în mediul artistic de la noi. Poporul nostru a avut mai multe Marii. Şi ar fi bine să se ştie că una dintre ele, inconfundabilă şi irepetabilă, este cea de la Crasna.
„Crenguţa de Iederă” – deţinătoarea unui prestigios trofeu


Pentru Colectivul etnofolcloric universitar „Crenguţa de Iederă”, condus de distinsa interpretă de muzică populară Maria Iliuţ, maestru în artă, vara caniculară a lui 2007 a fost fierbinte la propriu şi la figurat, dar concomitent şi plină cu emoţii pozitive. Succesele acestei remarcabile formaţiuni sunt cunoscute departe de hotarele republicii.Ultima performanţă a „Crenguţei de Iederă” ţine de evoluarea strălucită în cadrul Festivalului Folcloric „În grădina cu flori multe”, care s-a desfăşurat la finele lunii iunie şi începutul lunii iulie în capitala Bucovinei, străvechiul oraş Cernăuţi, al cărui întemeietor a fost Alexandru cel Bun, bunelul voievodului nostru Ştefan cel Mare. Invitaţia lansării festivalului îi aparţine Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi valorificarea culturii tradiţionale româneşti din Cernăuţi, la această impresionantă manifestaţie anunţându-şi prezenţa peste 60 de colective şi interpreţi cu vârsta între 6-25 de ani. La concurs au fost admişi cei mai buni interpreţi de folclor autentic românesc din satele bucovinene Crasna, Pătrăuţii de Jos, Mahala, Boian, Costiceni, Molniţa, precum şi din oraşele Cernăuţi şi Herţa. Au strălucit în sensul adevărat al cuvântului ansamblurile de copii şi tineret din Suceava şi Botoşani, mai ales, în recitalul „Gala laureaţilor”, care a avut loc la Palatul Tineretului din Cernăuţi.„Crenguţa de Iederă”, în componenţa unui număr de 23 de membri, s-a prezentat cu un repertoriu bine închegat, constituit în temei din cântece şi dansuri din nordul Moldovei şi Bucovinei. La desemnarea laureaţilor s-a ţinut cont de patru elemente fundamentale: repertoriul, calităţile vocale, costumaţia şi ţinuta scenică. Bineînţeles că la toate poziţiile „Crenguţa de Iederă” nu a avut concurenţi, formaţiunii noastre universitare revenindu-i Trofeul Festivalului.Gazdele i-au primit pe artiştii din Chişinău cu toată căldura şi deschiderea ce-i caracterizează pe bucovineni: li s-au organizat plimbări prin oraş, excursii pe locurile eminesciene şi istorice, vizite la renumitele capadopere arhitectonice de importanţă europeană: Teatrul Dramatic-Muzical „Olga Kobâleanska” şi la splendida Reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovineni.În ultima zi de aflare în Cernăuţi membrii ansamblului „Crenguţa de Iederă” au reuşit să efectueze şi câteva expediţii folclorice în cunoscutele centre rurale cu străvechi tradiţii şi obiceiuri autohtone Tărăsăuţi, Costiceni şi Draniţa.Însoţitori le-au fost inimoşii oameni de cultură din nordul Bucovinei Ilie Luceac, Maria Toacă şi Iurie Levcic.Material preluat din Ziarul ,,Universitatea",25 septembrie 2007,realizat de Mihai MORĂRAŞ
La munte, sus, in Tara Motilor


Ansamblul etnofolcloric “Iedera”, ori de cite ori evolueaza in fata spectatorilor, de fiecare data isi reconfirma prestanta si originalitatea artistica si, bineinteles, titlul onorific de Colectiv Popular, pe care-l detine inca din anul 1992.Asa s-a intimplat si la finele canicular al lunii iulie, cind “Iedera” (denumirea provenind de la o planta decorativa cu flori de o rara frumusete) “si-a resfirat podoabele” tocmai pina pe Muntele Gaina din Maremuresul Istoric. (O inchipuire sumara despre aceste locuri pline de farmec si maretie din Muntii Apuseni va puteti face privind imaginea din fotografia alaturata).Vorba e ca aceasta echipa de mari entuziasti, mesageri inflacarati ai tezaurului nostru folcloric, a avut onoarea de a fi invitata la Festivalul International “Tirgul de Fete” de pe muntele Gaina, editia 2002.Conducatoarea ansamblului, inimoasa si apreciata interpreta de muzica populara, Maria Iliut, inzestrata si cu harul valorificarii zestrei noastre muzicale autohtone, dar si a portului national (mai ales din Nordul Moldovei si Bucovinei) ne-a dat urmatoarele detalii:– Invitatia am primit-o de la Societatea Culturala “Bucuresti – Chisinau” (cu sediul la Chisinau) care a fost pentru noi o adevarata surpriza si am acceptat-o cu mare bucurie si recunostinta. Dar si responsabilitatea era la fel de mare, deoarece urma sa evoluam alaturi de renumite colective etnofolclorice din Rominia, Ungaria, Bulgaria si Albania. De mentionat ca aceasta grandioasa manifestare populara (la editia curenta au fost prezenti peste 250 mii de spectatori) se desfasoara in fiecare a treia duminica a lunii iulie, cind motii din Muntii Apuseni comemoreaza ziua de nastere a marelui patriot romin, conducator viteaz al unor cete de munteni, care la inceputul secolului XIX luptau pentru independenta tarii si pe care poporul l-a supranumit cu dragoste “Craiul Muntilor”.Spectacolul s-a desfasurat, fireste, sub cerul liber, avind genericul “Pe munte, in strai de dor”, artistii nostri de la Universitatea prezentindu-se la nivelul cuvenit.Maria Iliut a mai precizat ca studentilor – artisti de la USM li s-a facut o primire de vis de catre prefectura judetului Alba si personal de catre prefectul de Alba – Iulia avocatul Ioan Rus, acestia vizitind locurile istorice, acoperite de gloria predecesorilor. In mod deosebit i-a impresionat Casa – Muzeu din Lancram, bastina marelui poet si filozof Lucian Blaga, situata doar la citiva kilometri de epicentrul memorabilului eveniment – Muntele Gaina care geografic se afla la confluenta judetelor Alba, Arad, Hunedoara, Cluj si Timisoara.... A fost o sarbatoare de suflet pentru toti membrii Ansamblului etnofolcloric “Iedera”, care s-au simtit mindri de a fi si ei mesageri ai traditiilor si obiceiurilor stramosesti, intruchipate in cintecul, dansul si portul nostru popular.Mihai Moraras,redactor-sef/ziarul ,,Universitatea" din 25 septembrie 2007

Generat în 0.055 secunde.