idei pentru o viață mai (ne)plicticoasăGoogle Page Rank

 idei pentru o viață mai (ne)plicticoasă idei pentru o viață mai (ne)plicticoasă


html PUBLIC
RSS posts

Divertisment


Comenteaza





Despre noi.
A fost frumos.Aveam potențialDar, ce păcatCă impotentulNu eram eu.
Er.
O ultimă epavă, nceput de nou sfârșitCe dor mi-era de tine, ce bine c-ai venitEroi in proprii vise, pierdanți în afirmareActori după culise, iubiți dintr-o eroare.
Ferește-te de deșteptăciunea prostului sau de prostia deșteptului
Mama proștilor e mereu gravidă... Nu te pune cu prostul că are mintea odihnită... Sunt 2 lucruri infinite în lumea asta: universul și prostia omenească și nici nu știu care din ele este mai mare...Cam astea sunt primele gânduri ale unui om care se gândește la prostie, indiferent de vârstă, sex și gen. De fapt zilele astea am relevat asupra câtorva lucruri legate de proști și de ce ei sunt mai mereu ținta unor atacuri personale (nicidecum atacuri la personalitate). Ne credem cei mai buni și cei mai deștepți deși ades nu e nici pe de aproape așa. Ne impunem superioritatea noastră și luptăm cu cei mai slabi ca noi. Deci cine suntem în asemenea circumstanțe?La ce poți să te aștepți de la un prost? Vei spune că te poți aștepta la orice - e adevărat, prostul nu are limite, dar e limitat în a gândi. Acțiunile lui pe durată lungă sau scurtă sunt influențate de nemijlocita apropiere de careva lucruri sau situații, deci sunt arme cu rază scurtă de acțiune.Ce face un deștept când se prostește? O știm mult prea bine uitându-ne în propria oglindă (prostul nu se crede prost pentru că nu știe asta), da... suntem limitați acțiuni, dar cu idei și gânduri nelimitate, deci avem o gamă muult mai variată de a oferi un nou omagiu prostiei omenești. Și iată gafe de proporții făcute de oameni ultra deștepți și sănătoși mintal de la care nu te aștepai nici în ruptul capului să dea dovadă de atâta prostie, stai preplex și te gândești la ce o fi fiind pățit și nici nu îți dai seama că pe moment a întrecut-o și pe mama proștilor și nici nu a realizat asta... Apoi trec câteva zile și nici nu se vrea să își amintească de cele întâmplate... și e bine așa, ai răgaz să reflectezi asupra vieții și de ce mai este în stare omul până la noul salt în marea proștilor.Încercând să reflectez asupra prostiei deștepților nu am atins ideea deșteptăciunii proștilor pentru că nu își are rostul, dar am găsit un citat ce se potrivește celor scrise de mine mai sus: Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa, inteligenţa are limitele ei, prostia nu. Umberto EcoDeci să savurăm fiecare moment oferit de viață!
6:26
Somnul a fost dulce, mult prea dulce. Aseară am încercat să mă odihnesc nițel pentru a continua munca, n-a fost să fie, am adormit dus și acu stau și mă gândesc la cât de nesimțit sunt, oboseala asta - bat-o vina. Îmi place mult regula celor 3 de 8, 8 ore pentru somn, 8 - pentru odihnă sau muncă și 8 pentru tine, dar cine o fi în stare să o respecte? Mi-am pus o prioritate - nu cumva să stau fără ocupație mai mult de juma de oră, acum am lipsă de timp, inspirație și dorință de a mai face ceva. Un nou început de zi, trezirea! La muncă, da, acu, chiar acu!
Drumul inadaptaţilor
Creionu-i ascuţit cu lama,O foaie nuş de unde scoasăTrasez o primă linie cu mâna tremurândăE strâmbă, e stângace, e un prim pas,E tot ce din acele timpuri mi-a rămas.Mă uit la ea şi văd un drumŢinut de mână mai întâi de cineva mai mareCei care mi-au dat viaţa şi un loc sub soareŞi iată că încetişor apar şi eu în trup şi carne.Iar carnea se transformă-n caracter Şi-ncep să văd acel Eu mare care ades ma sperie(Deşi nu par a criminal în serie)Specific şi nu exemplific, totu-i jocIar cuvintele sunt piesele alese, Şi văd că nimic până la urmă nu mai iese.Cine nu a vrut să meargă pe acelaşi drum a doua oarăŞtiid că trebuie s-aleagă între ceva ce pân-la urmă o să doarăMurind încet în lupta sa interioară cu tot acelaşi scop de-odinioarăGândeam noi oare că odată şi odată ne vom iubi şi cea mai stângace a noastra faptă?Te temi de propriile temeriStai cumva ascuns de tine-n tine, tremuri?Şi aşteptând momente alte, amintiri din culmile de tine-urcateIar până la urmă tot nu-ţi pasă din toate astea ce te aleg şi ce-o să iasă.
Lipsa de insipirație sau cum e mai bine să nu petreci timpul
Timpul este un ucigaș și fiindcă îți este prieten te omoară pe gratis. Mereu suntem în căutarea a ceva nou și (in)util, toate menite unui singur scop - pentru a nu ne gândi la timpul care se scurge repede. Mă omoară gândul și frica de a sta fără ocupație (faptul care m-a impulsionat să creez acest blog), defapt stăteam tolănit în pat privind cum se scurg secundele ca orele iar prietena mea își face temele paralel conversând pe bine cunoscuta rețea de socializare odn.. (sigur, alt divertisment nu e în MD). Acum în loc de a sta undeva într-un parc de cartier, stau cu ochii roșii de atâta calculator iar gustul de cafea la ibric este unicul ce nu mă lasă să dau târcoale lui Moș Ene. Deci mai iau o cafea (a 3-a la număr azi) și e garantată o noapte furtunoasă singur la balcon (logic - prietena e epuizata de atâta învățat... :D ).
Salut (sau nu)
Așadar am hotărât și eu să îmi fac un blog în toată legea pentru a fi în rând cu lumea (aș putea spune cool însă prefer să vorbesc o limbă maternă și nu modernă). Pentru cei care au intrat întâmplător pe acest blog vă spun salut (sau nu). Și toate astea din lipsă de imaginație. Mie îmi rămâine să îmi urez un bun venit și (ne)plictiseală plăcută.

Generat în 0.228 secunde.