Clubul Filosofic Agora

A.O. "CF Agora" anunţă recrutarea tinerilor scriitori şi poeţi în cadrul proiectului

"Agora Literară". Societatea contemporană se află într-o profundă criză culturală şi a reperilor valorice. Puţin se lucrează în salvarea culturii şi depăşirea crizei. Riscăm să fim sterilizaţi pe plan cultural şi intelectual. Reişind din acest context, proiectul "Agora Literară" este implimentat pentru o perioadă nelimitată, în scop de ameliorare acestei probleme şi de formarea unei noi generaţii de literaţi.  Acest scop va fi realizat prin: 1. Stimularea creaţiilor individuale. 2. Studii asupra literaturii naţionale şi universale. 3. Dezvoltarea gândirii critice constructive 4. Publicarea şi promovarea creaţiilor în revista "Sfera Critică" şi alte publicaţii. 5. Seminare şi întâlniri cu scriitori şi poeţi consacraţi din R.Moldova 6. Conferinţe în domeniul literaturii. 7. Dezbateri, analize şi cercetări  Persoanele interesate de implicare în acest proiect sunt rugate sa completeze formularul de aplicare, accesând aici şi să trimită un eseu, proză sau poezie la una din temele propuse:  Eseu  1.Viitorul literaturii în R. Moldova: probleme şi perspective 2. Cultura: între sacru şi profan 3.Pomul vieţii şi sublimul cotidianului  Proză: 1. Drumul spre infinit 2. Dialecticta sacrului şi profanului 3. Sublimul cotidianului  Poezie: 1.Umbra tăcerii 2.Trăirea autentică 3. Singurătatea în faţa mulţimii  Lucrările pot fi trimise pe adresa de e-mail: agora@scientist.com Termen limit de aplicare: 25 octombrie Doar persoanele selectate vor fi anunţate şi invitate în cadrul proiectului. www.agorasophie.blogspot.com  tel.: 022 21 41 88  069 77 20 72 str. Mitropolit Varlaam 69  Acest proiect este realizat prin susţinerea logistică de către Centrul de Devoltare Personală şi Antreprenorială ASCENDING  www.ascending.md

Un mit absurd al epocii contemporane este considerațiune însăși a faptului că omul modern a depășit orice sistem de gândire mitică. O astfel de declarație naivă este însăși o credință mitologică, ce nu se diferențiază prin nimic față de gândirea omului arhaic. Omul a ramas practic exact același prin forma gândirii sale. Se schimbă doar conținutul miturilor, dar rămâne aceeași formă de gândire. Mitul este o condiție primară ontologică omului, un element indispensabil al existenței sale ca ființă omenească. Am ramas practic aceeași oameni arhaici, care cred în orice imaginație. Credem în ideea de națiune, în patriotism, în personalitatea unui erou, în oameni istorici, în personalități, zeificăm un partid sau o ideologie, credem în modă, în statute și roluri sociale, credem în supermarketuri, în televizor sau în facebook, în cărți sau într-o bere, credem în orice prostie și imaginație, suntem "turnați" din cap până-n picioare cu substanță mitică. Moldoveanu din nefericire n-a devenit un supraom, ca să zicem așa - să fi depășit sistemul mitic al gândirii umane. Zilnic face baie și se scaldă cu mituri, face schimb de mituri cu colegii de la serviciu, seara schimb de mituri cu soția și noapte visează iarăși mituri. Dacă sistemul mitologic se află la baza existenței umane, atunci o societate este într-un fel sau alta în dependență de miturile pe care le adoptă sau le inventează. Fiecare recunoaște că societatea moldovenească e o societatea mizerabilă. Să se datoreze acest fapt oare prezenței unor mituri proaste sau nefuncționabile în cadrul acestei societăți? Vorbind de funcționalitate, care este funcțiile unui mit? Acestea fiind premisele, întrebările și probleme discuției în cadrul ședinței Agora cu tema: miturile societății moldovenești. Fragment video din cadru discuției.  

Binele şi răul sunt nişte teme dominante, în tot arialul de probleme filosofice. Această temă stă la originea filosofiei. Chiar şi dacă gîndirea filosofică occidentală a dat prioritate ştiinţei - la nivel ontologic sau gnoseologic, ea îşi are linia sa roşie, linia cu aspect moralicesc, încă din timpurile lui Socrate şi PLaton. Pentru mine, filosofia, ca sens, are direcţia morală - cum să ne comportăm, ce înseamnă să existe o societate, care sunt principiile unei conveţuiri armonioase? Ce înseamnă să procedez corect sau "prosteşte"? Sigur, nu încerc să diminuez importanţa celorlalte domenii: epistemologie, logică, estetică, etc. - doar că pentru mine, repet aceasta de mai multe ori - filosofia este în primul rînd morală, etică şi doar după aceea existenţă (deşi ele se interpătrund). Mi-a plăcut ideea lui Admin: "Filosofia nu poate fi făcută în off-line", atunci cînd suntem adunaţi mai mult, ne încurcăm în gîndire ... gîndirea are nevoie de timp. DE aceea voi interveni, post-factum, în afişarea concluziei meie vis-a-vis de această problemă: rău - bine. Şi în acelaşi timp ar fi o sinteză între ceea ce s-a petrecut vineri la şedinţă.Umanul gîndeşte bipolar, sau cu referinţă (Aristotel): sus-jos, dreapta-stîngă, femeie-bărbat, noi-voi, profesori-studenţi, prieteni-duşmani, ură-dragoste ... desigur că există şi alte opinii (de exemplu se gîndeşte în anumite cîmpuri de obiecte, se gîndeşte în imagini etc.). Întrebarea: am procedat bine, în cazul X, sau ce nu am făcut bine? - e o interogare care necesită gîndire, analiză, categorizare, operaţii logice etc. fără de care suntem pierduţi, dacă nu încerci să le faci nu vei putea să te acomodezi la situaţii, omul care nu se poate acomoda - "moare". În esenţa acestei gîndiri bipolare, cum am spus stă analiza. Din punct de vedere epistemologiei genetice, Peaget, omul deţine o stadialitate evolutivă în ordonarea şi perceperea realităţii. Adică în perioada copilăriri gîndirea îşi deţine segmentele sale: dacă la geometrie unui copil îi desenzi un triunghi, după care întorci triunghiul la 40 de grade pe dreapta, îi shimbi doar poziţia, atunci copilul va decide că triunghiul A este deosebit de triunghiul B (deşi un om adult, foarte leger determină că A şi B e acelaşi triunghi doar că un pic întors). Şi aşa în "maturizarea" intelectului, omul este nevoit să depăşească starea anterioară ca să intri în cea viitoare. Problema că gîndirea post-formală, adultă, nu este unica. Ideea super, înaintată de alţii în epistemologia genetică - omul nu se poate finaliza doar în parametrii gîndirii post-formale, ci la unii oameni există o gîndire mai înaltă, un fel de post-post-formalitate (Abraham Maslow, are şi el tendinţa de dezvoltare a omului în dimensiunea deveniri sale - autoatualizare. Afirmă că oamenii autoactualizaţi gîndesc altfel decît cei care nu au ajuns acest nivel). Pînă la urmă ce are cu bine-rău? - simplu dacă majoritatea oamenilor locuiesc în dimensiunea aceasta, atunci filosofii se înalţă, prin grandoarea sa de analiză, prin aspectul critic, aspectul libertin de a gîdni şi a admite noi psoibilităţi de "a fi" (este unicul domeniu cînd tezele înţelepţilor emise cu 3 mii de ani în urmă, rămîn actuale şi în timpul prezent: nu contează de cîte ori cazi, contează de cîte ori te ridici [Confucius], În bine există rău, în rău există bine (Lao-tzi]), deasupra acestei dihotomii. La aceste înălţimi nu mai există bine-rău, există neutralitate şi se poate destul de uşor să-i dai o depolarizare: binele îl transformi în rău şi răul în bine (Nietzsche)Cu alte cuvinte, filosofia îl face pe om să-şi dezvolte, prin antrenamente anumite posibilităţi de "ridicare a unor greutăţi mai mari" (mai bine zis mai speciale). Şi dacă pentru majoritatea oamenilor un fapt este bun, pentru un filosof el va aduce cu sine un rău mai mare. Una din problemele copiilor şi a adolescenţilor, deşi se observă mai mult la copii (vorbesc de psihologia dezvoltări) nu pot corela ziua de azi cu ziua de mîine, starea de bine (fericire sau plăcere) cu starea de bine de mîine. Eu mă întristez, chiar mă chinui, că nu am nici o bucată de crenvuşcă în frigider, dar peste 10 zile mă simt mult mai bine - am slăbit cu 2 kg (va spune o fată care stă la dietă). De aceea starea de rău, aduce bine în durată. Conform gîndirii filosofiei epicureice omul trebuie să ţină cont şi să respecte stările de bine care sunt cele de o durată mai mare şi atunci dacă eu azi consum un litru de vodkă şi mă simt fain, mîine toată ziua mă voi chinui cu pohmelitul, oncluzie: azi nu beau vodkă!!!! Astfel de exerciţii mentale, filosofia abundă de la origini pînă în prezent - de a delimita binele mai general şi de a da la o parte binele regionale - "Eu ia-şi spune nişte cuvinte "directe" persoanei X, dar dacă o fac, pe parcurs voi avea de suferit, de aceea mai rezist un piculeţ după care mă voi gîndi ce să fac" (Iată în acest exemplu gîndirea filosofică, gîndirea de "dincolo de bine şi de rău" va avea prioritate). Sursa: AGORA FORUM

Exista o prejudecata sau poate o realitate in legatura cu imposibilitatea femeiei de a face filosofie. Totusi argumentele sau pseudoargumentele pentru sustinerea acestui fapt se indica chestia ca in istoria filosofiei n-a existita nici o femeie filosof, si nici un filosof n-a forbit un gînd bun despre femeie. Gîndirea femeiei a fost aruncata undeva in zona intuitiei, ea fiind incapabila de o analiza logica, prin urmare n-ar avea ce cauta in filosofie. Este acest lucru o realitate sau este vorba de niste prejudecati de ordin cultural? Este posibil ca o femeie sa faca filosofie sau nu? Sau cel putin are nevoie de o face? Aceste sunt doar citeva din intrebari la care membrii clubului Agora au incercat sa le raspunda.

"Muzica este înterpretarea specifică a existenţei umane, în ea se afirmă o atitudine faţă de viaţă". Această expresie a reprezentat pista de decolare a unei noi întâlniri filosofice în cadrului clubului Agora unde s-a realizat o intersecţie fără ambuteaje între muzică şi filosofie. Circulaţia gândurilor pe aceste traseie a fost una foarte fluidă şi eficientă, întrucât mai mulţi membri din Agora au permis şi statut de calificare în domeniul muzicii, ceea ce a reprezentat culoarea verde pentru desfăsurarea unei asemenea discuţii. Printr-o rezumare a datelor dezbaterii, se pot exprima ideile şi punctele esenţiale care s-au născut în urma coleziunilor fericite între muzică şi filosofie.• În pofida existenţei mai multor intersecţii între filosofie şi muzică, totuşi din punct de vedere al naturii lor ontologice, ele sunt două tărâmuri diferite. Filosofia este una de natură analitică, ce pune accentul pe raţionalitate, pe inteligenţă, operând cu diverse structuri logice etc., iar muzica este clasată pe dimensiunea psiho-emoţională a omului. Totuşi filosofiea cu caracterul ei logic riguros, n-a putut să marginalizeze importanţa şi necesitatea muzicii ca fenomen social, căci dacă s-ar exculde muzica din societate, existenţa umană ar deveni una „goală” şi „uscată”. • Muzica poate fi înţeleasă sub mai multe dimensiuni, în dependenţă de funcţiile sale, de exemplu muzica ca artă sau muzică ca psiho-terapie. În cel din ultim caz presupune faptul că fiinţa noastră nu poate fi abstractizată de fonul sau mediul său, de anturajul sau ambianţa în care se află, căci acestea il predispun spre o anumită rezonanţă şi stare sufletească, şi dacă de exemplu persoana se află într-o stare melancolică sau depresivă, atunci prin muzică ea poate să depăşească aceste stări de a fi. Aceasta presupune ca există mereu o deschidere sistemică între ambianţă, fiinţă şi muzică.• Muzica este una dintre cele mai importante formele ale existenţei. În acest sens cineva dintre filosofi afirmase faptul că unde se termină cuvintele, acolo începe muzica, sau într-un sens mai îngust, unde se termină filosofia, acolo începe muzica. Ea ar fi un limbaj superior de comunicare. O formă de expresie pshiho-emoţională cu mult mai profundă, cu mult mai reverbativă de rezonanţă interioară. În acelaşi timp, ea nu are funcţia doar de comunicare, dar şi sensul invers, de a trezi unele stări psiho-emoţionale mai accentuate şi mai puternice, decât oarecare alte forme d• Întelegerea, recepţionarea, înterpretarea muzicii este într-o strânsă dependenţă de starea interioară de rezonanţă a omului. Aceeaşi persoană în momente de timp diferit, cu stări de spirit diferite, va da judecăţi de valoare diferite asupra aceleeaşi muzici. În acelaşi timp recepţionarea muzicii la nivel de simţ estetic, este dependent şi de nivelul de cultură, de inteligenţă şi de rafinamentul perceptiv al persoanei. Un intelectual va prefer muzica clasică, operă, jazz etc., pe când un mediocru mereu va opta pentru genurile de muzică ieftină şi vulgară sub aspect estetic. • Filosofia este practic începutul muzicii, căci Pitagora este primul care stabileşte intervalele şi gama notelor muzicale. Pitagora din principiile sale filosofice asupra conceptului de armonie, căuta crearea unei muzici armonioasă, căci doar acestă muzică era în stare să purifice sufletul şi să vindece corpul. Revelaţia asupra acestei problem o găseşte într-o fierărie, auzind sunetele produse de fierar prin lovirea nicovalelor. Prin aceste observaţii a descoperit o legătură între matematică şi lungimea unei coarde. Astfel stabilind raporturile armonice pentru gama notelor muzicale.• Fizica contemporană afirmă că întreg univers vibrează, toate lucrurile au o fregvenţă de vibraţie, ele sunt ceea ce sunt în dependenţă de fregvenţa vibraţiei, materia este vibraţie, lumina este vibraţie, sunetul este vibraţie, întreaga existenţă este o vibraţie, muzica nu este nimic altceva decât o formă a vibraţiei, prin urmare putem cataloga faptul ca muzica este doar o formă a existenţei. Dar şi acelaşi Pitagora afirma despre muzica sferelor (a planetelor) care prin mişcarea lor produc o vibraţie, adică un sunet.• Această muzică a vibraţiilor, de exemplu a pianului, face ca rezonanţa interioară a celui ce ascultă, să rezoneze şi ea în acord cu pianul. De aici se înţelege de ce unele muzici sunt plăculte, altele nu, tomcai pe motivul al raporturilor dintre rezonanţe interioare cu rezonanţa muzicii. Dacă aceste două rezonanţe sunt propice, atunci muzica este plăcută, dacă rezonanţele nu sunt compatibile sau crează anumite tensiuni interioare, atunci muzica este respinsă. În cele din urmă s-a înţeles faptul că există o legătură, o interrelaţie şi o interdependenţă între formele existenţei - existenţa umană, existenţa naturală, iar ca mediator între aceste două se poate situa muzica, iar muzica poate fi numită ca o altă formă de filosofie. e comunicare de la discursuri până la artă.

Omul opereaza zilnic inconstient sau nu cu conceptele de motivatie, dorinta si vointa. Aceasta discutie din cadrul sedintei Nr.22, a inceput tocmai cu delimitarea conceptuale a acestor notiuni si in acelasi timp cautind sensul originar al acestora. Nu doar omul din cotidian manifesta aceasta confuzie in fata acestor concepte, dar si membrilor din cadrul clubului, a reprezentat un paiangenis destul de complicat in reprezentarea distincta a acestor concepte. Cum este natural si firesc, citi participanti la dezbatere sunt, atitea idei si teorii exista.Se va rezuma doar citeva din ideile izvorite in aceasta discutie.1. Conceptul de vointa este polisemantic, in primul sens, este sinonim cu dorinta, iar in al doilea sens este vointa in intelesul shopenhaureian - vointa ca forta vitala a universului. 2. Voinata este este o forma superioara a dorintei, defapt ea este un gen de catalizator care alimenteaza dorinta, iar motivatia reprezinta un imbold.3. Motivatia trezeste si stimuleaza dorinta, dar nu si vointa.4. Diferenta dintre dorinta si vointa consta in faptul ca prima urmareste o finalitate concreta, un scop, un obiect, iar cea din urma este lipsita de o anumita finalitate, ratiune sau scop. Vointa este un parametru de intensitate al dorintei. Poti sa doresti un obiect X, dar sa-ti lipseasca vointa de a lupta pentru acest obiect. Motivatia stimuleaza vointa.5. Exista alte doue sensuri posibile ale conceptului de "vointa". Vointa de a exista si simpla vointa. Vointa de e exista ca fiind sinonim ca voiinta in reprezentarea lui Shopenhauer,ea se proiecteaza pe un plan subiectiv transcedental, iar simpla vointa, este vointa ce este legata de o anumita dorinta.6. Pentru a avea motivatie, trebuie sa ai vointa, caci aceste doua stau la baza vietii, a implinirii, desavirsirii atit spirituale, cit si materiale. Motivatia se afla mai mult in exterior sau in interior, pe cind vointa are o singura provenienta, un singur stapin - spiritul individual, ea nu tine de ratiune, dar si domina instinctele.Mai jos putei viziona discutia integrala cu toate celelalte idei mentionate.

Clubul Filosofic Agora a lansat la data de 17 aprilie 2011 primul forum online de filosofie din Republica Moldova - Agora Forum.Scopul acestui forum este cea de a suplini necesitatea comunicării și dialogării filosofice în format online, de a reuni în mediile cibernetice membrii clubului Agora și a altor persoane din exterior.Forumul este destinat către toate "gradele" de inițiere în filosofie, de la simpli începători și curioși în filosofie pâna la doctori habilitați și nu numai.Aici puteți găsi peste 180 de subiecte grupate în 17 categorii. Pentru a putea să plasați noi subiecte și comentarii pe Agor Forum este necesar să vă inregistrați, aceasta procedură este una foarte simplă.

Fiinta si timp

Seminarul nr.5 la "Critica ratiunii pure" de Immanuel Kant, sustinuta de pr. Roman Idjilov, USM, fac. Istorie si Filosofie.Tema: Deductia transcedentala

S T A T U T U LAsociaţiei Obşteşti "Clubul Filosofic Agora" 1. DISPOZIŢII GENERALE1.1 Asociaţia Obştească „Clubul Filosofic Agora”, în continuare – «Asociaţia», este o asociaţie obştească neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinţei persoanelor asociate, in vederea realizării in comun a scopurilor determinate de prezentul statut.1.2 Denumirea completă: Asociaţia Obştească „Clubul Filosofic Agora”1.3 Asociaţia este creată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova nr. 837-XIII cu privire la asociaţiile obşteşti din 17 mai 1996 şi prezentul statut.1.4 Asociaţia se constituie în forma juridică de organizare: «asociaţie obştească».1.5 Asociaţia dobândeşte calitatea de persoană juridică din momentul înregistrării statutului la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, dispune de toate drepturile şi obligaţiile care sunt atribuite de lege unor astfel de categorii de persoane juridice. Asociaţia dispune de ştampilă, emblemă, bilanţ financiar propriu, cont bancar, în lei şi în valuta străină, cod fiscal, precum şi alte atribute ale persoanei juridice.1.6 Asociaţia reprezintă o asociaţie obştească republicană şi îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii. Durata de activitate a Asociaţiei este nelimitată.1.7 Asociaţia este nonprofit, apolitică, de utilitate publică.1.8 Asociaţia va folosi întregul venit de la activitatea sa în scopurile prevăzute de statut.1.9 Asociaţia nu va susţine vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la vreo funcţie în cadrul autorităţilor publice şi nu va folosi vreo parte din venit sau proprietate pentru finanţarea acestora.1.10 Asociaţia dispune de patrimoniu distinct, necesar pentru asigurarea activităţii prevăzute de statut, şi poartă răspundere pentru obligaţiunile sale cu acest patrimoniu.1.11 Sediul Asociaţiei se află pe adresa: Republica Moldova, mun. Chişinău, str. (bd.) ........., nr. ...., bl. …, ap. ... .2. PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE ASOCIAŢIEI2.1 Asociaţia se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor libertăţii de asociere, legalităţii, publicităţii şi transparenţei, egalităţii în drepturi a tuturor membrilor, liberei exprimări a opiniei de către toţi membrii şi accesului lor la orice informaţie ce ţine de activitatea Asociaţiei, autoadministrării şi autogestiunii.2.2 Asociaţia este liberă să-şi aleagă activităţile proprii, formele şi metodele de activitate şi să-şi stabilească structura sa internă de organizare. Se interzice imixiunea autorităţilor publice în activitatea Asociaţiei, precum şi imixiunea Asociaţiei în activitatea autorităţilor publice.2.3 Asociaţia promovează în activitatea sa valorile şi interesele naţionale, civice, ale democraţiei şi statului de drept, parteneriatul, competiţia deschisă şi respectă normele etice ale sectorului necomercial.2.4 Asociaţia va evita pe parcursul activităţii sale apariţia conflictului de interese.2.5 Activitatea Asociaţiei are un caracter transparent, informaţia cu privire la actele de constituire şi cele programatice este accesibilă tuturor. Tuturor persoanelor fizice si juridice se garantează accesul liber la raportul de activitate şi financiar al Asociaţiei.3. SCOPURILE ŞI METODELE DE REALIZARE3.1. Scopurile Asociaţiei constau în contribuirea la:• Dezvoltarea filosofiei în Republica Moldova• Cultivarea culturii filosofice şi a gândirii critice în cadrul societăţii3.2. Pentru a-şi realiza scopurile, Asociaţia va desfăşura următoarele activităţi:• Elaborarea unor metode, concepte, idei în ceea ce priveşte cunoaşterea şi studierea fenomenului promovării filosofiei;• Organizarea şi participarea la seminare, conferinţe, întruniri, lecţii etc., în vederea realizării scopurilor statutare cu atragerea specialiştilor calificaţi în domeniile prioritare de activitate ale Asociaţiei;• Analiza problemelor de ordin socio-cultural cu care se confruntă societatea Republicii Moldova, care au impact nemijlocit asupra nivelului cultural;• Ridicarea nivelului calitativ al potenţialului cognitiv şi intelectual al cetăţenilor;• Editarea şi multiplicarea publicaţiilor periodice;• Acordarea, în conformitate cu cerinţele legislaţiei, a asistenţei consultative, analiză, evaluare, monitorizare în toate sectoarele şi sferele social-culturale;• Elaborarea, implementarea/realizarea, evaluarea şi monitorizarea diferitelor proiecte la nivel local/naţional în scopul dezvoltării potenţialului filosofic, cultural, intelectual şi uman al Republicii Moldova şi în scopul atingerii obiectivelor Asociaţiei.3.3. Pentru realizarea scopurilor propuse Asociaţia are dreptul:• să reprezinte interesele membrilor Asociaţiei în autorităţile publice şi alte organizaţii;• să asigure protecţia drepturilor şi intereselor membrilor săi;• să fondeze mijloace de informare în masă proprii;• să desfăşoare activitate editorială;• să difuzeze liber informaţia despre activitatea sa;• să obţină de la autorităţile publice informaţia necesară pentru desfăşurarea activităţii statutare;• să încheie contracte din numele său, să procure şi să realizeze bunuri în conformitate cu scopurile statutare;• să participe la concursuri naţionale şi internaţionale în vederea obţinerii de comenzi sociale şi dotaţii din partea statului, precum şi în vederea obţinerii de granturi şi burse de la alte ţări, de la fundaţii naţionale, străine şi internaţionale;• să încheie cu persoanele fizice şi juridice acorduri bilaterale şi multilaterale de colaborare, în vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare;• să creeze întreprinderi şi alte organizaţii cu drept de persoană juridică;• să procure complexuri patrimoniale, bunuri mobile şi imobile necesare pentru desfăşurarea activităţii şi asigurarea bunei funcţionări a Asociaţiei;• să se bucure de alte drepturi acordate de legislaţia în vigoare.3.4. În conformitate cu art. 188 Cod Civil şi art. 26 al Legii nr. 837-XIII cu privire la asociaţiile obşteşti, Asociaţia are dreptul să desfăşoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut şi în exclusivitate pentru realizarea scopurilor statutare.4. ORGANELE DE CONDUCERE ŞI DE CONTROL4.1. În structura organizatorică a Asociaţiei intră următoarele organe:• Adunarea Generală;• Consiliul de Administrare;• Preşedintele;• Comisia de Cenzori (Cenzorul).4.2. Organul suprem de conducere al Asociaţiei este Adunarea Generală a membrilor sau a delegaţilor acestora, care se întruneşte ordinar şi extraordinar.4.3. Adunarea Generală are următoarele atribuţii principale:• determină direcţiile principale de activitate ale Asociaţiei;• decide adoptarea, completarea sau modificarea Statutului;• examinează şi aprobă bugetul anual, bilanţul financiar anual;• alege si revocă membrii Consiliului de Administrare, Comisia de Cenzori, Preşedintele;• aprobă dările de seamă ale Consiliului de Administrare şi ale Comisiei de Cenzori;• hotărăşte cu privire la reorganizarea sau lichidarea Asociaţiei, desemnează comisia de lichidare şi aprobă bilanţul de lichidare;• hotărăşte orice alte probleme ce ţin de activitatea Asociaţiei.4.4. Mandatul tuturor organelor alese de Adunarea Generală este de 2 ani.4.5. Şedinţele ordinare ale Adunării Generale se convoacă atunci când o cer interesele Asociaţiei, dar nu mai rar de o dată în an. Convocarea Adunării Generale se face de către Consiliul de Administrare, care va înştiinţa toţi membrii Asociaţiei cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării Adunării Generale. Anunţul privind convocarea şedinţei trebuie să conţină ordinea de zi, locul, data şi ora şedinţei. Despre convocarea organului suprem se va comunica fiecărui membru în parte sau prin publicaţia periodică indicată în statutul Asociaţiei.4.6. Convocarea Adunării Generale extraordinare se face de către Consiliul de Administrare din iniţiativă proprie, la cererea Preşedintelui, Comisiei de Cenzori ori la cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Asociaţiei.4.7. Adunarea Generală extraordinară se convoacă în termen de cel mult două luni de la data prezentării deciziei cu privire la convocarea şedinţei extraordinare adoptată de către subiecţii nominalizaţi în punctul 4.5. al statutului. În cazul în care Consiliul de Administrare refuză sau tărăgănează intenţionat convocarea şedinţei extraordinare a Adunării Generale, subiecţii împuterniciţi sunt în drept să convoace şedinţa extraordinară fără acordul Consiliului de Administrare în modul stabilit pentru acesta.4.8. Adunarea Generală este deliberativă numai în cazul când sunt prezenţi 50% plus unu din numărul total al membrilor sau reprezentanţilor acestora. Fiecare membru deţine un singur vot. Deciziile se adoptă prin votul majorităţii simple a celor prezenţi, exceptând deciziile de modificare şi completare a statutului şi de reorganizare si lichidare a Asociaţiei, decizii, care se adoptă prin votul a 2/3 din numărul membrilor prezenţi la Adunarea Generală.4.9. Dacă Adunarea generală nu este considerată deliberativă, în termen de o lună organul abilitat convoacă repetat şedinţa Adunării generale cu aceiaşi ordine de zi. Şedinţa convocată repetat va fi deliberativă cu participarea celor prezenţi.4.10. Adunarea Generală poate adopta hotărâri doar privind chestiunile incluse în ordinea de zi. Referitor la chestiunile care nu au fost incluse în ordinea de zi Adunarea Generală poate adopta hotărâri numai în cazul când participă sau sunt reprezentaţi toţi membrii Asociaţiei.4.11. Desfăşurarea Adunării Generale se consemnează într-un proces verbal semnat de secretar şi contrasemnat de Preşedinte.4.12. Consiliul de Administrare este organul permanent de conducere al Asociaţiei, care este constituit din 5 persoane, ce se subordonează Adunării Generale şi are următoarea competenţa:• elaborează strategia dezvoltării şi trasează direcţiile principale ale activităţii Asociaţiei, prezentându-le pentru aprobare Adunării Generale;• asigură îndeplinirea deciziilor Adunării Generale şi prezintă rapoarte Adunării Generale privind activitatea Asociaţiei;• elaborează bugetul Asociaţiei, raportul financiar anual şi raportul privind activitatea acesteia prezentându-le Adunării generale pentru aprobare;• aprobă regulamentele de uz intern ale Asociaţiei şi stabileşte structura ei organizatorică;• aprobă statele de personal, propunerile pentru angajarea şi concedierea personalului, modul de remunerare a muncii şi a salariilor pentru salariaţii Asociaţiei;• stabileşte, în condiţiile legii, responsabilitatea materială a Preşedintelui Asociaţiei;• stabileşte condiţiile şi procedura de primire a noi membri în asociaţie, precum şi cele de retragere din rîndurile ei;• aprobă sigiliul, ştampila, simbolica şi formularele Asociaţiei;• decide crearea, reorganizarea şi lichidarea filialelor Asociaţiei, aprobarea regulamentelor lor;• gestionează patrimoniul Asociaţiei şi activitatea privind majorarea lui;• stabileşte modul în care pot fi folosite şi repartizate donaţiile colectate;• asigură respectarea de către Asociaţie a normelor eticii prevăzute în sectorul necomercial;• primirea şi excluderea membrilor Asociaţiei;• adoptarea deciziilor privind procurarea, distribuirea şi înstrăinarea patrimoniului Asociaţiei;• conducerea operativă a activităţii economice a Asociaţiei, administrarea bunurilor;• hotărăşte participarea Asociaţiei în calitate de fondator al organizaţiilor necomerciale şi al societăţilor comerciale;• decide asupra tuturor chestiunilor care nu constituie competenţa exclusivă a altor organe ale Asociaţiei.4.13. Consiliul de Administrare este ales de către Adunarea Generală pe un termen de 2 ani. Şedinţele Consiliului de Administrare se convoacă la necesitate, dar nu mai rar de o dată în trimestru şi sunt deliberative, dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul membrilor. Deciziile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi. La cererea unui membru al Consiliului de Administrare, Preşedintele Consiliului este obligat să convoace în termen de 10 zile şedinţa extraordinară a acestuia. În cazul în care Preşedintele refuză sau tărăgănează intenţionat convocarea şedinţei extraordinare a Consiliului de Administrare, membrul Consiliului care a solicitat convocarea şedinţei extraordinare este în drept să convoace şedinţa extraordinară fără acordul Preşedintelui.4.14. Calitatea de membru al Consiliului de Administrare încetează în următoarele condiţii:• în caz de deces,• în caz de demisie cu respectarea termenului stabilit de cel ce demisionează, dar care nu va putea fi mai scurt de o lună de la avizarea în scris a Preşedintelui;• în caz de excludere prin decizia Adunării Generale.4.15. În cazul situaţiilor prevăzute la punctul 4.14, locul din Consiliul de Administrare rămâne vacant urmând ca în termenul cel mai scurt posibil să se desemneze un alt membru.4.16. Consiliul de Administrare alege secretarul care:• ţine lucrările de secretariat;• înregistrează cererile şi demersurile prezentate Asociaţiei;• întocmeşte procesele-verbale ale Adunărilor Generale şi ale şedinţelor Consiliului de Administrare;• duce corespondenţa cu autorităţile publice, cu alte organizaţii şi instituţii.4.17. Preşedintele Asociaţiei este concomitent şi Preşedintele Consiliului de Administrare, ales de Adunarea Generală pe un termen de 2 ani, gestionează nemijlocit Asociaţia în perioada dintre şedinţele Consiliului de Administrare şi are următoarea competenţă:• convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului de Administrare;• adoptă decizii pe orice problemă ce ţine de activitatea Asociaţiei şi care nu este de competenţa exclusiva a altor organe;• reprezintă Asociaţia în instanţele judiciare, în relaţiile cu autorităţile publice şi alte persoane fizice şi juridice;• administrează operativ mijloacele Asociaţiei, încheie tranzacţii şi semnează contracte, eliberează procure, deschide conturi bancare, semnează alte documente financiare;• organizează si dirijează activitatea curenta a Asociaţiei, a subdiviziunilor ei si asigura îndeplinirea deciziilor, adoptate de către Consiliul de Administrare;• face propuneri pentru angajarea şi concedierea personalului;• este responsabil pentru ţinerea lucrărilor de secretariat;• asigură ducerea evidenţei contabile şi statistice conform ordinii stabilite de lege;• poarta răspundere personală de activitatea Asociaţiei şi este responsabil de valorile imobile şi circulante ale ei;• vine cu propuneri privind modul în care pot fi repartizate donaţiile colectate şi participă la distribuirea ajutorului umanitar şi de altă natură;• oferă autorităţilor publice împuternicite informaţia necesară şi prezintă rapoartele stabilite de lege către acestea;• emite ordine, indicaţii, instrucţiuni;• decide asupra formelor şi metodelor de lucru, asigură integritatea şi folosirea raţională a patrimoniului Asociaţiei.4.18. Preşedintele poate constituie în caz de necesitate grupuri de experţi pentru a studia anumite probleme importante legate de activitatea Asociaţiei, pentru discutarea anumitor programe guvernamentale în domeniul de activitate al Asociaţiei, pentru atenţionarea opiniei publice asupra unor probleme majore ale societăţii.4.19. Controlul asupra activităţii economico-financiare a Asociaţiei este efectuat de Comisia de Cenzori, aleasă de Adunarea Generală pe un termen de 2 ani. Din componenţa Comisiei de Cenzori nu pot face parte membrii Consiliului de Administrare.4.20. Comisia de Cenzori:• analizează respectarea statutului Asociaţiei, executarea deciziilor Adunării Generale, Consiliului de Administrare şi prezintă concluzii pe marginea acestora Adunării Generale;• controlează oportunitatea şi legalitatea utilizării mijloacelor financiare ale Asociaţiei.4.21. Comisia de Cenzori are dreptul sa ceară Consiliului de Administrare date privind activitatea lor pe o perioada concretă, să facă cunoştinţă cu toate actele, documentele, ce vizează activitatea Asociaţiei.4.22. Comisia de Cenzori efectuează controlul o dată pe an. Comisia de Cenzori poate decide efectuarea unor controale din iniţiativă proprie în caz de semnale a unor încălcări în activitatea financiară a Asociaţiei.4.23. Rezultatele controlului efectuat de către Comisia de Cenzori sunt prezentate sub formă de dare de seamă Consiliului de Administrare şi Adunării Generale.5. MEMBRII ASOCIAŢIEI. DREPTURILE SI OBLIGAŢIILE LOR5.1. Fondatorii Asociaţiei devin de plin drept membri ai Asociaţiei. Membru al Asociaţiei poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova, precum şi cetăţenii străini, persoanele fără cetăţenie, cu domiciliul în Republica Moldova, care recunosc şi susţin obiectivele Asociaţiei. Asociaţia nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, iar membrii nu răspund pentru obligaţiile Asociaţiei.5.2. Candidatura viitorului membru al Asociaţiei, precum şi retragerea din rîndurile ei este discutată la şedinţa Consiliului de Administrare, în prezenţa obligatorie a candidatului respectiv. Decizia de acceptare sau de retragere a membrului va fi adusă ulterior la cunoştinţa Adunării Generale.5.3. Fiecare membru al Asociaţiei achită anual cotizaţia de membru în mărime de 120 lei. Cuantumul cotizaţiei de membru poate fi modificat prin decizia Consiliului de Administrare.5.4. Membrii Asociaţiei au următoarele drepturi şi obligaţii:• dreptul de a participa la activitatea Asociaţiei, de a alege şi de a fi ales în orice funcţie eligibilă a Asociaţiei, de a participa la toate proiectele Asociaţiei, să publice lucrări şi alte materiale în organul de presă al Asociaţiei, de a se retrage din organizaţie, prezentând sau nu motivele respective;• membrii Asociaţiei sunt obligaţi să respecte prevederile prezentului Statut, hotărârile Adunării Generale, Consiliului de Administrare, Preşedintelui, să participe activ la realizarea scopurilor statutare, să achite cotizaţia de membru la timp.5.5. Membrul care nu participă la activitatea Asociaţiei, rupând din proprie iniţiativă legătura cu Asociaţia, precum şi acei membri care încalcă prevederile prezentului Statut, pot fi excluşi din rândul membrilor Asociaţiei de către Consiliul de Administrare, printr-o decizie care va fi ulterior adusă la cunoştinţă Adunării Generale.6. PATRIMONIUL SI SURSELE DE FINANŢARE6.1. Patrimoniul Asociaţiei se formează din:• cotizaţiile de membru: de aderare - 10 lei, anuale – 120 lei;• sponsorizări si donaţii benevole, făcute de persoanele fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate;• subvenţii de stat, venituri obţinute de la hârtiile de valoare, depuneri băneşti;• venituri realizate din activitatea economică proprie;• veniturile societăţilor comerciale constituite cu participarea Asociaţiei;• venituri obţinute în rezultatul utilizării sau înstrăinării proprietăţii;• alte surse neinterzise de lege.6.2. Asociaţia poate avea în proprietate clădiri, construcţii, utilaj, mijloace de transport, precum şi alt patrimoniu necesar activităţii de realizare a scopurilor stabilite de prezentul Statut.6.3. Donaţiile către Asociaţie pot fi în formă de bunuri mobile şi imobile, drepturi de autor, acţiuni, etc.6.4. Întreg patrimoniul Asociaţiei, precum şi beneficiul obţinut din activitatea economică, este folosit pentru realizarea scopurilor statutare şi nu poate fi distribuit între membri.6.5. Patrimoniul transmis Asociaţiei de către membrii săi în calitate de cotizaţii şi donaţii nu poate fi revocat şi constituie proprietatea Asociaţiei.7. TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII ŞI DAREA DE SEAMA FINANCIARA7.1. Darea de seamă a parametrilor principali se efectuează conform legislaţiei in vigoare. La sfârşit de an financiar, Preşedintele prezintă Consiliului de Administrare un raport referitor la situaţia financiara a Asociaţiei, care urmează să fie confirmat de Comisia de Cenzori.7.2. Darea de seamă a Asociaţiei se întocmeşte conform rezultatelor anului şi conţine:• expunere scurtă a rezultatelor activităţii Asociaţiei în perioada de dare de seamă;• soldul mijloacelor băneşti la începutul perioadei de dare de seamă;• venitul total al mijloacelor la fiecare sursă de mijloace ale Asociaţiei, indicate în punctul 6.1. din prezentul statut;• cheltuielile pe direcţiile de activitate realizate, cu indicarea cheltuielilor pentru remunerarea muncii, defalcărilor, impozitelor şi altor cheltuieli administrative; soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de dare de seamă.7.3. Darea de seamă financiară se aduce la cunoştinţa tuturor membrilor Asociaţiei la şedinţa Adunării Generale.7.4. Darea de seamă financiară se păstrează în Asociaţie, este accesibilă tuturor şi, după posibilităţi, se publică în presă.7.5. Tuturor persoanelor fizice si juridice se garantează accesul liber către parametrii financiari ai Asociaţiei.8. ADOPTAREA, COMPLETAREA SI MODIFICAREA STATUTULUI8.1. Prezentul Statut se aprobă de către Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei.8.2. Propunerile membrilor Asociaţiei vizând modificările şi completările prezentului statut se depun pe numele Consiliului de Administrare, care le propune pentru examinare la următoarea şedinţă a Adunării Generale.8.3. Modificările şi completările statutului se aprobă prin hotărârea Adunării Generale care este deliberativă cu prezenţa a 50% plus unu din numărul total al membrilor sau reprezentanţilor acestora şi dacă pentru ele au votat 2/3 din numărul membrilor prezenţi la şedinţă. Prevederile Statutului privind sediul Asociaţiei pot fi modificate în baza deciziei Consiliului Administrativ.8.4. Modificările şi completările statutului întră în vigoare pentru terţi din momentul înregistrării acestora.9. FILIALELE ASOCIAŢIEI9.1. Subdiviziunile organizatorice de bază ale Asociaţiei sunt filialele care realizează aceleaşi direcţii de activitate ale Asociaţiei.9.2. Filialele se constituie după criteriul teritorial şi se organizează din nu mai puţin de 3 membri. Decizia cu privire la crearea Filialei se adoptă de Consiliul de Administrare.9.3. Filiala activează în baza regulamentului aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrare. Preşedintele Filialei este numit de Consiliul de Administrare.9.4. Preşedintele Filialei prezintă pe bază permanentă darea de seamă despre activitatea Filialei Consiliului de Administrare al Asociaţiei.10. MODUL DE REORGANIZARE ŞI LICHIDARE10.1. Asociaţia îşi încetează activitatea prin reorganizare şi autodizolvare in baza deciziei Adunării Generale adoptată în condiţiile stabilite de prezentul statut.10.2. Reorganizarea Asociaţiei se efectuează, în condiţiile legii, prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare cu notificarea prealabilă a creditorilor. Reorganizarea produce efecte numai după înregistrarea ei în organul de stat competent.10.3. Autodizolvarea poate avea loc în cazul în care nu pot fi realizate scopurile statutare din lipsa fondurilor sau în cazul atingerii obiectivelor statutare propuse.10.4. Asociaţia poate fi lichidată în mod forţat în baza hotărârilor organelor abilitate in cazul încălcării legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti.10.5. Autodizolvarea Asociaţiei este urmată de procedura de lichidare. În procesul de lichidare Asociaţia va utiliza denumirea sa cu menţiunea „în proces de lichidare”. Lichidarea Asociaţiei se efectuează de către Comisia de lichidare, numita de către organul, care a adoptat această decizie în conformitate cu Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi Codul civil.10.6. Consiliul de Administrare va depune la organul de înregistrare o cerere cu privire la înregistrarea declanşării lichidării Asociaţiei şi va comunica datele membrilor comisiei de lichidare.10.7. Comisia de lichidare dispune de drepturile şi obligaţiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de lichidare suspendă activitatea Asociaţiei, încasează creanţele de la debitori, vinde activele, satisface cerinţele creditorilor şi repartizează activele care au rămas conform prevederilor legale şi statutare.10.8. Comisia de lichidare întocmeşte bilanţul de lichidare, în care se indică valoarea şi componenţa activelor rămase, şi îl prezintă spre aprobare organului care a decis lichidarea.10.9. Activele rămase după satisfacerea pretenţiilor creditorilor nu pot fi distribuite între membrii Asociaţiei şi membrii organelor acesteia şi se transmite altei organizaţii cu scopuri similare pentru realizarea scopurilor stabilite în statut.10.10. Comisia de lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu şi-a îndeplinit obligaţiunile ce îi revin, a distribuit activele Asociaţiei înainte de a satisface pretenţiile creditorilor sau cu încălcarea legii ori statutului Asociaţiei.10.11. Comisia de lichidare poartă răspundere pentru daunele cauzate Asociaţiei din culpa lor.