Philobiblion – Blogul oficial al bibliotecii publice “Dimitrie Cantemir” din Ung

Omul care a schimbat faţa literaturii basarabene a trecut vama spre „dincolo”…

Vineri dimineaţă, 20 mai, la vârsta de 76 de ani, s-a stins din viaţă scriitorul Serafim Saka, personalitate distinctă a literaturii române din Basarabia.

Prozator, publicist, dramaturg, el a fost, înainte de toate, un maestru al dialogului şi al unor analize psihologice penetrante. Volumul său de interviuri „Aici şi acum” a servit drept model pentru mai mulţi publicişti, care au îmbrăţişat acest gen ziaristic. Acum aproape zece ani, Serafim Saka a acceptat să fie primul director onorific al TIMPULUI, susţinând şi o rubrică în primii ani de apariţie a ziarului nostru.

Alături de romanele lui Aureliu Busuioc şi Vladimir Beşleagă, alături de nuvelele lui Vlad Ioviţă, proza lui Serafim Saka, consideră Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a schimbat în anii ’60 faţa literaturii basarabene. Potrivit lui, aceşti scriitori au reabilitat eticul şi esteticul şi au apropiat mesajul literaturii noastre de sentimentul naţional. Romanele sale „Vămile” şi „Pe linia de plutire” sunt elocvente în acest sens. În anii ’90 a participat activ la mişcarea de eliberare şi renaştere naţională, fiind prezent cu articole în presă, precum şi cu luări de poziţie în cadrul dezbaterilor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova, dar şi la manifestările de amploare care se desfăşurau atunci în întreaga republică.

Serafim Saka s-a născut pe 16 martie 1935, în satul Vancicăuţi, judeţul Hotin. A fost redactor la publicaţiile „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, consultant la Uniunea Scriitorilor din Moldova, editor, preşedinte al PEN-clubului (Moldova). Debutează editorial cu volumul de proză „Era târziu” (1968), urmat de romanele „Vămile” (1972), apărut şi la Bucureşti în 1991 şi „Linia de plutire” (1987), editat şi de „Cartea Românească” (1994). A semnat câteva cărţi de eseuri, interviuri şi note de călătorie – „Aici şi acum” (1976), „Pentru tine bat” (1987), carte distinsă cu Premiul de Stat, „Basarabia în GULAG” (1993), „Orbirea” – reflecţii de călătorie, reprezentând o frescă veridică a mediului de viaţă intelectuală mai puţin explorat în literatura basarabeană. În necrologul difuzat vineri de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova se menţionează: „Creaţia literară şi publicistică a lui Serafim Saka va rămâne în patrimoniul culturii noastre naţionale, iar amintirea omului, prietenului şi colegului va fi mereu neîntinată în inimile celor care l-au cunoscut şi apreciat”.

Ieri, cei care l-au cunoscut şi respectat l-au petrecut pe ultimul drum. Serafim Saka a fost înmormântat la Cimitirul Central din strada Armenească din capitală.

Sursa: Timpul.md

Astăzi ia start acţiunea culturală „Primăvara poeţilor 2011”. Organizată de Uniunea Scriitorilor în parteneriat cu Primăria Chişinău, aceasta se va desfăşura în toată ţara, în perioada 14-17 aprilie.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, ne-a spus că, în aceste zile, în capitală şi în mai multe localităţi din RM vor avea loc lecturi publice, dezbateri literare, expoziţii de fotografii, lansări de carte, la care vor participa scriitori, oameni de cultură, profesori, studenţi şi elevi. La Grimăncăuţi, Briceni, bunăoară, un grup de scriitori se va întâlni, astăzi, cu elevii şcolii din localitate, iar la Briceni va avea loc o oră de literatură cu elevii Liceului „Grigore Vieru”. Tot azi e preconizată o întâlnire cu elevii Gimnaziului din Coşerniţa, Criuleni, precum şi un popas la Pererâta, baştina poetului Grigore Vieru.

Mâine, la ora 11.00, „Primăvara poeţilor” va ajunge la Bălţi, unde scriitorii se vor produce în faţa studenţilor Universităţii de Stat „Alecu Russo”. La 18.15, la Librăria din Centru a Editurii „Cartier” din Chişinău, scriitorul Emilian Galaicu-Păun va prezenta prelegerea „Poezia continuă: înainte şi după”, care va fi urmată de un recital de versuri. Sâmbătă, 16 aprilie, în capitală va începe Festivalul Internaţional de poezie „Nichita Stănescu”, aflat la a V-a ediţie. La 10.30, în faţa Casei Scriitorilor va fi plantat un arbore în memoria lui Nichita Stănescu, iar la 11.00, în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor, îşi va desfăşura lucrările colocviul cu genericul „Fiziologia poeziei”. La sesiune vor participa Arcadie Suceveanu, Ana Bantoş, Serafim Saka, Ion Hadârcă, Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Irina Nechit ş.a., iar în calitate de invitaţi de onoare fiind Nicolae Prelipceanu şi Lucian Vasiliu (Bucureşti). Scriitorii se vor întâlni cu elevii învingători ai Concursului republican de proză şi poezie „Florii 2011”, după care, în cadrul Salonului literar, actorul Nicolae Jelescu va prezenta recitalul poetic „Amintiri nu are decât clipa de acum”. Festivalul se va încheia duminică, 17 aprilie. La 11.00, pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” vor avea loc depuneri de flori la busturile lui Mihai Eminescu şi Nichita Stănescu, iar la 12.00, în Salonul literar, o întâlnire cu oaspeţii Festivalului – Nicolae Prelipceanu şi Lucian Vasiliu. Tot aici vor fi lansate mai multe cărţi şi reviste. „Primăvara poeţilor” se va încheia cu decernarea Premiilor „Nichita Stănescu”.

La Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc vernisarea expoziţiei fotografice cu genericul „Chişinău. Istoria în imagini”, ce poartă semnătura lui Iurie Răilean. Evenimentul este susţinut de către Primăria municipiului Chişinău.

Expoziţia este dedicată celei de-a 575-a aniversări a oraşului Chişinău, redând frumuseţea şi măreţia oraşului de acum o sută de ani. Printre cele 30 de imagini arhitectonice, repere ale unor vremuri apuse, se regăseşte şi aristocraţia Chişinăului de altădată. „Am vrut să redau acea splendoare a arhitecturii de epocă, acel suflet al oraşului care trăieşte şi cere să fie admirat şi păstrat, fiindcă este încă alături de noi prin ceea ce s-a mai păstrat integru. În această expoziţie sunt prezentate şi familii de aristocraţi care au fondat acest oraş şi care în 1940 au fost alungate. Dacă savanţii fac istoria scrisă, atunci noi, oamenii de artă, suntem obligaţi să facem istoria în imagini, imortalizând-o”, a menţionat Iurie Răilean. Totodată, artistul a precizat că este regretabil faptul că oraşul vechi dispare. „Mi-e frică să-mi imaginez cum va arăta acest oraş în viitor, dacă este devastat cu o mare viteză”.

Printre cei prezenţi la eveniment a fost şi Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, din cadrul Ministerului Culturii, care a menţionat că astfel de manifestaţii ar trebui să sensibilizeze Direcţia cultură a municipiului Chişinău şi ar trebui practicate mai des, exprimându-şi totodată şi convingerea că, prin acţiuni de acest gen, centrul istoric al Chişinăului poate fi conservat şi reabilitat. „Iurie Răilean a prezentat nişte imagini autentice, care au fost cândva şi care din păcate nu mai există, pentru că au fost demolate pe parcursul timpului. Este un paradox faptul că aceeaşi instituţie care astăzi susţine această expoziţie, emite acte de demolare, permiţând intervenţia degradantă asupra edificiilor cu statut protejat”, a constatat Ştefăniţă.

Aflându-se printre vizitatori, notarul Viorica Nagacevschi a remarcat că expoziţia este o comparaţie între trecut şi prezent, griul de ieri şi albastrul de azi, transpunându-ne astfel într-o altă dimensiune a timpului. „Este de fapt o incursiune în trecutul nostru istoric, iar noi suntem obligaţi să păstrăm memoria vizuală a oraşului Chişinău. Aş vrea ca dl Răilean să călătorească prin trecutul întregii Moldove”, a ţinut să remarce vizitatoarea.

Nadia Tătaru

“Limba-i maica noastră sfântă, noi suntem copiii ei” (Grigore Vieru)

Marţi, 21 februarie, a.c., filiala nr.4 a Bibliotecii Publice “D.Cantemir” a dat curs invitaţiei tuturor îndrăgostiţilor de graiul matern de a participa la un recital de poezie consacrat limbii române organizat de bibliotecă în parteneriat cu Şcoala Primară “S.Vangheli” din or.Ungheni.Elevii clasei a 2-a “B” au adus un adevărat omagiu limbii materne, recitînd viersuri din lirica poeţilor autohtoni şi români şi au convins publicul că limba maternă este „o sfântă comoară, e pâi­nea caldă a neamului“.Moderatoarea activităţii, D-na Budeanu Nadejda, şefa filialei s-a adresat tinerii generaţii, accentuînd ideea că a vorbi şi a iubi limba română e ceva firesc, dar ei trebuie să cunoas­că că pentru limba română s-a luptat şi se mai luptă şi tot ce pentru ei este istorie, pentru noi, generaţia mai în vârstă a fost prezent.În cadrul activităţii a fost inaugurată şi o frumoasă expoziţie de carte care a întregit sărbătoarea.

În fiecare an, pe data de 19 februarie, Marin Sorescu- poet,dramaturg, prozator, eseist, traducător şi pictor român,îşi sărbătoreşte eternitatea.Anul acesta înnoptatul poet şi-a sprijinit, din nou, cum îi este obiceiul, fruntea de stele, ascultând nălucirile apei ce fulgera prin faţa porţii şi devenind – prin tăcere – complice la cuvinte. Apoi s-a ocupat de treburile lui din ziua a şasea: „A pus la cale o furtună, şi l-a învăţat pe regele Lear/ Cum să poarte coroana de paie…” Sigur că:, în ziua a şaptea , fiind peste măsură de istovit, se va duce „să moară puţin”. Până atunci, însă, mai este o veşnicie…

Joi, 17 februarie,a.c., Biblioteca Publică Raională D.Cantemir a organizat o discuţie pe marginea romanului proaspăt intrat în bibliotecă, “Cătălin-copilul cucului”.Autorul romanului, Valeriu Bojoga, originar din Nisporeni, trece prin aceeaşi dramă ca şi sute de mii de alţi moldoveni. De ani buni, dînsul munceşte în Italia, fiind măcinat mereu de dorul pentru copilul său rămas la bunici, în Moldova.Din acest dor a luat naştere “o istorie plină de dragoste, dar şi de durere” care tratează un subiect actual în Republica Moldova- autoexilul părinţilor pentru cîştigul de bani pe de o parte şi lăsarea copiilor în seama celorlalţi, cu riscurile pe care îl implică abandonul pe cealaltă parte. Copilul Cătălin- personajul principal al roamanului devine simbol al noii generaţii, condamnat la o copilărie fără de părinţi.El care este lăsat în grija bunicii,care devine sprijin moral şi singura părtaşă la suferinţele şi peripeţiile copilului. Într-o societate în care problema existenţială se resimte adînc iar grija zilei de mîine este o problemă tot mai dureroasă,cei care suferă cel mai mult rămîn a fi copiii. Discuţia cărţii a avut ca scop ridicarea gradului de conştientizare a problemelor sociale şi psihologice determinate de abandonul copiilor de către părinţii plecaţi peste hotare pentru un cîştig mai uşor şi mai sigur.Activitatea s-a desfăşurat în parteneriat cu Şcoala Primară “S.Vangheli”, din or.Ungheni.Colectivul pedagogic, împreună cu părinţi şi copii şi-au dezvăluit impresiile şi părerile personale pe marginea subiectului, au formulat unele concluzii şi şi-au exprimat entuziasmul faţă de romanul atît de actual în contextul societăţii de astăzi.

Pe data de 14 februarie, 2011, Sărbătoarea dragostei şi a sentimentelor frumoase asociate acesteia, a fost organizată în incinta Bibliotecii Publice D.Cantemir sub forma unui concurs muzical-literar organizat de către bibliotecă în parteneriat cu Liceul Teoretic V.Alecsandri din or.Ungheni şi Biblioteca şcolară din incinta acestuia.Activitatea a fost organizată de către Aurica Glecler- şef-oficiu Serviciul Relaţii cu Publicul.Concurenţii au fost elevii claselor a IX- XII -a, care au avut de susţinut următoarele probe ale concursului: 1.Creaţie proprie pe tema “Dragostea” 2.Declaraţie de dragoste inedită 3.Recitarea unei poezii din lirica de dragoste 4.Interpretarea unei piese de dragoste Cei 12 concurenţi au susţinut “cu brio” concursul, dînd dovadă de calităţi artistice extraordinare şi suflu creativ, iar cei mai activi şi inspiraţi au fost premiaţi de către Bibliotecă şi stimulaţi pentru a participa în cadrul activităţilor culturale şi pe viitor.Scopul concursului a fost de a antrena tinerii să participe activ în cadrul activităţilor de bibliotecă, precum şi de a promova tinerele talente în comunitate.

“Întreaga lume este un strugure de lacrimi gata în orice clipă să se scuture în univers” G.Vieru Astăzi, 14 februarie 2011 simţim tot mai adînc în fiinţa noastră dorul de cel care a spus despre sine însuşi ” Sînt iarbă, mai simplu nu pot fi” , poetul nostru naţional Grigore Vieru.Ora de suflet consacrată marelui poet care s-a desfăşurat în Biblioteca Publică Raională “D.Cantemir” a încercat să reînvie în memoria noastră glasul celui care a adormit avînd pe buze dorul, graiul şi lacrima.D-na Vera Miţelea, şef-oficiu al Bibliotecii pentru Copii, împreună cu elevii Liceului Teoretic M.Eminescu din or.Ungheni, îndrumaţi de profesoara de limbă şi literatură romană, D-na Climov Maria, au adus un adevărat omagiu marelui poet, prezentînd un program în care poeziile lui G.Vieru s-au îmbinat armonios într-o atmosferă deosebită cu cîntecele devenite deja cunoscute pe viersurile marelui poet.Un moment emoţionant şi special a fost vizionarea ultimului interviu al poetului, precum şi frînturi dintr-un recital de-al său, în care acesta şi-a rostit în maniera sa unică viersurile încărcate de emoţie “Acest chip de zeu trist,clar Lacrima, Acest greier de cleştar, Lacrima, Acest greier gînditor, Lacrima, Acest soare arzător, Lacrima” În final, elevii au fost felicitaţi şi remuneraţi pentru efortul şi dăruirea de sine pentru a aduce un omagiu viu celui care a fost numit, pe drept cuvînt „poet cu lira-n lacrimi”.