99633 cazuri COVID-19 în Moldova
15110 – cazuri active
82335 – cazuri vindecate
2188 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 25 noiembrie 2020 ora 05:27


 Pelinia

 Pelinia Pelinia



RSS postsRSS comments

Societate


Comenteaza





Rezultate alegeri locale 20 octombrie 2019 - Pelinia


Rezultate finale:În urma numărării tuturor voturilor (toate cele trei secții de votare din sat), avem următoarele rezultate: - la funcția de primar, vom avea turul 2, în care vor participa Sărăteanu Titus (ACUM) și Dolință Valeriu (PSRM).Sărăteanu Titus - 48.53% (1074 voturi)Dolință Valeriu - 23.27% (515 voturi)Dascal Victor - 14.14% (313 voturi)Palii Grigore - 5.65% (125 voturi)Postolachi Serghei - 4.79% (106 voturi)Catană Rodica - 3.62% (80 voturi)- la funcția de consilier, rezultatele sunt:Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM) - 36.32%Partidul Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" (PSRM) - 23.16%Victor Dascal - 14.16%Partidul Democrat din Moldova (PDM) - 8.31%Serghei Postolachi - 5.39%Galina Grumeza - 5.34%Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) - 3.84%Partidul Liberal Democrat din Moldova - 3.47%

Cartea noastră cea de toate zilele
"Biblioteca publică joacă un rol vital în comunitățile deservite, fiind principala instituție care oferă servicii de informare și documentare sub diverse forme și în contexte diferite. Astfel, aceasta contribuie la dezvoltarea personală a utilizatorilor prin educația formală, prin educația pe tot parcursul vieții, prin activitățile desfășurate după încheierea orelor de școală, prin cultura informației, activități de petrecere a timpului liber sau acces la informații." Dr. Agnes Erich

Trăim într-un continuu progres tehnologic. Internetul nu mai este considerat de mult timp un lux, ci este privit ca o necesitate, iar prezența instituțiilor publice pe rețelele de socializare a devenit o normalitate. Astfel, accesul la informații poate fi realizat mult mai simplu și rapid. Ne bucurăm de fiecare dată când vedem o postare informativă, dar ne și întristăm când observăm unele greșeli gramaticale și/sau de exprimare. Pentru a încerca să înțelegem cauza, dar și a găsi soluții, am avut o discuție pe Facebook cu administratorii contului Bibliotecii pentru copii. Precizăm că discuția a fost un pic anevoioasă din cauza reticenței sau fricii celor de la bibliotecă de a discuta cu noi.  Totuși, am obținut câteva informații pe care vi le prezentăm mai jos.La "Biblioteca pentru Copii" din Pelinia sunt 2 angajați. Angajații bibliotecii folosesc rețelele de socializare pentru a comunica și împărtăși orice eveniment sau activitate. Numărul de vizite săptămânal este de aproximativ 75 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 18 ani.  Copiii iubesc cel mai mult să participe la Serviciile Moderne de Biblioteca și să utilizeze calculatorul sau tabletele pentru jocuri, accesul la informații și rețele de socializare. "Greșeala gramaticală  o poți face mecanic".Începusem să facem un articol critic, în care să prezentăm postările cu greșeli, dar între timp am considerat că e mai bine să venim cu câteva sugestii:Transformarea contului de Facebook în pagină pentru a avea mai multe persoane posibilitatea de editare și postare.Verificarea multiplă a unei postări înainte de publicare, inclusiv de către mai multe persoane.Dicționarul explicativ al limbii române (sau o variantă online, cum ar fi dexonline) vă poate salva de multe bătăi de cap.Acordarea dreptului de editor pe pagină copiilor activi. Acest privilegiu poate fi transformat într-o joacă/competiție ce se acordă periodic.
Complex sportiv în Pelinia


Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință de lucru cu privire la mersul realizării proiectului național de construcție a 300 de complexuri sportive în localitățile rurale ale Moldovei.Potrivit informației responsabililor de proiect, au fost contactate administrațiile locale iar lucrările vor demara în 10 cele mai mari sate selectate, cu excepția satului Peresecina din raionul Orhei, în care primarul localității s-a dezis de construcția terenului sportiv, motivînd prin faptul că locuitorii satului nu au nevoie de un asemenea complex sportiv.Șeful statului a reiterat că cele 300 de complexuri sportive vor fi construite în decurs de trei ani, pe perioada mandatului său prezidenţial, iar banii destinați acestui proiect vor fi identificați din surse externe, și nu din bugetul de stat.Primele 10 localități care au fost identificate sunt:1. Congaz, Găgăuzia;2. Costești, Ialoveni;3. Cărpineni, Hîncești;4. Copceac, Comrat;5. Baurci, Comrat;6. Băcioi, Chișinău;7. Corjeuți, Briceni;8. Trușeni, Chișinău;9. Pelinia, Drochia;10. Sipoteni, Călărași.
Rezultate finale alegeri primar (turul II) 28 iunie 2015 - Pelinia


Astăzi, 28 iunie 2015, a avut loc turul II al alegerilor locale pentru funcția de primar în satul Pelinia. Prezența la vot a fost de 47.64 % (2898 alegători din 6076 cu drept de vot). Locuitorii satului Pelinia și-au exprimat alegerea în felul următor:Sărăteanu Titus - 60.37% (1741 voturi)Bagrin Gheorghe - 39.63% (1143 voturi)Prin urmare, Sărăteanu Titus este noul primar al satului Pelinia. Îi urăm succes și cât mai multe realizări pentru sat și locuitori. 
Sugestii pentru primar


La sugestia voastră, facem un articol în care participăm toți cu propuneri/idei ce trebuie realizate de primarul ce va fi ales în alegerile din acest an. Puteți scrie probleme cu care v-ați confruntat, propuneri de proiecte/amenajări/îmbunătățiri, orice credeți că ar fi necesar de făcut în satul nostru pentru a ne putea mândri și pentru a avea un trai mai bun la noi acasă - în satul Pelinia.Ordinea în listă este aleatoare, toate ideile sunt importante. Vom actualiza articolul cu sugestiile voastre(din comentarii sau primite pe mail).1. Să fie reparate toate drumurile din sat și să fie montate coșuri de gunoi solide(la 50 m distanță) care să fie curățate regulat pentru a păstra curățenia în localitate.2. Toate străzile sa fie iluminate și să fie instalate camere de supraveghere în unele zone.3. Să fie reparată casa de cultură, unde în ultima duminica din fiecare lună să fie adunarea satului și primarul să dea raportul pentru luna respectivă și să prezinte planul pentru perioada următoare.4. De reparat și folosit casa de nunți (eventual de transformat într-un local cu activități pentru tineret, gen sală de fitness și alte sporturi).5. Refolosirea proprietăților publice aflate într-o stare deplorabilă. De exemplu: spitalul, cafeneaua Peliniția(cea de lângă stadion), etc. Fosta cafenea se poate de reparat și de făcut o cantina sau ceva de folos, când ar veni bătrânelele de la Biserică să se oprească să mănânce o farfurie cu borș acolo, sau copiii de la școală, persoanele social-vulnerabile.6. Cele 2 fântâni de lângă casa de nunți să fie reparate.[lista se actualizează continuu]
Rezultate alegeri locale 14 iunie 2015 - Pelinia


Rezultate finale:În urma numărării tuturor voturilor (toate cele trei secții de votare din sat), avem următoarele rezultate: - la funcția de primar, vom avea turul 2, în care vor participa Sărăteanu Titus și Bagrin Gheorghe.Sărăteanu Titus - 29.46% (873 voturi)Bagrin Gheorghe - 25.68% (761 voturi)Dolință Valeriu - 12.93% (383 voturi)Morogai Vasile - 12.66% (375 voturi)Catană Rodica - 5.70% (169 voturi)Zaeț Ion - 5.03% (149 voturi)Edu Gheorghe - 3.04% (90 voturi)Băbălău Ion - 2.97% (88 voturi)Antonovici Ion - 2.53% (75 voturi)- la funcția de consilier, rezultatele sunt:Sărăteanu Titus - 1 mandatPartidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) - 4 mandateBagrin Gheorghe - 1 mandatPartidul Democrat din Moldova (PDM) - 4 mandatePartidul Liberal Democrat din Moldova - 3 mandatePartidul Politic "Partidul Nostru" - 2 mandatePartidul Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova" (PSRM) - 1 mandatBlocul electoral "Platforma Populară Europeană din Moldova - Iurie Leancă" (PPE) - 1 mandatAgachi Andrei - 0 mandate.Având în vedere că Sărăteanu Titus și Bagrin Gheorghe participă în turul doi al alegerilor pentru primar, mandatul persoanei ce va fi aleasă primar va fi repartizat ulterior.

Rezultate parțiale (ora 01:15) - de la 2 din 3 secții de votare:

În urma numărării voturilor și a procesării a 66.67% procese verbale (două din cele trei  secții de votare din sat) pentru funcția de primar al satului Pelinia, rezultatele sunt următoarele:Sărăteanu Titus - 28.58% (479 voturi)Bagrin Gheorghe - 23.69% (397).Prin urmare, va avea loc al 2-lea tur pentru alegerea unuia dintre cei 2 candidați.Rezultate alegeri pentru consilieri locali:

Articolul va fi actualizat cu rezultatele finale.
Cui dăm Primăria? Fii informat pentru alegerile din 14 iunie 2015!


Voința poporului se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. La cele spuse mai sus, am mai putea adăuga un aspect foarte important - INFORMAREA. Ca să faci alegerea corectă, trebuie să știi cine sunt candidații, să afli ce obiective și planuri au pentru localitate și dacă îți dorești o schimbare anume, să alegi acel candidat care ar putea să o facă. În plus, candidatul pentru funcția de primar într-o localitate trebuie să aibă și niște calități personale - să fie corect, sincer, capabil, responsabil, să poată comunica cu cetățenii și să realizeze ce-și propune.Vom expune mai jos câteva date importante despre candidații la funcția de primar în satul Pelinia, fără a ne exprima părerea proprie sau susținerea vre-unui candidat. Fiecare este liber să aleagă fără a fi influențat. Precizăm că ordinea în care îi prezentăm, este cea în care am primit informații despre acești candidați și nu reflectă părerile proprii. Dacă aveți informații suplimentare (sau contraargumente), vă rugăm să ne contactați.Sărăteanu Titus - Candidat independent la funcția de primar și consilier  - ”Votează schimbarea spre binele tuturor sătenilor!”Date personale: 47 ani, a. n. 1968, s. Pelinia, căsătorit, 2 copii, părinții profesori - Sărăteanu Mihail Romanovici și Sărăteanu (Nica) Maria Ivanovna.În prezent este contabil șef, a a mai lucrat la Garda Financiară din Bălți, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției din Bălți, și la Inspectoratul Fiscal în funcție de inspector superior.Titus vine cu o serie de 17 propuneri pentru soluționarea problemelor din sat. Noi vă recomandăm să le citiți atent ca să înțelegeți că situația actuală a satului este precară și necesită cu adevărat o schimbare și o asumare a responsabilităților. Printre cele mai importante, putem enumera:- contribuirea la realizarea măsurilor de asistență socială pentru primirea deplină a ajutoarelor sociale.- efectuarea reviziei și verificarea tuturor contractelor de dare în arendă a proprietăților primăriei.- lichidarea gunoiștilor neautorizate;- restabilirea și păstrarea hotarelor pășunilor;- amenajarea pieței, a parcului din centru, grădinițelor;- extinderea iluminatului stradal;- deschiderea secției de pompieri în sat;- întreținerea, curățarea și reabilitarea drumurilor;- apărarea respectării drepturilor cetățenilor prin lege a plății garantate pentru dare în arendă a cotelor și respectarea condițiilor din contract;- reorganizarea primăriei, reducerea lucrătorilor din primărie care nu îndeplinesc obligațiunile de serviciu cu sinceritate, transparență sau care prejudiciază interesele sătenilor.



Vasile Morogai - Candidat din partea PDM (Partidul Democrat din Moldova) - ”Fapte bune pentru Pelinia”. Familia Morogai este cunoscută în sat, în primul rând datorită faptului că sunt proprietarii cafe-barului ”Pelenița” și a restaurantul ”Paradis” din centrul satului. Din mesajul electoral:”Vă garantez siguranță, ordine și liniște în localitate! Dragi prieteni, ne cunoaștem de mult timp și ați fost alături de mine pe parcursul acestor ani. La bine și la greu am împărțit împreună grijile, problemele, dar și bucuriile satului nostru[...]”Priorități stabilite (luate din broșura electorală):- reparația capitală a Casei de Cultură (termen 2016);- reparația capitală a Gimnaziului;- reparația drumurilor locale;- susținerea și acordarea ajutorului pentru familii;- iluminarea stradală a întregului sat;- organizarea zilelor sanitare în sat;- amenajarea terenurilor de joacă în instituțiile preșcolare.



Zaeț Ion  -  Candidat independent - ”Cu credință în inimă pentru viitorul prosper al satului prin realizarea necesităților locuitorilor!”Zaeț Ion este un candidat tânăr, energic și cu dorință de a face lucruri bune în satul natal. A contribuit recent la renovarea bisericii și a primit un ordin din partea ÎPS Vladimir. 

Rodica Catană - Candidat din partea PLDM (Partidul Liberal Democrat din Moldova) - ”Moldova merge înainte! Pelinia merge înainte cu Rodica Catană primar!”Rodica Catană are câteva soluții ambițioase pentru viitorul satului.Priorități pentru următorii 4 ani:- Asigurarea populației cu apă potabilă de calitate;- Reparația drumurilor din sat;- Construcția trotuarelor pe străzile centrale;- Atragerea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă;- Extinderea iluminării stradale pe întreg teritoriul satului;- Amenajarea gunoiștilor autorizate;- Amenajarea unei zone de odihnă pentru copii și tineret.



Ion Băbălău - PSRM (Partidul Socialiștilor din R. Moldova) - ”Eu voi face ordine în Pelinia!”Platforma electorală a candidatului se bazează pe administrare profesionistă, trai confortabil, dezvoltare și modernizare și grijă față de oameni.Pentru a face ordine în Pelinia, Ion Băbălău își propune următoarele:- responsabilitatea personală a fiecărui funcționar al primăriei;- instituirea unui departament pentru conlucrarea cu cetățenii;- program de curățare și amenajare a parcului, pajiștilor, terenuri de joacă, locuri de odihnă;- renovarea și repararea drumurilor;- crearea locurilor de muncă pentru tineret și vârstnici;- susținerea agricultorilor;- crearea unui centru medical dotat cu autovehicul specializat.



Dolință Valeriu - PCRM (fracțiunea Partidului Comunist din RM.)Anul nașterii 1962, studii superioare, specialist la CP ”Cîmpia Peliniței”.Programul său electoral include:- renovarea și construcția drumurilor;- asigurarea cetățenilor cu apă potabilă;- iluminarea străzilor (în măsura posibilităților reale);- inventarierea totală a fondului funciar;- punerea în funcție a unității de pompieri;- construirea unui complex distractiv pentru copii și tineret în parcul satului Pelinia.

Bagrin Gheorghe - Candidat independent  - ”Împreună am depus eforturi pentru ca satul nostru să devină frumos, iar locuitorii lui să ducă o viață mai bună.”Bagrin Gheorghe a avut mai multe mandate de primar, până în prezent. La aceste alegeri, actualul primar nu promite în scris nimic, doar mulțumește pentru încredere și îndeamnă la vot.

Nu am reușit să facem rost (încă) de pliante/broșuri electorale ale candidaților: Antonovici Ion - PPE (Blocul Electoral "Platforma Populară Europeană din Moldova - Iurie Leancă").Edu Gicu - Partidul Nostru.În concluzie, obiectivele candidaților sunt în mare parte generale, fapt care dovedește existența problemelor în localitate. Fie că suntem afectați, sau nu, un trai mai bun necesită un primar competent, cu spirit de inițiativă și dorință de a face doar lucruri bune pentru localitate și locuitori. Indiferent de alegerea fiecăruia, trebuie să fim conștienți că votul este un drept ce MERITĂ a fi exercitat. Viitorul nostru comun depinde de alegerile efectuate. Sperăm ca duminică să faceți alegerea cea mai bună pentru satul Pelinia.
Sfințirea bisericii cu hramul ”Acoperemântul Maicii Domnului” din satul Pelinia


     Biserica cu hramul „Acoperemântul Maicii Domnului” din satul Pelinia, a fost recent renovată. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 25 aprilie 2015, părintele-paroh Prot. Mitr. Petru Niculiţă, împreună cu credincioşii din sat,  l-au întâmpinat cu deosebită bucurie pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova – Înaltpreasfinţitul Mitropolit Vladimir, care a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.      Alături de Înaltpreasfinţia Sa, a participat Preasfinţitul Anatolie, Episcop de Cahul şi Comrat şi Preasfinţitul Nicodim, Episcop de Edineţ şi Briceni. Serviciul divin a început cu sfinţirea sfântului lăcaş, după care, mai mulţi preoţi, printre care şi părintele-paroh Prot. Mitr. Petru Niculiţă, au primit din partea Mitropolitului alese distincţii bisericeşti, pentru munca depusă cu sârguinţă spre binele şi mărirea Bisericii Ortodoxe din Moldova.     După Liturghie, a fost oficiat un Te-Deum de sănătate, iar mai târziu Înaltpreasfințitul Vladimir a adresat un cuvânt de felicitare tuturor celor prezenţi, menţionând hărnicia şi evlavia creştinilor din Pelinia, împreună cu slujitorii Altarului. I-a îndemnat pe toţi să fie şi în continuare ascultători de Cuvântul lui Dumnezeu şi să-și dorească împlinirea faptelor celor bune şi de folos sufletului.







































Sursa foto: http://mitropolia.md/ și http://www.eparhia-edinet.md/
Alegeri parlamentare 2014 - rezultatele din satul Pelinia
"Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinței libere a cetățenilor prin apărarea principiilor democratice și a normelor dreptului electoral." (Codul Electoral)Duminică, 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au avut loc alegeri Parlamentare.În satul Pelinia, raionul Drochia au fost deschise trei secții de votare.Numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale de bază a fost de 6087 persoane, în listele suplimentare au fost incluși 72 alegători, 94 buletine de vot au fost declarate nevalabile. Prezența la vot a fost de aproximativ 58%. Din cele 3383 voturi valabil exprimate în s. Pelinia, rezultatele alegerilor sunt următoarele:1. Partidul Comuniștilor din R. Moldova -                                      878 voturi - 25,95%2. Partidul Democrat din Moldova -                                                707 voturi - 20,90%3. Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova” -            628 voturi - 18,56%4. Partidul Liberal Democrat din Moldova -                                    545 voturi - 16,11%5. Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova” - 218 voturi - 6,44% 6. Partidul Liberal -                                                                          136 voturi - 4,02%Conform rezultatelor parțiale CEC, au fost procesate 98,26% din procesele verbale:PSRM - 20,75% - 25 mandatePLDM - 19,97% - 23 mandatePCRM - 17,71% - 21 mandatePDM - 15,94% - 19 mandatePL - 9,53% - 13 mandatePLDM, PDM și PL au împreună 55 de deputați, iar PSRM și PCRM 46.Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal au început deja discuţiile privind crearea viitoarei coaliţii. Anunțul a fost făcut la 1 decembrie, de către preşedintele PLDM, Vlad Filat în cadrul unei conferinţă de presă.Vineri, 5 decembrie, Comisia Electorală Centrală se va întruni într-o ședință, în cadrul căreia va fi prezentat procesul verbal al CEC cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

De 15 ani cu dorul de Pelinia


Timpul trece, viaţa ne căleşte, iar eu mă întorc cu gîndul la sătucul meu și iarăși simt un dor de casa părintească, de părinţi, bunei şi fraţi, rude, colegi, prieteni. Eu țin foarte mult la satul meu, pentru că acolo îmi sunt rădăcinile şi mă mândresc cu asta. Pentru mine, aici este unicul colţişor de rai de pe pământ, aici ştiu cine sunt, de unde vin şi încotro mă îndrept.      Oriunde ne-ar purta valurile vieţii, satul natal nu se poate uita niciodată. Satul meu Pelinia – locul unde pentru prima oară am simţit mirosul vieţii, locul unde am început să visez cu ochii deschişi, unde am devenit eu însumi o persoană care poate înţelege realitatea.   Dacă îţi uiţi locul de baştină te uiţi pe tine însuţi, dar cum poate fi uitat locul unde din frageda copilărie vîntul îmi murmura multe vise, iar visele urmau să devină realitate... Copilăria este cea mai frumoasa perioadă a vieţii de care-ți amintești cu drag, este vârsta frumuseţii sufleteşti.   Nu ştiu cum se face, dar întotdeauna preţuim ceva doar după ce nu-l mai avem sau după ce a trecut. Mă refer aici şi la timp sau la anumite etape din viaţa noastră. Anul acesta am împlinit 15 ani de când am plecat de-acasă, din satul meu iubit. 15 ani s-au scurs de când am absolvit şcoala, nici nu ştiu când au trecut aceşti ani. Parcă mai ieri eram eleva Şcolii Nr.1 din s. Pelinia şi mă gîndeam pe ce drum să apuc. Noi am fost ultima generaţie, care am învăţat 11 clase, după care școala a devenit liceu. 

 În această vară din 2014, a venit timpul, ca dupa 15 ani de şcoală, să ne revedem cu colegii de clasă, cu prietenii din sat, cu foştii profesori. Fiecare dintre noi și-a format o carieră, a întemeiat o familie şi cresc copii frumoși.   Cu toții avem amintiri nostalgice faţă de locul unde ne-am născut, unde am învăţat să spunem primul cuvânt, unde am făcut primii pași. Fie că suntem născuţi la oraş sau la sat, locurile unde ne-am petrecut copilăria, ne vor fi dragi, ne vor trezi amintiri frumoase și clipe nostalgice. Deşi sunt 15 ani de cînd am plecat din satul natal, parcă toate au rămas intacte în mintea mea. Este mult de atunci, însă mă revăd copilă, jucându-mă cu prietenii de seama mea, făcând diferite năzbâtii. Îmi amintesc, când plecam în câmp cu oiţele dis de dimineaţă, iarba plină de roua proaspătă, sau când de dimineaţă mergeam la culesul roadei şi munceam cu drag de zori până seara, toţi plini de viaţă şi foarte veseli. 

Copilăria mea este o poveste în care satul meu înseamnă mult, am învăţat multe, de aceea niciodată nu voi uita unde am crescut şi de unde am pornit. Satul meu este locul care mă defineşte ca om, un sat cu oameni dragi, buni, inimoşi, gospodari şi prieteni săritori la nevoie, în care poţi avea nădejde, un sat pitoresc cu o mulţime de tradiţii.   Aici am întâlnit prima mea dragoste, am ieşit prima dată la întâlnire şi mi-amintesc cum număram stelele pe cer. Aici am petrecut momente ce nu le pot şterge din suflet. De fiecare dată cînd veneam în sat aveam o nostalgie în suflet, aveam emoţii…de parcă mai ieri s-au petrecut toate.   Cu toate că-mi iubesc satul, venim cam rar pe-acasă, poate pentru că aşa au venit timpurile. Suntem prinși cu grijile de fiecare zi și uneori nu ne mai permite buzunarul să venim des în sat. Și parcă nu mai este ce-a fost odată, totul se schimbă, cu trecerea anilor se renunță la tradiții și e păcat.   Îmi amintesc şi de iernile friguroase în care mă jucam cu zăpada şi făceam bulgăraşi de zăpadă. Admiram cu mult interes cum fulgii cădeau lin pe mâna mea la fel de îngheţată, transformându-se încet - încet în picături reci de apă. După ce mă jucam o oră întreagă în zăpadă, intram repede în casă şi mă încălzeam la gura sobei, dar acum toţi stau la calculatoare sau cu telefoanele în faţă şi nu mai știu de bulgări de zăpadă sau săniuş.   Cu câtă nerăbdare aşteptam vacanţa de vară, ca să mergem la tabăra de pe dealul din Hîrtop şi la iazul de acolo…Acum tabăra nu mai lucrează sau mai bine spus: e folosită pentru alte scopuri. Dar la tabără îmi făceam atîţia prieteni, atîtea amintiri…Și toamna o așteptam cu nerăbdare, să mergem prin parc, prin frumosul colorat de frunze, de mână cu prietenul, alergam printre copaci, adunam frunzele multicolore şi făceam coroniţe pe care le purtam pe cap, cîte amintiri… Şi-acum mă copleşesc emoţiile, cînd mă apropii de sat. De pe deal văzîndu-l, un sat mare şi frumos, casele aşezate în rând, oamenii lucrînd pământul. 

Nu pot spune că acum duc lipsă de ceva, a fost greu să agonisesc tot ce am acum, dar am o familie frumoasă, am o facultate, am o carieră, un serviciu, am un scop în viaţă… Cea mai mare bogăţie este o dulceaţă de fetiţă pe care o creştem împreuna cu soţul şi-i oferim toată dragostea noastră. Când va creşte mare, sunt sigură că va înţelege şi ea că satul Pelinia este un sat deosebit. Aş putea să povestesc multe despre satul meu drag, cred că aş putea să scriu şi o carte cu amintiri frumoase despre tot ce mă leagă de aceste locuri. Momentele mai puţin plăcute încerc să le dau uitării, cu toate că nimic nu se uită definitiv.Poate voi reveni cândva... poate la vară, Să-mi văd prietenii, bunicii să-mi jelesc... Dacă mi-ajută Domnul să pot, să mă-ntorc iară, Voi săruta pământul pe care îl iubesc! Articolul este înscris la concursul Dincolo de CuvinteAutor: Arnaut (Burciu) Corina Nicolae
Dragostea de patrie se regăseşte în dragostea de casă


Motto: ”Moldova n-a  fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a  voastră,  ci a urmașilor voștri  și  a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor…” replica lui Ștefan cel Mare scrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea în „Apus de soare” Moldova, acest scump cuvânt, dulce ca mierea, poate prea dulce… Avem pământul cel mai bun din lume, cu câmpii, livezi, vii, codri deși și oameni harnici, săritori la nevoie. Acest popor iubitor de muncă, plugarii umili cu fruntea în pământ, a avut de trecut prin grelele ispite ale istoriei.      Trecutul acestui neam este scris în istorie prin culoarea sângelui, nu pentru că a fost un popor ce am iubit vărsările de sânge, ci pentru că suntem poporul care a îndurat până la sânge invazii, războaie, deportări, umiliri. Eroismul acestui neam s-a manifestta întotdeuna prin rezistență.  Încă de la îneputuri, suntem un popor alcătuit din străvechii Daci și luptătorii Romani.  Țărîna ne-a fost altarul nostru, templul în care a înflorit viața pe acest meleag, am fost oamenii căror fericirea ne-a înflorit sub tălpi, am fost oamenii care prin trudă noastră am adus zile senine, zile de pace, pline de iubire și speranță. Pentru că dragostea de patrie se regăseşte în dragostea de casă, de credință, dragoste de părinți, de locurile natale. 

Cât sânge au spălat apele râurilor noastre, câți eroi și-au dat viața pentru pământul nostru, cât de mult întuneric a venit de la ”Frontul de răsărit” ? Și totuși, am reușit să rămânem demni, noi - poporul român, ce nu am plecat capul în fața sabiei. Un singur lucru nu a știut cotropitorul despre noi când a încercat să ne desființeze neamul. Puterea unui neam se află în rădăcinile adâncite în istorie, pline cu seva credinței, a limbii, culturii și tradiției păstrate din strămoși. Chiar dacă distrugi coroana copacului, rădăcinile supraviețuiesc, dau noi lăstari, mai deși mai puternici, lăsând întotdeauna urmași ce vor răzbate spre lumină!Istoria nu se încheie aici, ea va continua în veacul vecilor… și noi suntem cei ce o făurim în prezent, noi suntem lăstarii ce refacem marea armată a domnitorilor de cândva.  Ca și miile de tineri frați și surori întru acest neam, o voi spune demn, cu mîndrie și iubire, fără urmă de teamă:  Țara mea dragă, meriți să fii iubită! Articolul este înscris la concursul Dincolo de CuvinteAutor: Grumeza Ștefan 
Pagini din istoria familiei mele


 În stânga străbunelul Andrei, în mijloc unchiul Ștefan și mătușa EugeniaÎn dreapta străbunica Xenia În nopțile geroase de iarnă ,când lumea se așează la gura sobei pentru a toarce, țese sau pentru a povesti,  noi am poposit la străbunica pentru a mai sta de vorbă cu cea care ne-a adus zilele senine de astăzi. În casă e cald. Trosnesc lemnele în sobă. Străbunica împletește mănuși . Deodată lasă lucrul și pe obrajii ei cu riduri adânci curg lacrimi. Stăm ghemuiți încălzindu-ne și așteptăm tăcuți cu mici fiori, deoarece știm că odată cu  lacrimile bunicii urmează o povestire, care cândva i-a rănit sufletul.  Își amintește cu durere ca de năluca care zbuciuma întregul sat pe acea vreme cruntă. Era îmbrăcată sărăcăcios, flămândă și înghețată. ”Doamne, când a venit vestea despre război eram cu tata pe câmp la lucru.  Aveam numai 21 de ani...” își amintește printre lacrimi străbunica Xenia. Armata era aidoma unei turme risipite care călca în picioare hrana ce ar fi putut feri încă mulți oameni de foame.  Sărmana sa mamă, își aduna puterile ca să trăiască în numele lor. Avea rude în satul vecin, care reușise să salveze ceva porumb și făcea mereu cale încolo și înapoi ca să-și aducă măcar câte un pumn de grăuncioare, păstrate și ascunse cu sfințenie.

Bunica Liuba Este foarte dureros să-ți amintești asemenea grozăvii, spune ea, dar amintirile vin și pleacă, nu le poți șterge definitiv.Grâul fiert era o delicatesă, ceva rar întâlnit și pe timpul foametei, când de multe ori era în pragul amețelei, închidea ochii, își închipuia niște cai frumoși, sătui de grâu, porumb chiar și de pâine.  Oamenii vegheau zi și noaptea pe lanuri, așteptând să se coacă grâul. ”Și,  iată, anume de aici multora li s-a tras moartea, socoteau că au scăpat deja , mâncau lacom, nedeprinși cu hrana și ... închideau ochii pe veci. Lumea se stingea și se stingea, la  noi în sat o parte au rămas, dar doua s-au stins. Mulți au fost deportați de sovietici.  Preot nu era, deoarece pe atunci preoții nu aveau viață bună, ori impozitele erau mari , oamenii mai degrabă erau încurajați să-l fluiere decât să-l respecte. Toate erau cu picioarele-n sus , oamenii înnebuniți de nevoi nu-și găseau locul.  Mai veni și o scrisoare, care ne anunța că fratele Dumitru e pe front...”În 1944 , la 28 aprilie străbunica căpătase în sfârșit un sens pentru care merita să trăiască. Odată cu venirea pe lume a fiicei, ea a înțeles ce este adevărata fericire. Pentru ea și acum fericirea e atunci când se gândește la cei din familie. Nu poate fi nimic mai prețios decât un copil pentru care merită să trăiești indiferent de toate. Ce însemnă un copil pe vreme de foamete și război, pe timp de iarnă sau noaptea când zburau avioane de luptă, cu bombe, cu focuri de armă? Străbunica a fost o mamă grijulie, toată mâncarea găsită o dădea copiilor, mâncau frunze de știr, salvie. Unii încercau să vâneze șobolani, corbi, chiar și câini. În iarna lui 46 spre 47, sovieticii strângeau totul pentru stat, dar oamenii mureau de foame. Dacă lăsau măcar puțin din cât au luat, oamenii scăpau cu viață, sau măcar își hrăneau copiii.Celor cărora le-au scos totul de prin pod, colhozul nu le dădeau nimic, credeau că trebuie să mai aibă câte ceva ascuns, dar nimeni nu mai avea nimic, numai sufletul...



Cât trecutul ținem minte, mai există lucruri sfinte. Eu cred că fiecare trebuie să cunoască povestea familiei sale, chiar dacă unele amintiri sunt greu de povestit, e bine dacă are cine să ni le spună. Unii vin, alţii pleacă, iar faptele vor rămâne înscrise poate nu în istoria lumii, dar în istoria fiecărei familii, în gândurile noastre pentru a fi un exemplu bun generațiilor tinere.   Articolul este înscris la concursul Dincolo de Cuvinte  Autor: Pripa Mădălina
Concurs ”Dincolo de cuvinte”


Noi, administratorii blogului Pelinia.blogspot.com, ne-am propus să organizăm un concurs pentru tinerii deștepți și talentați din satul nostru.Și pentru că suntem siguri că Pelinia are mulți elevi capabili, îi vom promova și răsplăti cu premii de carte. Tot ce trebuie să faci, e să scrii un eseu/articol despre ce vrei tu. Prioritate vor avea temele despre satul Pelinia, evenimente, personalități. De asemenea, ne puteți scrie despre problemele tinerilor sau a locuitorilor din localitate. Așteptăm părerile voastre și în eseuri patriotice, despre istorie, limba română, neam, tradiții, obiceiuri, port național și păstrarea valorilor strămoșești. Textele trebuie să aibă conținut unic și să fie neapărat scrise de voi!Cele mai bune eseuri vor fi publicate pe blog sau chiar și pe unele site-uri partenere. Fiecare are șanse egale pentru a câștiga, trebuie doar să demonstrați că mai sunt mulți elevi buni și asta înseamnă că vor fi multe cărți oferite în dar. Cei care nu au talent la scris, dar pot face altceva impresionant, de exemplu, pot broda, croșeta, sculpta, desena, modela, pot compune poezii, povești, cântece sau orice altceva, ne pot trimite imagini sau filmulețe cu lucrările lor, câte ceva despre ei, ce vor să facă pe viitor sau ce profesie și-ar alege și noi îi vom ajuta să-și afirme talentul.Așteptăm participanții să ne scrie pe adresa de e-mail al blogului nostru: pelinia@ymail.comDe asemenea ne puteți găsi pe contul de Facebook sau pe Pagina Pelinia,iar pe odnoklasniki: Pelinia Moldova.Mult succes tuturor!      

                           ”Cărţile sunt cei mai tăcuţi şi constanţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri, şi cei mai răbdători profesori” Charles William Eliot”Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfîrşit de idei şi imagini”.- Mihai Eminescu
Bradul de Crăciun 2013-2014


Sărbătorile de iarnă sunt așteptate de toți, acestea aduc veselie, întâlniri cu rudele și prietenii, tradiții frumoase și multe daruri. Cei mici, participă fericiți mai întâi la împodobirea bradului de acasă. Apoi învață colinde, urături și poezii pentru moș Crăciun.Bradul, chiar dacă este natural sau arfificial, face parte din tradiția sărbătorilor de iarnă. Așa cum spuneam, fiecare încearcă să aducă un pic de magie în casele lor, aprind beculețe, împodobesc brăduțul. Această tradiție a fost preluată și de instituții publice, școli grădinițe, magazine, restaurante, bănci, fabrici, oficii. De asemenea, fiecare localitate, fie ea capitală, oraș sau chiar sat, într-o zonă centrală amplasează un brad împodobit. Satul Pelinia, în acest an, a avut parte de un brad de Crăciun mare și frumos. A fost amplasat într-o zonă accesibilă unde s-au putut face poze și chiar dansa în jurul bradului. Totuși, bradul putea fi împodobit mai bine. Părerile localnicilor însă au fost unanime: ”Acest brad este cel mai frumos din ultimii ani!”.Câțiva ani la rând, bradul de Crăciun al satului, era un brad din colțul primăriei. Și nu cred că a avut cineva pretenții din cauza că era un brad care creștea acolo, dar nu era ales unul cu o poziție accesibilă. În consecință, nici nu se vedea bine, nici nu putea ajunge cineva la el măcar să facă niște poze la brad. Pentru detalii, click aici: Bradul de Crăciu 2012-2013. Chiar dacă părerile erau împărțite, probabil domnul primar a aflat că localnicii nu erau mulțumiți de bradul de lângă primărie și în acest an a schimbat complet lucrurile, deci se poate.Satul Pelinia e un sat mare, cu oameni harnici și gospodari, iar cei care nu au avut un brad acasă, s-au putut bucura de cel din centru satului, care se vedea bine de peste tot. Locuitorii merită acest gest frumos de atenție din partea autorităților, din partea celor pe care i-au votat în alegeri. Și acest brad, nu e un capriciu, cum ar putea unii să afirme, e o siguranță că localitatea este încă una prosperă, înseamnă speranța că în acest sat mai locuiește cineva, că nu sunt toți plecați. Iar cei care vin acasă de sărbători în satul de baștină, nu găsesc un sat părăsit, așa cum sunt multe altele, dar un sat mare, cu brad frumos, cu copii care merg cu colinda și cu uratul de sărbători... P.S. Această poză ne-a fost trimisă pe facebook. Dacă are cineva poze mai reușite, le publicăm fără nici o problemă. 
Bradul de Crăciun


Orice localitate, fie capitală, oraş sau chiar sat, în timpul sărbătorilor de iarnă organizează diferite activităţi tradiţionale, decoraţiuni şi măcar un brad frumos împodobit într-un loc public, accesibil fiecărui locuitor. Banii pentru aceste activităţi sunt luaţi din bugetul local, adică din taxele şi impozitele plătite de către locuitori. Prin urmare, sunt tot banii noştri, nu este un act de binefacere din partea primarului sau a consilierilor locali.Nu ştiu din ce cauză sau întâmplare nefericită, dar satul Pelinia, în ultimii ani, are parte de un brad împodobit cu câteva luminiţe aruncate pe el. Bradul ales, este amplasat undeva in spatele unui magazin central, iar accesul la el este foarte anevoios, dacă nu chiar imposibil.Deşi majoritatea pelinienilor nu sunt mulţumiţi de bradul din centrul satului, unii totuşi încearcă să ia apărarea primarului, sau a bradului, sau a jucăriilor care pentru ei, sunt cele mai frumoase din lume, nu de alta, dar dacă tot se cheltuie bani, vreo 20-30 de mii, insemnă că e bun.Se pare că unii din ei au uitat, sau poate erau încă mici pe vremea când în centrul satului era un brad mare, împodobit frumos, când copiii dansau în jurul bradului, făceau poze, iar de sărbători şcolile din sat şi primăria organizau diferite activităţi tradiţionale.Dacă nu am dreptate, să-mi spună cineva dacă a reuşit să meargă anul acesta la brad şi să-şi facă acolo măcar o poză!Si totuşi alternative există, nu ne dorim neapărat un brad mare care să fie tăiat si amplasat în centrul satului. Se putea de ales un brad mai accesibil, de exemplu, unul din marginea parcului. Iar pentru împodobire ar fi putut particita elevi de la ambele şcoli. Pelinia.blogspot.com vă urează un Crăciun Fericit, iar problema "bradului" să fie singura din acest an pentru Pelinia.
Transnistria - Lacrima mea...


De curând, la Pelinia a avut loc o întâlnire a elevilor cu veteranii din Războiul din Transnistria. Profesoara de istorie, Vera Băbălău a organizat o serie de citate,cuvinte frumoase și poezii de care au avut parte atât invitații prezenți - profesori de istorie și educație civică din raionul Drochia, dar și elevii care trebuie să cunoască adevărata istorie a neamului nostru. Veteranii invitați au fost Bogai Anatolie - Președintele Uniunii Veteranilor de Război pentru Independența republicii Moldovadin r. Drochia, Cavaler al Ordinului Ștefan cel Mare, consilier raional; Potlog Ion - Dr. în Științe istorice, Ex-Comisar de poliție din r. Drochia, Cavaler al Ordinului Credință Patrie, Gloria Muncii, Cneayul Vladimir, consilier raional; Ion Băbălău - profesor de fizică la Gimnaziul din s. Pelinia, participant la luptele din Transnistria. La 2 martie 1992, în timp ce Republica Moldova era primită în ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), forţele ostile independenţei tânărului stat au declanşat la Nistru un război în adevăratul sens al cuvântului. Într-un dialog cu invitații, Bogai Anatolie, președintele combatanţilor din raionul Drochia, a povestit: ”Nu prea am avut ocayia să vin prin școli, să povestesc copiilor. În anul 1992 am luptta în Transnistria pe platoul Cocieri-Corjova-Roghini. Cum putem spune căa fost un conflict? Conflict e atunci când se ceartă cineva, dar atunci când răsună gloanțe, când oameni răpuși de gloanțe mor sub ochii camarayilor care nu pot să facă nimic ca să schimbe ceva...Sunt mame rămase fără copii, copii rămași fără tată... Cum putem să spunem că a fost conflict? Cu toată sinceritatea, vă spun că a fost un război. Un război din partea noastră dus corect. Noi ne-am luptat cu... Rusia. Războiul a început pe 2 martie. Pe 1 martie, pe platoul Cocieri s-au ridicat oameniide acolo, băștinașii, care nu au mai putut suporta fărădelegile separatiștilor, cazacilor, nu au mai suportat violarea și maltratarea copiilor. S-au ridicat și a început lupta, a trebuit să le dăm o mână de ajutor. Acest răyboi nua putut fi evitat. Imperiul Sovietic s-a dezmembrat, fiecare țară încerca să să devină independentă. Rusia însă mai vroia să țină sub control fostele republici sovietice, așa și cu Moldova.

Potlog Ion: ”Când eram ca voi, la școală veneau veterani din Cel de-aml doilea Război Mondial și ne povesteau.pe atunci niciodată nu aș fi creyut că o să ajung și eu în acest rol. Nu vă dorest și vouă să treceți prin asemenea experiențe dureroaseîn viață. Motivul care a declanșat acest răyboi a fost de fapt opunerea deputaților din Transnistria care erau în Parlamentul republicii moldova de a recunoaște teritoriul, limba de stat - româna, sau moldoveneasca cum se obișnuia să se zică pe vremea aceea și grafia latină. Dânșii insistau ca limba oficială să fie limba rusă. Eu cred că nu se putea de evitat acest război, circumstanțele erau din ce în ce mai rele iar această părere o împărtășesc nu doar eu, ci toți militarii, lucrătorii de poliție care au luptatla apărarea granițelorunde au fost aduci cazaci, ruși pe teritoriul Transnistriei, de-a lungul râului Nistru. Au interzis trecerea peste Nistru cu mărfuri, sau chiar șia rudelor. Au început să introducă restricții, cereau vize... Polițiștii de la comisariatul de poliție din Dubăsari au fost dezarmați,arestați, iar o parte au fugit și au trecut de partea noastră. Rușii au cerut tuturor să cedeze funcțiile de conducere, chiar și de la fabrici, uzine, ziare și au pus în locul lor ruși. Primii uciși de cazaci au fost polițiști de la Podul Dubăsari. Noi atunci eram la Găgăuzia. Toată Republica era concentrată pentru a opune rezistență. Erau militari polițiști care își făceau datoria, dar și civili care abia învățau să țină arma în mână. Armata rusă a venit mai întâi la Izmail. De acolo au ocupat foarte repede Transnistria și o jumătate din teritoriul Găgăuziei. Am fost trimiși la Corjova. Acolo cazarma militară era complet distrusă, toți morți, pereții găuriți, un sanatoriu foarte mare de acolo - distrus și el complet. Primii au trecut de partea cealaltă trupele din Bălți, apoi din Drochia. La noi în raion au fost 3 polițiști și 3 militari morți și 16 răniți din comisariat. Una e să cunoști omul în situații obișnuite, dar omul se arată cum este în situații critice, când soarta e între viață și moarte. Eu am cunoscut oameni care mi-au înșelat încrederea, dar foarte mulți pe câmpul de război nu au dat nici un pas înapoi. Câteva mii de la noi opuneau rezistență câtorva zeci de mii de la ei. Era foarte greu de suportat situația și nu știai dacă te mai întorci acasă. Era urât când cei care veneau, ne întrebau tot câți au mai murit și câți sunt răniți. Erau cameramani pe câmpul de luptă care filmau în spatele nostru. Sunt filmări reale care demonstrează că a fost război pentru apărarea teritoriului, a țării, a limbii, graiului și scrisului nostru. Nu putem spune că a fost conflict. Au murit sute de oameni, erau tancuri pe câmpul de luptă. În numele celor care au murit, au fost numite școli, străzi. Copiilor rămași orfani de tată li s-au dat locuri la facultate la buget, unii au primit sume de bani, însă nici un ban nu schimbă tatăl din casă. Pentru țară și acum se prelungesc aceste probleme. Rușii au alte tactici și metode de a tensiona situația în țară. Nu suntem atât de independenți, cât suntem de supuși." Ion Băbălău: "Deși eram profesor de fizică în sat, mai eram și ofițer în rezervă, așa că m-au chemat la război. Ne-au dus la Vadul lui Vodă și acolo ne-au făcut unele instrucții, acolo am tras prima dată din armă într-o situație reală. Treceam prin sate pustii, distruse. Femeile ne făceau cruci când treceam pe acolo. Nu știam unde e dușmanul și unde sunt ai noștri. Batalionul nostru a avariat 8 tancuri și le-a oprit înaintarea. Era o perioadă când nu ridicam capurile pentru că erau lunetiști. Țin minte cât de mult ne-am bucurat când am văzut cum un lunetist mort a căzut dintr-un copac. Acum pentru asta avem o compensație lunară de 27 lei, iar în luna august primim aproximativ 1000 lei pentru lemne și cărbune. Am fost foarte norocos pentru că nu am pățit nimic, mai ales că nu eram pregătit și nu știam locurile. Cu toții am tras, asta e regula războiului. Nu tragi tu, trage celălalt în tine." Și iarăși moare țara la hotare Și-n ochii noștri sângeră lumina Și mama care-și plânge fiul care moare În fiecare noapte la Tighina. Și iarăși suntem fără apărare, Vin ucigași să ne transfere vina. Pe cine în întreaga lume doare, Că sunt jertfiți românii la Tighina? Vin rușii ca din vremi anterioare Să ne confiște iarăși rădăcina. La Putna un mormânt de Domn tresare, Dar brațul lui n-ajunge la Tighina..."Bocet la Tighina" - Adrian Păunescu
Ion Dascăl și orchestra Mugurel


Sudul republicii a dat artei muzicale de la noi câteva generaţii de lăutari descendenţi din familia Botgros, iar nordul Moldovei vine cu o pleiadă întreagă de artişti care provin din familia Dascăl din satul Pelinia, raionul Drochia.Primii pași în muzica populară Ion Dascăl i-a făcut la „academia” tatălui său, Toader Dascăl care era cunoscut lăutar de prin părţile nordului. Conducea şi el un taraf, devenit colectiv-model, laureat al concursurilor raionale şi republicane. Astfel, Ion Dascăl învață să cânte la acordeon şi la vioară de la tatăl său, iar de la vârsta de doar nouă ani a început a cânta pe la nunţi şi cumetrii. Sora sa, Nina, care a studiat violoncelul, acum este profesoară de muzică la o grădiniţă de copii, iar fratele său, Petrică, un ţambalagiu virtuoz, a cântat în Orchestra Ansamblului de dansuri şi cântece populare „Joc” iar acum cea condusă de fratele său - „Mugurel”.În 1967-1973, Ion Dascăl studiază la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, la Secţia de teorie şi compoziţie, iar în 1975-1980 - la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”.Chiar din primul an de colegiu, conduce orchestra de muzică populară de la Şcoala-internat nr. 1. În anul II este la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Mărţişor” de la Casa Tineretului din Chişinău, iar în anul III – angajat ca solist-instrumentist (acordeonist) în Orchestra de muzică populară „Fluieraş”, condusă de regretatul dirijor şi violonist Serghei Lunchevici.În 1972-1973 este dirijor al Orchestrei „Ciocârlia” de la Palatul Sindicatelor din Chişinău, iar în 1974 - dirijor al Orchestrei „Lăutarul” din Bălţi şi profesor la Colegiul de muzică din capitala nordului. Orchestra „Lăutarul” devine laureată a Festivalului Folcloric Internaţional al ţărilor dunărene şi a Festivalului „Holda de Aur” din România. De asemenea, ea a obţinut Medalia de Aur la Primul Festival Unional de Creaţie Populară. Dascăl-pedagogul îi are discipoli pe regretatul trompetist Valeriu Hanganu, solist în Orchestra „Lăutarul” din Bălţi, apoi, la „Lăutarii” din Chişinău, pe ţambalagiii Gheorghe Severin şi Ion Surguci, pe dirijorul Orchestrei Simfonice a Operei Naţionale, Nicolae Dogotaru.În 1981, Ion Dascăl este invitat la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Folclor” a Radioteleviziunii Moldoveneşti. Aici, dar şi mai târziu, de-a lungul carierei sale de peste patru decenii, el a dat viaţă mai multor cântece scrise în stil popular, completând Fonoteca de aur a Radioteleviziunii cu peste 1000 de creaţii ale sale - piese originale, prelucrări folclorice şi aranjamente muzicale pentru solist şi orchestră. „Cântecul şi dragostea”, „M-a trimis puicuţa ieri”, interpretate de marele rapsod Nicolae Sulac, „Drag mi-i satul Pelinia” (solist - Teodor Negară), „Lume, lume, gura ta”, „Bădişorul meu” (Tamara Chiţaniuc), „Are mama doi feciori”, „Eu la nuntă am venit” (Valentina Cojocaru), „Am o ţară şi un neam”, „Zâna mamei, Zână”, „Păhăruţ cu floricele”, „Nunta la boieri” (Zinaida Julea), „Tare-i bine pădurar”, „Mult îmi place să petrec”, „Merg prin sat, lumea mă-ntreabă…” (Nicolae Glib), „Hai, hai, cu căruţa…”, „Am plecat copil din sat”, „Am avut o surioară” (Mihai Ciobanu) - iată doar câteva dintre piesele devenite şlagăre, care sunt prelucrate, aranjate sau compuse de către el.

În 1987 este invitat de către directorul Filarmonicii Naţionale, Mihail Murzac, să renoveze o formulă mai veche - taraful „Mugurel” al anilor ’60-’70, condus, pe atunci, de Valeriu Negruzzi (1966-1969), apoi de Alexandru Vacarciuc (1969). Astfel, orchestra de muzică populară ”Mugurel” a fost reînființată de Ion Dascăl în 1987. În scurt timp, el a creat o formulă nouă de orchestră, adunând în jurul său interpreţi şi solişti instrumentişti de valoare -Mihai Ciobanu, Nicolae Glib, Constantin Rotaru, Ana Barbu, Olga Ciolacu, Timofei Rusu şi Igor Tofan (clarinet), Nicolae Robu şi Ruslan Andreev (trompetă), Gabriel Gronic (vioară). Tot aici sunt solişti instrumentişti şi cei doi feciori ai săi - Cătălin (nai) şi Marcel (vioară).De-a lungul existenţei sale, în colaborare cu Centrul Naţional de Creaţie Populară, orchestra a lansat mai mulţi tineri interpreţi: Lenuţa Gheorghiţă, Elena-Cezara, Lenuţa Condurachi, Mariana Tudoreanu, Rodica Buhnă, Angela Ciochină ş.a., înregistrând, împreună cu solişti de pe ambele maluri ale Prutului, peste 40 de CD-uri.În 2002 apare cartea scrisă de Anatol Caciuc intitulată ” Ion Dascăl: personalitate marcantă a artei muzicale” unde povestește despre Ion Dascăl ca dirijor de orchestră, despre ”Mugurel” și istoria culturii muzicale naționale.Menționăm că maestrul Ion Dascăl refuză să urce pe aceeaşi scenă alături de artiştii care nu cântă live.În februarie 2010, lui Ion Dascăl i s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului.Pe parcursul anilor de activitate artistică Orchestra de muzică populară ”Mugurel” a susținut aproximativ 1000 de concerte în localitățile Moldovei, scena cea mai dragă pentru marele dirijor rămânând a fi cea din satul natal, unde încearcă să vină cu întreaga orchestră de hramul satului și să facă veselie împreuna cu alți interpreți cunoscuți. Menționăm că de fiecare dată intrarea a fost liberă, iar sala de concerte a casei se cultură era arhiplină. Maestre, vă așteptăm oricând cu drag la Pelinia!
“Cel mai cel sat din Basarabia”


Blogul satului Pelinia, pelinia.blogspot.com, a obținut primul loc la concursul “Cel mai cel sat din Basarabia”, la care au participat 48 de bloguri ale satelor din Moldova. De mai bine de un an și jumătate dedicăm acestui blog efort, muncă și mai ales mult timp pentru a promova și a face cunoscut acest blog, în special pentru consătenii care citind articolele și-ar putea forma o altă viziune asupra realității. Acest concurs a fost doar o întâmplare, una foarte binevenită, care ne-a apreciat efortul depus. Cu siguranță nu ne oprim aici. Vom continua să scriem despre tot ce e mai important în Pelinia, chiar daca e de bine sau mai puțin bine, așa cum am făcut și până acum, poate ceva mai motivați: doar suntem cei mai cei din BASARABIA! :)Rezultatele concursului “Cel mai cel sat din Basarabia”P.S. Organizatorii concursului doresc să facă un e-book “50 de sate din Basarabia” - o carte electronică în format pdf care să cuprindă imagini şi texte din acest concurs. Noi suntem siguri că va fi o carte foarte reușită.
Bine ați venit la PELINIA


“Pelinia - sat mare si frumos, cu oameni harnici si gospodari”, îmi amintesc această frază ca pe un vers dintr-o poezie învățată în școală. Era o frază ”cheie” folosită la compunerile despre satul nostru. Amintindu-mi despre aceste compuneri, încerc să cred că dragostea pentru satul natal era într-un fel inspirată de profesoara de Limba Română sau de dirigintă, dar nu e chiar așa. Copiii veneau acasă și întrebau de părinți, de bunei despre sat. Așa am făcut și eu, iar pentru mine buneii și străbuneii cu care locuiam în aceeași ogradă(gospodărie) erau fereastra spre istoria satului. Cu toate că satul datează de prin secolul XVII, s-au schimbat multe de-a lungul istoriei, iar strabuneii mai știau câte ceva de la parinții lor care au transmis acele povești ale satului din generație în generație până când ajunge într-un final la un copil care trebuie să-și facă temele şi întreabă buneii despre istoria satului.

Pelinia, acest sat mare și frumos a fost marcat de istoria țării și a rezistat doar datorită oamenilor. Acești oameni cuminți care își apărau bucata de pământ și casa din lut au avut viața mai amară ca pelinul. Au luptat în război, unii în armata română, alții în cea sovietică. După care au urmat deportările. Unii s-au întors, alții au murit de frig și foame în Siberia sau au fost executați. Deportate erau persoanele care fuseseră declarate inamici ai clasei muncitoare de politica stalinistă: preoți, profesori,scriitori, soldați, polițiști, țărani împroprietăriți. Și ca să nu le fie viața prea dulce celor care au rămas, regimul comunist organizează colectivizarea forțată în ’49. Nenumăratele povestiri ale sătenilor ne arată o imagine sumbră în care oamenii își ascundeau grîul, porumbul în sobă, în pod, sub prag. Animalele le-au ascuns în casă, până și în casa mare, dar totul a fost în zadar: veneau sovieticii, căutau și luau tot. În anul acela a fost secetă, apoi a urmat o foamete cumplită, iar bunelul povestea cu lacrimi în ochi cum împărțea "păpușoiul ăla mic găsit în pod": câte un grăunte la fiecare din cei cinci copii. Oamenii prindeau rozătoare de câmp, ciori, porumbei sau făceau ciorbă din lobodă ca să-și potoale foamea și să hrănească copiii. Au murit mulți în acele vremuri de chinuri, dar au rămas cei care trebuiau să reziste regimului comunist până la capăt.

Acest neam a reînviat din propria cenușă, iar lângă casa veche părintească s-au ridicat case noi și frumoase, apoi gospodarii nostri si-au făcut gard, poartă, care dacă era mai mare și mai frumosă decât cea a vecinului însemna că nu muncise degeaba. Așa se face că la noi în sat o casă e mai frumoasă ca alta, iar buneii îi învață pe copii și pe nepoți să facă o facultate, să nu rămână la sapă.





Bunelul îmi povestea despre părinții lui, despre frații și surorile pe care nu le-am cunoscut niciodată, despre buneii lui, dar cel mai interesant era istoria numelui de familie. Ca un mic orășel, Pelinia rămâne a fi cel mai mare sat pe care l-am văzut vreodată și, deși este satul meu natal, recunosc că sunt străzi și ulicioare pe unde nu am fost niciodată și unde cu ușurință m-aș putea rătăci. Bunelul însă știa satul pe dinafară, știa rudele noastre cele mai îndepărtate și o groază de oameni din acest sat. Mi-a arătat locuri unde erau iazuri, izvoare ce au secat, erau dealuri cu pășuni care acum sunt livezi, terenuri agricole.







Pelinia e locul unde părinții mă așteaptă în fiecare zi și când revin în satul meu mare, revăd școlile, grădinițe, parcul și-n amintiri mă văd un copil fericit care după școală mai "umblă un pic pe drumuri" până ajunge acasă. Treceam pe la biblioteca sătească cu colegii și ne întreceam cine mai multe cărți citește, apoi, dacă aveam norocul și vedeam muzeul deschis făceam o mică excursie și pe acolo. Eram mici, iar muzeul satului mi se părea a fi foarte mare, enorm. Acolo erau haine vechi populare țesute, unelte vechi, obiecte de pe timpul razboaielor(arme, cartușe, coifuri), bancnote, monede... Uneori, la muzeul nostru, puteam admira și expoziții de pictură.



Unii prieteni frecventau școala muzicală, ansamblul de dansuri populare, corul, școală de pictură. Să nu uit și de stadionul mare cu nocturnă unde se jucau meciuri de fotbal, se organizau competiții sportive pentru copii. Apropo, echipa de fotbal a reusit să aducă Cupa RSSM în sat. Cu siguranță a fost mare sărbătoare atunci...

În cadrul Liceului din localitate se formase Consiuliul Tinerilor, apoi echipe de dezbateri, ziarul liceului; învățam să facem proiecte, să le câștigăm. Eram niște copii foarte activi care vroiau să le reușească pe toate. Aveam toate condițiile să fim fericiți, împliniți, să creștem în a ajunge oameni buni,... mândria satului...
Pelinia – sat de gospodari


Fiind în drum spre Pelinia meditam asupra semnificaţiei denumirii lui încercând să găsesc o explicaţie rezonabilă şi să aflu care e totuşi legătura între localitatea fondată la 1758 în stepa Bălţilor şi planta medicinală Artemisia atât de răspândită pe aceste meleaguri şi cunoscută în popor sub denumirea de pelin. Senzaţia amară care volens nolens apare o dată cu orice gând despre această plantă mi-a dispărut pe dată ce după cotitura şoselei Bălţi-Cernăuţi, pe versantul de sud al albiei râului Răut, apăru o falnică localitate cu case arătoase de o albeaţă sclipitoare. Satul, ca participant la concursul republican "Cea mai verde, mai salubră şi amenajată localitate", s-a învrednicit de Premiul I în categoria localităţilor rurale. Pentru ca localitatea să corespundă rigorilor concursului au depuse eforturi considerabile deopotrivă de cetăţeni şi de factorii decizionali locali. De fapt, e vorba de conlucrare, căci este destul de dificil ca într-un sat cu 8600 de locuitori, cu cca. 3700 de curţi, 1300 de fântâni, 127 km de drumuri, să asiguri o ordine exemplară şi o amenajare demnă de invidiat. Sat cu străzi largi, majoritatea cu carosabil fie prundiş, fie asfalt, lipsite de obişnuitele materiale de construcţie sau chiar furajere înşirate de-a lungul gardurilor ca prin alte părţi. Casele, prin atractivitatea şi originalitatea lor, curăţenia curţilor, parcă te îmbie să le faci o vizită. Sunt primitori şi localnicii, care cu bucurie îi întâmpină pe oaspeţi şi, cu modestia tradiţională moldovenească, comentează succesele pe care le datorează muncii lor asidue. O atenţie deosebită se acordă amenajării surselor de apă. Toate fântânile din sat sunt îngrijite şi amenajate în strictă conformitate cu normele sanitare în vigoare. Apropo, că veni vorba de fântâni, primăria le amenajează cu forţele proprii pe cele rămase fără stăpân. Se întreţin la nivelul cuvenit şi toate obiectivele de menire social-culturală. Aici cimitirul e cimitir, stadionul e stadion, scuarul e scuar. Recent primăria a obţinut un grant pentru reconstrucţia apeductului. A fost restabilită baia publică. Chiar şi o construcţie nefinisată (casa de ceremonii oficiale) nu e demolată, ci îşi aşteaptă răbdător posibilul stăpân. Dar ce sat se mai poate lăuda cu un cămin cultural cu 13 colective artistice, cu o clădire de trei etaje a muzeului de studiere a ţinutului local? Tot aici se află şi Centrul de Informare al Tineretului - o contribuţie a unei fundaţii care a amenajat o sală de computere cu conexiune la Internet. Cu toată diversitatea formelor de gospodărie (fermieri individuali, asociaţie a gospodăriilor ţărăneşti, societate agricolă cu responsabilitate limitată ş.a.) toate cele 8300 ha de care dispune satul sunt prelucrate la timp şi roadele muncii sunt pe potrivă. Spre deosebire de alte localităţi, unde se organizează campanii de amenajare numai în perioada de primăvară, aici acţiunile de salubrizare au un caracter permanent. Toată populaţia e practic antrenată în curăţarea străzilor, îngrijirea spaţiilor, amenajarea atât a propriilor curţi, cât şi a instituţiilor publice. Cu regret, din cauza preţurilor înalte la materialul săditor primăria a fost în stare să procure în acest an doar 6500 de arbori şi arbuşti, care au fost imediat plantaţi în noul parc. Evident sunt şi probleme pe care primăria, cu regret, nu le poate soluţiona. În primul rând e vorba de imposibilitatea comercializării de către ţărani a produselor agricole primare. O altă problemă acută constă în lipsa locurilor de muncă pentru populaţia adultă care e nevoită să migreze. Anual circa 1000 de pelineni se află în afara satului în căutarea surselor de existenţă. Primarul speră că o dată cu deschiderea unei întreprinderi de confecţii o parte din tineret îşi va găsi ocupaţie permanentă în satul natal. O altă problemă e necesitatea conştientizării ecologice adecvate a populaţiei. Mai marii satului cred că ea poate fi soluţionată prin educaţia ecologică a tinerei generaţii. În şcoli această disciplină este ignorată, iar cele trei ore ecologice organizate anual nu pot nici pe departe atinge obiectivul scontat. Conform părerii unanime a pedagogilor şi a consiliului local, ar fi binevenită introducerea unei discipline specializate în curriculumul şcolar la ecologie. Părăseam această localitate ospitalieră cu un dublu sentiment: primul - de mândrie, pentru că avem în Moldova sate de gospodari, iar al doilea - de regret, pentru că prin alte părţi nu se prea grăbesc edilii locali să le restabilească localităţilor farmecul de odinioară. Autor: Nicu VREDNIC, 2004 Sursa: natura.md
Pelinia, sat de longevivi


Deşi studiile arată că speranţa de viaţă în Moldova este de 71 de ani, există şi excepţii. Eudochia Ţurcanu din satul Pelinia, raionul Drochia, a ajuns la vârsta de 101 ani. Femeia spune că se trage dintr-o dinastie de longevivi, deoarece şi mama ei a trăit 98 de ani. Eudochia Ţurcanu spune că a trecut prin multe greutăţi în viaţă, iar acum are ce să le povestească celor 24 de strănepoţi. Secretul longevităţii este simplu, afirmă ea. "Nu am mâncat „ciucalate”, „morojnă”. Nu am mâncat felurite de mâncări cum sunt acum. M-au întrebat ce vitamine am mâncat de am ajuns eu anii aceşte și le-am spus că 7 feluri de buruiene am mâncat", spune bătrâna. Eudochia Ţurcanu este convinsă că acum oamenii trăiesc mai puţin deoarece consumă mult alcool şi fumează. În satul Pelinia, Drochia, locuieşte şi cea mai longevivă persoană din Moldova. Natalia Zaeţ are 112 ani. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în Moldova sunt aproximativ 25 de mii de oameni care au peste 85 de ani. sursa: PUBLIKA TV
Confesiuni


Când eram mic copil aveam sentimentul cert că a fi născută în satul Pelinia e o binecuvântare. Astăzi îmi vine adesea să cred contrariul. Nu că aș nefericită în privința locului unde Providența a decis să-mi creeze cuibul de maturizare, ci poate sunt un pic nemulțumită de unele stări de fapt caracteristice pentru această localitate. Nemulțumirea mea are mai multe surse și, deși, cred că însăși experiența de a te naște și a crește în Moldova poate fi cea mai serioasă sursă de nemulțumire, nu pot să las în umbră unele specificități defavorabile ce caracterizează acest sat. Îmi amintesc indignarea și durerea cu care îmi luam nemulțumită optul, atunci când eseul meu la Limba și Literatura Română era caracterizat drept ”samavolnic”. Îmi era greu să înțeleg de ce în mod obligatoriu trebuie să încep și să finalizez fiecare eseu cu o poezie sau cu un fragment copiat de la autori consacrați. Sau de ce frazele trebuie să fie ”scurte și pe înțelesul tuturor”, fără neologisme, întrebări retorice și puncte de suspensie. Ca și în cazul cămășii și bantului alb, sau obligativității de a merge la parada de 9 mai, sau la cules mere în toamnă, sau de a frecventa orele de Educație Tehnologică, simțeam încă din clase incipiente, că sunt constrânsă a mă supune unei formalități pe cât de paraxină, pe atât de inutilă și banală. Această formalitate redundantă își are rădăcinile într-o reminiscență de mentalitate formată sub auspiciul îndoctrinării comuniste. Faptul că lumea, inclusiv profesorii au o astfel de mentalitate este desigur profund deranjant. Dar, ceea ce mă îngrijorează este impactul pe care îl are o astfel de mentalitate asupra tinerei generații. Nu e vorba că mentalitatea părinților, buneilor, vecinilor, educatorilor, profesorilor noștri ar fi contagioasă și s-ar transmite de la generație la generație. Cred în contrariul unei astfel de situații, adică în faptul că generațiile de tineri formate în perioada post `90 au o cu totul altă mentalitate. Desigur, la prima vedere acest lucru ar fi unul pozitiv – noul val de tineri cu o altă mentalitate ar fi în măsură să aducă mult râvnita schimbare. Totuși, sunt foarte sceptică în această privință. Explicația scepticismului meu rezidă într-o realitate pe care am observat-o pe parcursul anilor de școală și a timpului petrecut în sat. Încă cu mult timp în urmă mi-am dat seama cu stupoare, că ceea ce găsesc eu incorect și revoltător în anumite comportamente sau obiceiuri ale consătenilor mei, fie ele în școală, pe stradă sau în localurile de distracție nocturnă, este văzut de alții drept o normalitate nesusceptibilă de vreun semn de întrebare. O astfel de docilitate, mi-o explic astăzi drept rodul faptului de a crește, de a fi educat și de a ajunge la maturitate sub aripa vechii generații de pacienți ai experimentului comunist. Tânăra generație de pelinieini nu a fost contaminată de mentalitatea comunistă, însă ea în mod cert suferă efectele acesteia. Cum altfel se explică docilitatea, conformismul, ignoranța și desigur frica de inițiativă ce caracterizează marea majoritate a tinerelor persoane din satul Pelinia? Câte cazuri de abuzuri, nedreptăți sau încălcări - în care sunt implicați un număr consistent de persoane, de la profesori, directori de școli până la autorități din cercul de conducere ale satului – au fost trecute cu vederea de atâta lume, fiind considerate situații de normalitate?! Câte ziare locale sau școlare au fost editate în ultimii 10 ani de tinerii din Pelinia dornici, dacă nu să-și manifeste indignarea, cel puțin spiritul de inițiativă?! Câte proiecte, activități extracuriculare sau manifestări de stradă?! Și întrebările exclamative ar putea continua. Elevii de ieri cresc în a fi părintii de azi. Oameni la locul lor: cu casă, gospodărie și mașină cumpărată cu banii de la nuntă. Elevul care ieri primea smerit palma de la diriginta pentru întârziere, astăzi e gospodarul la fel de smerit care-și face gard nou cu bănuții făcuți la Moscova. Eleva care ieri asculta supusă lecția despre rolul femeii în societate, astăzi e tânăra a cărui scop unic e să pună mâna pe gospodarul cu serviciu periodic în Moscova. Desigur, există și elevul din prima bancă care visează să se facă medic. Acest elev la fel de preaplecat și docil ca și ceilalți, ajunge să fie în cel mai bun caz medicul frustrat de realitatea de a lucra într-un sistem putred în care oamenii mor neajutorați pe paturile spitalurilor, iar în cel mai rău caz tot gospodar cu serviciu periodic peste hotare. Apatia asta generala, alături de ignoranță brutală mă deranjează la sătenii din Pelinia. Mă doare să văd un tot mai mare deficit de cultură, o tot mai puternică indiferență și lipsă de manifestare socială, politică și culturală a generației din care fac parte. S-ar putea considera că acest fenomen e caracteristic pentru toți tinerii din Moldova și că cei din Pelinia nu sunt decât produsul unei probleme naționale. Desigur această afirmație nu ar fi lipsită de adevăr, dar în inocența mea îmi place încă să cred că faptul de a te naște în Pelinia este o binecuvântare și că noi putem fi excepția.
Femeia de la sat


Femeia de la sat, aşa o s-o numesc pe mama care-şi aşteaptă copiii în vizită, iar ei vin de Paşte şi Crăciun, uneori mai des, alteori mai rar... stă cu ochii spre poartă şi îşi aminteşte cât de frumos era când au venit la ea ultima dată. Ar fi oprit acele clipe fericite când ei intră pe poartă, bat la uşă, o strigă...Femeia de la sat care a muncit o viaţă la pământul colhozului, la prăşit, la cultivat tutunul, cu brigada, cu vecinele... Acasă ajungea noaptea, copiii adesea dormeau deja, iar ea trebuia să spele, să facă mâncare pentru a doua zi. Aţipea spre dimineaţă, dar trebuia să plece iarăşi la muncă dis-de-dimineață.Cum era viaţa femeii de la sat care nu avea uneori nici curent ca sa lumineze un beculeţ în casă, nu existau maşini de spălat, aspirator, frigider, fier de călcat? Toate au apărut treptat, odată cu acea evoluţie a omenirii care avea la baza piramidei muncitorii simpli care lucrau zi şi noapte. La baza acestei piramide este şi a fost femeia de la sat care a crescut copiii cum a putut, împreună cu soţul, sau singură toată viaţa; a încercat să-i dea la şcoli ca să nu ajungă să muncească ca ea. Ar fi fost în stare să munceascaă pentru copiii ei și pentru copiii copiilor, doar ca ei să aibă un serviciu la birou. Din această cauză a făcut tot posibilul ca lor să nu le lipsească nimic. În plus, copiii ei deştepţi şi frumoşi trebuie să urmeze o facultate. Au plecat şi au revenit tot mai rar, ca puii care învaţă să zboare şi zboară tot mai departe, până când drumul înapoi devine tot mai lung.Această femeie de la sat acum e la pensie. Chiar dacă nu are serviciu, îşi găseşte tot timpul de lucru: creşte pui, răţuşte, bubocei sau are sotcă unde umblă la prăşit şi unde cultivă de toate; are acasa flori, legume. Mai pleacă uneori la moară ca să-şi facă făină de porumb, făină de grâu, ulei...Coace pâine, plăcinte, cozonaci, deoarece ea nu cheltuie banii pe așa ceva - nu cumpără decât uneori medicamente, doar când acestea sunt mai mult decât necesare. Vrea să aibă de toate ca să dea la copii atunci când vor veni la ea.Femeile de la sat mai tinere, de obicei lucrează în oraşul din apropiere, sau chiar în sat pe la şcoli, grădiniţe. Au televizor, telefon mobil, frigider, maşină de spălat,aspirator, aragaz, nu mai zic de curent, gaz, apă caldă, baie și alte facilități. Aceste femei preferă să cumpere pâine decât să coacă, preferă să stea acasa în loc să muncească pentru un salariu care nu le convine, iar bărbaţii de obicei pleacă peste hotare şi lucrează din greu pentru un salariu mai bun.Baza acelei piramide despre care am mai vorbit devine tot mai slabă. Cei din vârful ei ar trebui sa-şi dea seama de asta înainte ca totul să se prăbuşească. Cel ce e mai sus cade mai tare, iar cei de la munca pământului nu au unde să cadă.În continuare vă invit să urmăriți documentarul "Femei la Moară" filmat și montat în 2010 în Pelinia(dar a fost "scos în lume" recent)de către Valeriu Antonovici, care ne spune: "Am fost la moară să văd cum se descurcă o femeie singură. Am filmat și vă invit să urmăriți aceste acțiuni pentru a intra în ritmul vieții ei."Pentru mai multe detalii referitor la acest documentar, vizitați filmândmemoriiFoto: Nicolae Tonitza
Rezultatele alegerilor locale din Pelinia(5 iunie 2011)


Actualizare 07.06.2011, ora 11.05: Rezultatele finale în Pelinia sunt urmatoarele:Alegeri primar Pelinia(3051 voturi valabile):Bagrin Gheorghe(candidat independent) - 51.62% (1575 voturi)Țurcanu Valeriu(PLDM) - 23.21% (708 voturi)Postolachi Ion(PCRM) - 11.64% (355 voturi)Țurcanu Ion(PDM) - 8.42% (257 voturi)Chilaru Petru(PL) - 2.39% (73 voturi)Pripa Ion(PPDM) - 1.87% (57 voturi)Pălii Grigore - 0.85% (26 voturi)Alegeri consilieri locali Pelinia - 17 mandate(2994 voturi valabile):PCRM - 35.20% (1054 voturi) - 7 mandatePLDM - 31.73% (950 voturi) - 6 mandatePDM - 14.25% (427 voturi) - 3 mandateAgachi Andrei - 8.08% (242 voturi) - 1 mandatPL - 4.07% (122 voturi) - 0 mandatePostolachi Petru - 3.31% (99 voturi) - 0 mandatePPDM - 2.14% (64 voturi) - 0 mandatePPCD - 1.20% (36 voturi) - 0 mandateAlegeri consilieri raionali Drochia, voturile din Pelinia(2998 voturi valabile):PCRM - 39.26% (1177 voturi)PLDM - 32.39% (971 voturi)PDM - 15.11% (453 voturi)PL - 4.77% (143 voturi)Vasilean Alexei - 1.77% (53 voturi)Gheorghelaș Boris - 1.60% (48 voturi)PPCD - 1.47% (44 voturi)PPDM - 1.47% (44 voturi)Moscaliuc Mihail - 0.93% (28 voturi)Filipciuc Eduard - 0.60% (18 voturi)PNL - 0.37% (11 voturi)UC - 0.27% (8 voturi)Actualizare 06.06.2011, ora 14.55: În imaginea inserată în acest articol puteți vedea detalii privind prezența la vot în localitatea Pelinia. Actualizare 06.06.2011, ora 13.35: Avem informaţii referitor la alegerile consilierilor raionali, circumscripţia electorală Drochia: PCRM - 41.58%, PLDM - 25.84%, PDM - 18.45, PL - 4.90%sursa: cec.mdActualizare 06.06.2011, ora 12.45: Este sigur deja: Gheorghe Bagrin a obținut peste 50% din voturi, astfel încât rămâne în fotoliul de primar.La Consiliul local, dupa ultimile date, situaţia este aproximativ următoarea: PCRM - 8 consilieri, PLDM - 4-5, PD - 3-4, posibil PL - 1. Precizăm că în Pelinia sunt 17 consilieri locali. Revenim cu detalii pe parcurs.06.06.2011, ora 11.45: Conform informațiilor care au ajuns la noi, Gheorghe Bagrin va continua să activeze în calitate de primar. Mai multe detalii vă vom oferi pe parcurs.
Înălţarea Domnului: tradiţii în Pelinia


Joi, 2 iunie, creştinii ortodocşi au sărbătorit Înălţarea Domnului. În ajun de Ispas, gospodinele coc pască şi încondeiază ouăle. Şi în satul Pelinia, raionul Drochia, creştinii pregătesc bucate tradiţionale pentru a sărbători Înălţarea Domnului. După slujba de la biserică oamenii, se salută spunând Hristor s-a Înălţat. Se spune că această zi este la fel de importantă, ca şi Paştele.Liuba Burciu din satul Pelinia, raionul Drochia în ajun de Ispas coace plăcinte şi cozonac. Ea spune că sărbătoreşte Înălţarea Domnului împreună cu rudele şi vecinii. Nici ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa de sărbătoare.De Ispas ortodocșii merg la biserică cu crenguţe de nuc şi le sfinţesc. Acestea sunt puse la icoane şi păstrate anul întreg pentru a feri casa de cele rele.sursa: PUBLIKA TV

Generat în 0.193 secunde.