arteharti

      Biblioteca Naţională deţine o colecţie impresionantă de documente ce oglindesc viaţa şi activitatea arhitectului rus de origine armeano-italiană, architect principal al Chişinăului între anii 1856-1878. Aceste documente: cărţi, albume, cărţi poştale sunt înregistrate în catalogul electronic al Bibliotecii. Catalogul conţine numeroase surse bibliografice analitice ce se găsesc în fondurile bibliotecii : publicaţii seriale şi periodice, dicţionare, enciclopedii, grafică bidimensională, resurse electronice.

      Astfel, grafica bidimensională analitică din catalogul electronic, oferă o informaţie despre imaginile clădirilor create de Alexandru Bernardazzi : Biserica “Sf. Pantelimon”;  Capela Liceului de fete din Chişinău 1895 (azi Biserica “Sf. Teodora”);  Conacul Manuc-Mirzaian (Hânceşti); Turnul de apă, înălţat în anii 1862-1892  (azi “Muzeul Chişinăului”), Basorelieful lui Alexandru Bernardazzi (1831-1907), Clădirea Primăriei or. Chişinău şi multe altele.

     În cartea sa “Chişinăul din amintire”, Ch., 2011, Iurie Colesnic consemnează : “Alexandru Bernardazzi este arhitectul care a reuşit să dea Chişinăului stil. Şi dacă se poate vorbi despre un Chişinău istoric authentic acesta este meritul anume a lui, el a creat o nouă pagină estetică a oraşului…Clădirile proiectate de el au devenit patrimoniu naţional…”   

     Din cele mai intersante publicaţii                                                                                                      

    Anuarul Tyragetica, editată de Muzeul Naţional de istorie,1998 , autor Năstase Ludmila, consemnează pagini din biografia şi creaţia lui Alexandru Bernardazzi;  Egen Bâzgu  “Arhitectura tradiţională – memorie identitară”;  Ioan Ciuntu “Alexandru Bernardazzi-patriarhul arhitecturii Chişinăului” şi al.

Pentru informaţii : Biblioteca Naţională a RM, Colecţia de arte şi hărţi, str. 31August, 78 A, bl.2, tel 022240421, e-mail: arta@bnrm.md, http://arteplasticeharti.wordpress.com/

Tudor Braga s-a născut la 13 iunie 1948, în satul Răspopeni, raionul Şoldăneşti.  Ani la rând, Tudor Braga a deţinut funcţia de director al centrului expoziţional „Constantin Brâncuşi”. A organizat numeroase expoziţii de pictură şi a scris sute de cronici despre activitatea plasticienilor de la noi. A fost deţinătorul premiului Naţional, ediţia 2015.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

În contextul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului, Biblioteca Naţională a RM organizează o expoziţie de artă plastică cu genericul „Loc de joacă pentru visul meu”. Vor fi expuse lucrările elevilor de la 4 instituţii cu profil arte plastice: LTPA Ion şi Doina Aldea-Teodorovici / LT Onisifor Ghibu / IPLT Liviu Deleanu / IPLT Ginta Latină. Evenimentul va avea loc la 30 mai 2018 ora 14.00, Sala serviciului „Colecţie de Artă şi Hărţi”. Expoziţia va fi deschisă pentru public până 30 iunie 2018.

Elena Rotaru este nascută în luna mai a anului 1938.

Elena Rotaru este considerată una dintre cele mai talentate creatoare de gobelenuri din Republica Moldova, a cărei tapiserii sînt apreciate şi peste hotarele ţării noastre. După ce a absolvit Școala Superioară de Artă Industrială din Moscova, tânăra palsticiană a revenit în Chișinău și aici, fiind preocupată de arta textilă.  Debutul tapiseriei profesioniste a avut loc în jumătatea a doua a anilor ’60. Elena Rotaru şi-a expus tapiseriile atît în Moldova, cît şi la Moscova. În 1990 a primit titlul de “Maestru Emerit al Artei din RSSM”. Printre lucrările ei se numără Fata cu cicoare, Vara, Toamna, Doina Bardului de la Mirceşti, Recolta, Florea-Soarelui, Femei în câmp .  Aceste lucrări au înscris primele pagini în istoria tapiseriei contemporane de la noi. Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), este una din acele figuri care dau generațiilor următoare curaj și încredere în soarta unui neam și care îl călăuzesc în mersul istoriei sale. Înconjurat de dușmani, a știut nu numai sa-și păstreze țara, dar chiar să apere singur, cu boierii și țăranii lui din Moldova, porțile Europei de cotropirea barbarilor timp de 47 ani.

Om politic cu vederi largi, bun organizator și diplomat, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai vremii sale. În politica internă a umărit instaurarea unei domnii autoritare, centralizate.

Cultura moldovenească în timpul lui Ștefan se remarcă prin înflorirea artelor plastice, a construcțiilor religioase, celor civile și militare.

Personalitatea domniei sale a inspirat pe mulți artiști plastici, atât din Republica Moldova, cât  și din România, redându-i chipul, înfățișarea fizică în pictură, sculptură, artă decorativă.

Capodoperă a sculptorului Alexandru Plămădeală şi, ca realizare plastică este unul dintre cele mai importante monumente din Moldova consacrat domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Este amplasat în centrul Chişinăului şi a devenit simbol naţional.

În serviciul Colecție de Artă și Hărți, blocul II al Bibliotecii Naționale a RM veți vedea o expoziție de documente (albume, cărți poștale, reproduceri), dedicată marelui domnitor, începând de pe data de 26 aprilie.

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin.         

Ca și alte sărbători creștine, Paștele este însoțit de numeroase obiceiuri populare care își au originea în tradițiile străvechi, și de credințe și superstiții legate de ciclul anotimpurilor și treburilor gospodărești.

În Serviciul Colecție de artă și hărți sunt expuse o serie de cărți poștale ce includ motive de Paște: tradiții, Înviere, Răstignire, masă de sărbătoare, flori, iepurași, familie și inlusiv , ouă. De asemenea, sunt  si documente prezentate în expoziție cu aceeași tematică.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova vă invită să participați la serata de comemorare consacrată actorului, regizorului, poetului DUMITRU FUSU (1938-2014). Programul include: recital din poezia lui Dumitru Fusu în interpretarea actorilor invitați; expoziție cu lucrări de grafică semnate de artistul Dumitru Fusu din colecția familiei Fusu (2-27 aprilie 2018 ); vizionare de fragmente din filmografia maestrului.

Expoziție tematică de documente dedicată aniversării renumitului artist – Dumitru Fusu

Dumitru Fusu a fost una dintre marile personalități ale culturii moldovenești. A fost un om care a trăit într-un zbucium continu de creație, îndeletnicindu-se și cu arta picturală. Mai jos sunt prezentate câteva din picturile artistului.

Dă clic pentru a vedea prezentarea.

Născută la 1 martie 1953 în satul Corjevo, raionul Dubăsari, Eudochia Zavtur se marchează ca fiind o personalitate notorie a artelor plastice a Republicii Moldova.

A debutat cu lucrarea de licenţă „Anotimpuri”, la expoziţia Unională a lucrărilor de licenţă de la instituţiile de învăţământ artistic superior din fosta URSS în Lvov, Ucraina.

De asemenea, a ilustrat magistral un şir mare de opere ale clasicilor literaturii ca Eminescu, Alecsandri, la fel şi ale unor nume de referinţă din literaturile altor ţări.

Eudochia Zavtur face parte din Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, a activat în calitate de cadru didactic în învăţământul artistic.

Eudochia Zavtur practica fructuos grafica de sevalet, grafica de carte, pictură. Artista prefera sa-si materializeze plastic inspiratia în serii de lucrări întregite într-un sistem unic, atât prin coeziunea temelor abordate , cât și prin orchestrările stilistice. În multiple lucrări grafice autoarea în primul rând punea în valoare plasticitatea formelor figurative, în care linia vine să contureze plenitudinea formelor figurii umane. Lumea creată de Eudochia Zavtur în pictura în ulei exprimă armonie, lumină, miracol al vibrațiilor de nuanțe coloristic.

În incinta blocului II al BNRM, serviciul Colecție de Artă și Hărți, Primăvara se deschide cu o expoziție originală de artă decorativă, autorul lucrărilor – Olga Slastihina.

Vă așteptăm cu drag la bibliotecă!

Secvențe de la vernisaj…

Legenda Mărțișorului

Demult-demult, în timpurile cele mai îndepărtate, a apărut pe pământ o floare plăpândă, cu petale albe ca zăpada, numită Ghiocel.

Când întâiele raze ale soarelui au străpuns norii căruți de zăpadă, pe costișa goală a dealului a răsărit gingașul Ghiocel. Frumasa și mărinimoasa zână Primăvara l-a ferit de geruri, dar răutăciosul Crivăț-Vifor-Negru a auzit de îndrăznețul Ghiocel și, înfuriat, a ieșit din bârlogul său de geață, cu gând să se răzbune pe curajoasa floare, care s-a încumetat să încalce legea împărăției frigului. Hainul  Crivăț a smuls din zbor o tufă de măcieș și aruncând-o cu ciudă, a înțepat degetul mic al luminoasei Primăveri. Picăturile de sânge purpuriu cădeau pe petalele albe ale Ghiocelului, trezind la viață firava floricică. Glasul zglobiu al Ghiocelului a răsunat peste văi și dealuri:

 – Bucurați-vă, oameni! Eu v-am adus Primăvara! V-am adus soarele și viața! De atunci a luat ființă o frumoasă tradiție la moldoveni: la fiecare început de primăvară, la 1 martie, oamenii își dăruiesc unul altuia mărțișoare, care se prind la piept și se poartă toată luna. Se zice că mărțișorul îți aduce dragoste și fericire.

Cu ocazia acestei frumoase serbări tradiționale, Serviciul Colecție de artă și hărți al BNRM va oferă o vizionare a câteva imagini desprinse din colecția de cărți poștale.

Alb și Roșu, culori îngemănate ca însăși stima și dragostea noastră pentru cei scumpi și apropiați…

-Oferiți mărțișoare!

Acest ritual secular a echivalat dintotdeauna cu un gest sincer de prețuire și simpatie, cu o sfioasă mărturisire de dor.

Autoportret, 1933

Kazimir Malevici – pictor si desenator rus, reprezentant al avangardei. si-a creat propriul stil denumit suprematism care reprezinta un nou realism în pictura, o arta fara subiect, numind-o  “suprematia creatiei pure în artele plastice”, de unde se si trage numele noului curent.

“Patratul negru pe fond alb”: – realizat si expus pentru prima data în 1915; – se afla la moment în Muzeul National de Arte din St. Petersburg, Rusia; – acesta nu este cu adevarat un patrat geometric, laturile sale nu sunt egale; – la diferite expozitii acest tablou era agatat în pozitii schimbate; – exista trei exemplare ale “patratului negru”,  dar aceste versiuni individuale se deosebesc unele de altele.

Lista bibliografică a documentelor expuse:

D a t e  b i o g r a f i c e

1862 – la 14 iulie se naște la Baumgarten, o suburbie a Vienei,

            Gustav Klimt

1876 –  Își începe studiile la Künstgewerbeschule, Școala de  Arte

            Aplicate din Viena; fratele său mai mic, Ernst îl urmează

            după un an

1883 –  Frații Klimt, împreună cu un coleg de școală, Franz Matsch, 

             deschid un atelier de decorațiuni la Viena

1887 –  Lui Klimt i se scrie să picteze tabloul reprezentând

             interiorul teatrului imperial, lucrare pentru care obține, în  

             1870, o decorație imperială

1892 –   îi moare tatăl și, la scurt timp, și fratele său Ernst

1894 –  Juriul acceptă proiectele picturilor murale pentru 

             Universitatea Vieneză, prezentate de Klimt și Matsch

1897 –  Klimt, Joseph Maria Olbrich și Joseph Hoffmann, împreună

              cu alți câtiva pictori, fondează „Secesiunea”; în acelaș an,

              Klimt pictează primele sale peisaje 

1898 –   Artistul anunță prima expoziție a „Secesiunii” și participă la 

              pregătirea publicației „Ver Sacrum” 

1900 –    În furtunoasele dezbateri iscate în jurul picturii realizate

              pentru Universitatea Vieneză, Franz Wickhoff ia apărarea

              lui Klimt. Tabloul obține medalia de aur la Expoziția

              Universală de la Paris

1905  –   Klimt răscumpără toate picturile sale realizate pentru

              Universitatea Vieneză, rupe legăturile cu „Secesiunea” și

              întemeiază grupul Kunstschau

1910 –   Obține succes la cea de-a IX-a Bienală de la Veneția

1911 –   Obține primul loc la Roma cu tabloul intitulat V i a ț ă  ș i 

              M o a r t e

1917  –   Este ales membru de onoare al Academiei de Arte

              Frumoase din Viena și München

1918 –    la 6 februarie, în urma unui atac cerebral, moare, la vârsta

              de 56 de ani, Gustav Klimt

Lista bibliografică a surselor expuse

Klimt (1862-1918) / Gustav Klimt; Traduc. Tocuţ Mihaela .- Oradea : Aquila ’93, 2007

Mari pictori: Viața, sursele de inspirație și opera. [Gustav Klimt].- Nr. 29 / Fotogr.: Bridgeman Art Library.- București: Publishing Services SRL, 2000.- ISSN 1582-1153

Климт : Альбом / Текст : Маттео Кинни; перевод с итал. : Н. Дехтерев, Н. Архипов .- Москва : Белый Город, 1998

Густав Климт 1862-1918 / Гилле Нере .- Берлин : Арт-Родник, 2000

Klimt, 1862-1918 : Lumea în formă feminină / Gliies Néret; trad. din lb. engl. : Constantin Lucian .- Köln : Taschen, 2011

Gustav Klimt / Jane Kallir; Trad. de F. Daber .- Paris : Nathan, 1989

Schiele& Klimt: Die Sammlung Leopold = The Leopold Collection [Pliant] / Leopold Museum.-Wien, 2001.

Атлас мировой живописи / авт. текста и сост. : Нина Викторовна Геташвили .- Москва : ЗАО „ОЛМА Медиа Групп”, 2011

100 Mari Artişti : O călătorie vizuală de la Fra Angelico la Andy Warhol / De Charlotte Gerlings; Trad. de Roland Mathias Schenn .- Bucureşti : Aramis Print, 2008

Great Paintings : [The World’s Greatest Masterpieces Explored and Explained] / Ed. : Angela Wilkes, Michael Duffy, Anna Kruger [et al.] .- London : Dorling Kindersley, 2011

Sajin Nelly (23.01.1938, or. Satka, reg. Celeabinsk, Federația Rusă – 1996, Chișinău), artist plastic decorator, ceramistă. A absolvit Școala Superioară Industrială de Arte Plastice “V. Muhin” din Sankt Petersburg (1966). Practică reliefuri murale, plachete decorative, plastică de forme mici.

Lucrări cunoscute: Nunta, Malanca, compoziția decorativă Muze, compoziția Înfloresc livezile ș. a.

Lista bibliografică a surselor expuse

Victor Ciutac (n. 12 Ianuarie 1938, Șirăuți, fostul județ Hotin, România, azi Republica Moldova – d. 18 ianuarie 2009, Iași) a fost un actor de teatru și film din Republica Moldova.

A făcut studii la Institutul de Arte din Chișinău (1960-1964), fiind mai întâi actor la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Bălți, apoi la Teatrul Pușkin din Chișinău. În 1994, când teatrului i s-a acordat numele lui Mihai Eminescu, Victor Ciutac era director al instituției.

În anii 70-80 a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori din Moldova. În cariera sa de 45 de ani a jucat în numeroase roluri. Amintim spectacolele „Tata”, „Abecedarul”, „Pomul vieții” după piesele lui Dumitru Matcovschi, de asemenea „Io, Ștefan-Voievod”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „Asociația femeilor emancipate din Belgrad”.

Victor Ciutac a realizat numeroase roluri în cinematografie. A debutat în „Poienile Roșii” în regia lui Emil Loteanu, film urmat de „Lăutarii”, „Dimitrie Cantemir”, „Bărbații încărunțesc de tineri”, „Calul, pușca și nevasta”, „Dansul efemer al dragostei”, „Povestea lui Făt-Frumos”.

A funcționat și în calitate de profesor la Insititutul de Arte, instruind o pleiadă întreagă de actori, nume mereu prezente pe scenele teatrale din Chișinău. Este deținător al unor importante premii, care atestă aprecierea înaltului său profesionalism.

Stabilit la Iași, împreună cu familia, Victor Ciutac, în ultimii ani ai vieții, s-a dedicat scrisului. Este autorul a doua volume „Exilați în umilință” și „Povestiri de-acasă” care radiografiază destinul unui om și al unui artist în căutarea identității.

Lista bibliografică a surselor expuse

Victor Ciutac / Ion Proca .- Chișinău, 2011

Victor Ciutac / Nicolae Bătrînu .- Chişinău, 1979

Victor Ciutac / Pavel Pelin .- Chişinău, 2007

Victor Ciutac : [in memoriam] / Andrei Porubin , 2009

Victor Ciutac – 60 : [grupaj de art.], 1998

Victor Ciutac a fost, este şi va rămâne în rândurile noastre / Timotei Scutaru , 2009

Victor Ciutac a părăsit scena vieţii / Irina Nechit , 2009

Victor Ciutac a revenit la „Mihai Eminescu” : [la un an de la trecerea în nemurire, în incinta Teatrului Naţ. „Mihai Eminescu” din Chişinău a fost instalat bustul marelui actor Victor Ciutac] / Victor Ursu, 2010

Victor Ciutac, o parte din sufletul teatrului… : [in memoriam] , 2009

Victor Ciutac, comemorat la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău : [un an de la trecerea în nemurire] / Irina Nechit, 2010

Victor Ciutac, Exilaţi în umilinţă, Chişinău, 2006, 440 p. : Prezentare de carte