Am realizat ca gindurile ma infasoara atunci cind ma plimb, dar asa cum nu pot sa scriu in timp ce merg adun toate ideile si mai apoi le scutur pe foaie.
Pare sa fie simplu, numai nu pentru mine…
Doamne am atitea idei: ce sa fac in viitor, cum sa imi ajut familia, cum sa ma impac cu cei certati… insa nu gasesc forta cu care sa scot la iveala ideile marete. Lumea asta e asa ciudata, dar cind stau si ma gindesc de ce incep sa rid, pentruca stiu doar sa spun nu si sa argumentez. Fac la fel ca mii de oameni. De ce nu suntem invatati sa ascultam, sa avem rabdare si sa ne intelegem apropiatul ? Poate cel ce sta in dreapta ta este un Geniu, ideiile lui te acopera de sens si intelepciune, insa crezi ca sunt banale si mergi inainte.
De fapt ce sunt ideiile? E o intrebare mai putin obisnuita si nu se compara cu una banala `De ce pasarile zbor? desi aceasta poate fi considerata de altii o intrebare demna de un raspuns. Pentru mine, un adolescent in crestere rapida, idea este mijlocul prin care sufletul meu intinereste isi manifesta aprobarea sau dezaprobarea unei actiuni. Intr-o ideie se pot ascunde multe: minciuna, dragoste, intelepciune, originalitate, ginduri care mai tirziu sau mai devreme ies la iveala. Idea este rezultatul procesului de gindire. Deci o concluzie: Gindind nastem o Ideie! Sunt curioasa din fire si am cautat in Dex sa fac niste notite: Ideea este forma de reflectare, de reprezentare generalizata a realitatii în constiinta omului sau termen generic pentru diferite forme ale cunoasterii logice. Oricum nu mau ajutat prea mult.
Ideile pot fi mari si mici, depinde de tine pe care o alegi. Pentru mine insa ideile ramin radacinile creatiei…
E.