Dacă alte modificări la politica bugetar-fiscală au fost reflectate mai mult în mass media atunci modificarea aplicată la articolul 96 al codului fiscal a fost ignorată cu desăvârșire.
În redacția veche, liniuța 5 a acestui articol prevedea aplicarea cotei de 8% TVA pentru producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova.
În conformitatea cu prevederile din acest articol, pentru fructele, legumele și producția de carene vie și sacrificată produsă sau importată, se aplica o cota redusă de TVA de 8%.
Conform noilor modificări, care intră în vigoare de la 1 mai 2015, cota redusă de TVA de 8% va fi aplicată doar pentru producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 - sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214.
Ce semnifică această modificare pentru cetățenii Republicii Moldova?
Voi începe explicația prin trecerea în revista a unor statistici foarte relevante în înțelegerea impactului modificărilor operate.
În conformitate cu cele mai recente date pe care le furnizează Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, consumul mediu anual de carne și preparate din carne, pe cap de locuitor este de 41,6 kg, în timp ce consumul de pâine și consumul de produse de panificație este de 110 kg pe cap de locuitor.
Pentru comparație, în România, pentru aceiași perioadă, consumul mediu anual de carne per capita era cu aproximativ 17 kg mai mare, cu toate acestea România este printre codașii Europei la acest capitol.
De remarcat aicea că nu ne referim la calitatea cărnii ci vom discuta doar de aspectul cantitativ al acesteia. Dacă ar fi să luăm în discuție și calitatea cărnii și a produselor din carne atunci rezultatele ar fi cu totul descurajatoare.
Un alt detaliu statistic foarte important ține de faptul că în conformitate cu datele comtrade pentru 2013 (cele mai recente date disponibile), Republica Moldova a exportat carne și produse din carne, în valoare de 18,77 milioane USD și a importat carne și produse din carne în valoare de 45,57 milioane USD, ceea ce înseamnă importuri de carne de aproximativ 2,5 ori mai mari decât exporturi. Cea mai mare parte a importurilor de carne o constituie importurile de masă sacrificată.
Astfel, conform acestor date putem constata că producția internă de carne plus importurile nete asigură un consum mediu anual per capita de 41.6 kg. (46,4 kg în mediul urban și 37,9 kg în mediul rural).
În conformitate cu prevederile de la articolul 96, liniuța 5. a codului fiscal, pentru carnea sub formă de masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova se aplica o cotă redusă de TVA de 8%. Prin modificările operate la acest articol, de la 1 mai, pentru carnea masă vie (cu excepția masei vii utilizate pentru înmulțire) și masă sacrificată nu va mai fi utilizată cota redusă de tva de 8%, ci cota standard, în mărime de 20%.
Această modificare legislativă va determina scumpirea cărnii vii și sacrificate produse, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu minim 12%.
Este de menționat că, carnea rămâne a fi una dintre cele mai importante surse de proteină, iar consumul insuficient de proteine în tandem cu un consum exagerat de carbohidrați influențează negativ calitatea vieții și poate provoca sau agrava foarte multe boli, ceea va exercita presiuni suplimentare asupra sistemului național de sănătate aflat și așa în dificultate.
În conformitate cu datele incluse în Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, fiecare al doilea cetățean al Republicii Moldova este supraponderal, iar obezitatea, la rândul său este factor de risc major pentru diferite stări morbide din parte sistemului cardiovascular, şi nu numai.
Astfel, de la 1 mai 2015, pe lângă faptul că se va scumpi taxa de drum, accizele, scumpiri ce vor determina creșteri generalizate de preț la toate produsele, politică bugetar-fiscală pentru acest an vine cu o nouă surpriză – scumpirea cărnii, care și așa era un produs prezent pe masa moldoveanului doar de sărbători.
Este de menționat aici că și pentru o bună parte din fructele și legumele produse importate și/ sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 1 mai 2015 va crește TVA-ul de la 8% la 20%.
În noile circumstanțe am putea deveni vegetarieni de nevoie!
Articol publicat pentru Agora.md
|
|
Comentează
Guvernanții ne vor vegetarieni cu de-a sila!
Dacă alte modificări la politica bugetar-fiscală au fost reflectate mai mult în mass media atunci modificarea aplicată la articolul 96 al codului fiscal a fost ignorată cu desăvârșire.
În redacția veche, liniuța 5 a acestui articol prevedea aplicarea cotei de 8% TVA pentru producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova.
În conformitatea cu prevederile din acest articol, pentru fructele, legumele și producția de carene vie și sacrificată produsă sau importată, se aplica o cota redusă de TVA de 8%.
Conform noilor modificări, care intră în vigoare de la 1 mai 2015, cota redusă de TVA de 8% va fi aplicată doar pentru producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 - sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214.
Ce semnifică această modificare pentru cetățenii Republicii Moldova?
Voi începe explicația prin trecerea în revista a unor statistici foarte relevante în înțelegerea impactului modificărilor operate.
În conformitate cu cele mai recente date pe care le furnizează Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, consumul mediu anual de carne și preparate din carne, pe cap de locuitor este de 41,6 kg, în timp ce consumul de pâine și consumul de produse de panificație este de 110 kg pe cap de locuitor.
Pentru comparație, în România, pentru aceiași perioadă, consumul mediu anual de carne per capita era cu aproximativ 17 kg mai mare, cu toate acestea România este printre codașii Europei la acest capitol.
De remarcat aicea că nu ne referim la calitatea cărnii ci vom discuta doar de aspectul cantitativ al acesteia. Dacă ar fi să luăm în discuție și calitatea cărnii și a produselor din carne atunci rezultatele ar fi cu totul descurajatoare.
Un alt detaliu statistic foarte important ține de faptul că în conformitate cu datele comtrade pentru 2013 (cele mai recente date disponibile), Republica Moldova a exportat carne și produse din carne, în valoare de 18,77 milioane USD și a importat carne și produse din carne în valoare de 45,57 milioane USD, ceea ce înseamnă importuri de carne de aproximativ 2,5 ori mai mari decât exporturi. Cea mai mare parte a importurilor de carne o constituie importurile de masă sacrificată.
Astfel, conform acestor date putem constata că producția internă de carne plus importurile nete asigură un consum mediu anual per capita de 41.6 kg. (46,4 kg în mediul urban și 37,9 kg în mediul rural).
În conformitate cu prevederile de la articolul 96, liniuța 5. a codului fiscal, pentru carnea sub formă de masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova se aplica o cotă redusă de TVA de 8%. Prin modificările operate la acest articol, de la 1 mai, pentru carnea masă vie (cu excepția masei vii utilizate pentru înmulțire) și masă sacrificată nu va mai fi utilizată cota redusă de tva de 8%, ci cota standard, în mărime de 20%.
Această modificare legislativă va determina scumpirea cărnii vii și sacrificate produse, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu minim 12%.
Este de menționat că, carnea rămâne a fi una dintre cele mai importante surse de proteină, iar consumul insuficient de proteine în tandem cu un consum exagerat de carbohidrați influențează negativ calitatea vieții și poate provoca sau agrava foarte multe boli, ceea va exercita presiuni suplimentare asupra sistemului național de sănătate aflat și așa în dificultate.
În conformitate cu datele incluse în Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, fiecare al doilea cetățean al Republicii Moldova este supraponderal, iar obezitatea, la rândul său este factor de risc major pentru diferite stări morbide din parte sistemului cardiovascular, şi nu numai.
Astfel, de la 1 mai 2015, pe lângă faptul că se va scumpi taxa de drum, accizele, scumpiri ce vor determina creșteri generalizate de preț la toate produsele, politică bugetar-fiscală pentru acest an vine cu o nouă surpriză – scumpirea cărnii, care și așa era un produs prezent pe masa moldoveanului doar de sărbători.
Este de menționat aici că și pentru o bună parte din fructele și legumele produse importate și/ sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 1 mai 2015 va crește TVA-ul de la 8% la 20%.
În noile circumstanțe am putea deveni vegetarieni de nevoie!
Articol publicat pentru Agora.md
Dacă alte modificări la politica bugetar-fiscală au fost reflectate mai mult în mass media atunci modificarea aplicată la articolul 96 al codului fiscal a fost ignorată cu desăvârșire.
În redacția veche, liniuța 5 a acestui articol prevedea aplicarea cotei de 8% TVA pentru producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova.
În conformitatea cu prevederile din acest articol, pentru fructele, legumele și producția de carene vie și sacrificată produsă sau importată, se aplica o cota redusă de TVA de 8%.
Conform noilor modificări, care intră în vigoare de la 1 mai 2015, cota redusă de TVA de 8% va fi aplicată doar pentru producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 - sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214.
Ce semnifică această modificare pentru cetățenii Republicii Moldova?
Voi începe explicația prin trecerea în revista a unor statistici foarte relevante în înțelegerea impactului modificărilor operate.
În conformitate cu cele mai recente date pe care le furnizează Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, consumul mediu anual de carne și preparate din carne, pe cap de locuitor este de 41,6 kg, în timp ce consumul de pâine și consumul de produse de panificație este de 110 kg pe cap de locuitor.
Pentru comparație, în România, pentru aceiași perioadă, consumul mediu anual de carne per capita era cu aproximativ 17 kg mai mare, cu toate acestea România este printre codașii Europei la acest capitol.
De remarcat aicea că nu ne referim la calitatea cărnii ci vom discuta doar de aspectul cantitativ al acesteia. Dacă ar fi să luăm în discuție și calitatea cărnii și a produselor din carne atunci rezultatele ar fi cu totul descurajatoare.
Un alt detaliu statistic foarte important ține de faptul că în conformitate cu datele comtrade pentru 2013 (cele mai recente date disponibile), Republica Moldova a exportat carne și produse din carne, în valoare de 18,77 milioane USD și a importat carne și produse din carne în valoare de 45,57 milioane USD, ceea ce înseamnă importuri de carne de aproximativ 2,5 ori mai mari decât exporturi. Cea mai mare parte a importurilor de carne o constituie importurile de masă sacrificată.
Astfel, conform acestor date putem constata că producția internă de carne plus importurile nete asigură un consum mediu anual per capita de 41.6 kg. (46,4 kg în mediul urban și 37,9 kg în mediul rural).
În conformitate cu prevederile de la articolul 96, liniuța 5. a codului fiscal, pentru carnea sub formă de masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova se aplica o cotă redusă de TVA de 8%. Prin modificările operate la acest articol, de la 1 mai, pentru carnea masă vie (cu excepția masei vii utilizate pentru înmulțire) și masă sacrificată nu va mai fi utilizată cota redusă de tva de 8%, ci cota standard, în mărime de 20%.
Această modificare legislativă va determina scumpirea cărnii vii și sacrificate produse, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu minim 12%.
Este de menționat că, carnea rămâne a fi una dintre cele mai importante surse de proteină, iar consumul insuficient de proteine în tandem cu un consum exagerat de carbohidrați influențează negativ calitatea vieții și poate provoca sau agrava foarte multe boli, ceea va exercita presiuni suplimentare asupra sistemului național de sănătate aflat și așa în dificultate.
În conformitate cu datele incluse în Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, fiecare al doilea cetățean al Republicii Moldova este supraponderal, iar obezitatea, la rândul său este factor de risc major pentru diferite stări morbide din parte sistemului cardiovascular, şi nu numai.
Astfel, de la 1 mai 2015, pe lângă faptul că se va scumpi taxa de drum, accizele, scumpiri ce vor determina creșteri generalizate de preț la toate produsele, politică bugetar-fiscală pentru acest an vine cu o nouă surpriză – scumpirea cărnii, care și așa era un produs prezent pe masa moldoveanului doar de sărbători.
Este de menționat aici că și pentru o bună parte din fructele și legumele produse importate și/ sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 1 mai 2015 va crește TVA-ul de la 8% la 20%.
În noile circumstanțe am putea deveni vegetarieni de nevoie!
Articol publicat pentru Agora.mdCum creăm o marcă de succes?
Fie că este vorba despre un bun sau serviciu, o idee, sau un eveniment – marca vine în ajutorul consumatorilor și a agenților economici.
Ne-am deprins să înțelegem prin marcă - un nume sau un însemn care are o anumită semnificație. Cu toate acestea marca nu se limitează doar la accepțiunea sa clasică.
Astfel, dacă vedem niște încălțăminte de damă, cu talpa roșie atunci putem fi siguri că este vorba despre un produs al designerului Christian Louboutin. În 1994, cei de la Harley Davidson au patentat sunetul renumitului motor V. Astfel, nici un motor nu are dreptul să aibă același nivel decibelic cu cel al unui motor Harley Davidson. Tonul celor de la Nokia este inconfundabil și până astăzi, auzindu-l știi imediat marca telefonului fără sa-l vezi măcar.
După Philip Kotler, o marcă este un nume, un simbol, un sunet, un design, o culoare sau o îmbinare a acestora.
Pentru a crea o marcă de succes trebuie să ținem cont de funcțiile acesteia. Astfel, o marcă de succes trebuie:
1. Să diferențieze.
Diferențierea este una dintre cele mai acute nevoi ale omului. Este foarte greu să ne imaginăm o nuntă la care două invitate au aceeași rochie. O astfel de situație este un adevărat coșmar pentru orice doamnă. De altfel, nevoia de diferențiere este cea care a condiționat apariția numelor și prenumelor la oameni. Pentru companie, o marcă care diferențiază produsul de oferta de pe piață va crește șansele acestuia de a fi consumat.
2. Să asigure un anumit nivel de calitate.
O marcă își asumă niște obligații în raport cu consumatorul. Astfel, un nume de marcă sugerează consumatorului un anumit nivel de calitate. Prin utilizarea unei mărci cunoscute de client pe un produs nou, produsul nou va moșteni, o dată cu marca și un anumit nivel perceput al calității.
3. O altă funcție a mărcii este cea de protecție a atributelor specifice ale produsului.
Atribute care în alte condiții ar putea fi ușor copiate. Astfel, marca apple protejează astfel de atribute acorporale ale produsului precum designul sau Siri voice search etc.
4. Marca segmentează.
Producătorul comunică consumatorilor despre anumite atribute și un anumit nivel de calitate al produsului de o anumită marcă. Astfel, Tide va fi consumat de super mame, Bonux – de gospodinele care vor să economisească, iar Ariel de consumatorii care vor rufe ”impecabile”.
O marcă de succes va întruni minim 3 condiții:
1. Numele de marcă trebuie să fie ușor de reținut.
Pentru ca o marcă să fie ușor de reținut ea trebuie să fie inedită. Fie că este scurtă precum IBM (International Business Machines), ANM (Asociația Națională de Marketing), sau că este lungă precum Brodsky Uskov Looper Reed & Partners, marca trebuie să fie ușor de memorat. Pentru a ușura memorarea unei mărci se poate apela la sunete, culori, design, simbol, miros, e.t.c.
2. Marca trebuie să fie relevantă pentru produsul pe care-l reprezintă.
Astfel, nu putem să ne imaginăm o pâine cu marca duracell, în același timp această marcă este foarte relevantă pentru elementele galvanice pentru care este utilizată.
3. O marcă nu trebuie să sugereze asocieri nedorite pentru consumatorii din piețele țintă.
Exemple de gafe ale marketerilor în a crearea unei mărci cu asocieri caraghioase sunt extrem de multe. Cum credeți că se simt doamnele din spațiu postsovietic când aud de cosmeticele companiei poloneze Uroda? Cei de la Ford au făcut, pentru piața Americii Latine modelul Ford Nova (new), doar că în spaniolă ”no va” înseamnă nu merge. Cine ar cumpăra o mașină care nu merge? Toyota nu a vândut nici un model de Toyota Fiera în Puerto Rico pe motiv că în dialectul local Fiera semnifică ”barbă urâtă”.
Crearea și administrarea unei mărci sunt, probabil cele mai importante sarcini ale merketerului, în această ordine de idei, cel mai bine ar fi să încredințați această misiune unui specialist.
Articol publicat pentru Agora.md
Fie că este vorba despre un bun sau serviciu, o idee, sau un eveniment – marca vine în ajutorul consumatorilor și a agenților economici.
Ne-am deprins să înțelegem prin marcă - un nume sau un însemn care are o anumită semnificație. Cu toate acestea marca nu se limitează doar la accepțiunea sa clasică.
Astfel, dacă vedem niște încălțăminte de damă, cu talpa roșie atunci putem fi siguri că este vorba despre un produs al designerului Christian Louboutin. În 1994, cei de la Harley Davidson au patentat sunetul renumitului motor V. Astfel, nici un motor nu are dreptul să aibă același nivel decibelic cu cel al unui motor Harley Davidson. Tonul celor de la Nokia este inconfundabil și până astăzi, auzindu-l știi imediat marca telefonului fără sa-l vezi măcar.
După Philip Kotler, o marcă este un nume, un simbol, un sunet, un design, o culoare sau o îmbinare a acestora.
Pentru a crea o marcă de succes trebuie să ținem cont de funcțiile acesteia. Astfel, o marcă de succes trebuie:
1. Să diferențieze.
Diferențierea este una dintre cele mai acute nevoi ale omului. Este foarte greu să ne imaginăm o nuntă la care două invitate au aceeași rochie. O astfel de situație este un adevărat coșmar pentru orice doamnă. De altfel, nevoia de diferențiere este cea care a condiționat apariția numelor și prenumelor la oameni. Pentru companie, o marcă care diferențiază produsul de oferta de pe piață va crește șansele acestuia de a fi consumat.
2. Să asigure un anumit nivel de calitate.
O marcă își asumă niște obligații în raport cu consumatorul. Astfel, un nume de marcă sugerează consumatorului un anumit nivel de calitate. Prin utilizarea unei mărci cunoscute de client pe un produs nou, produsul nou va moșteni, o dată cu marca și un anumit nivel perceput al calității.
3. O altă funcție a mărcii este cea de protecție a atributelor specifice ale produsului.
Atribute care în alte condiții ar putea fi ușor copiate. Astfel, marca apple protejează astfel de atribute acorporale ale produsului precum designul sau Siri voice search etc.
4. Marca segmentează.
Producătorul comunică consumatorilor despre anumite atribute și un anumit nivel de calitate al produsului de o anumită marcă. Astfel, Tide va fi consumat de super mame, Bonux – de gospodinele care vor să economisească, iar Ariel de consumatorii care vor rufe ”impecabile”.
O marcă de succes va întruni minim 3 condiții:
1. Numele de marcă trebuie să fie ușor de reținut.
Pentru ca o marcă să fie ușor de reținut ea trebuie să fie inedită. Fie că este scurtă precum IBM (International Business Machines), ANM (Asociația Națională de Marketing), sau că este lungă precum Brodsky Uskov Looper Reed & Partners, marca trebuie să fie ușor de memorat. Pentru a ușura memorarea unei mărci se poate apela la sunete, culori, design, simbol, miros, e.t.c.
2. Marca trebuie să fie relevantă pentru produsul pe care-l reprezintă.
Astfel, nu putem să ne imaginăm o pâine cu marca duracell, în același timp această marcă este foarte relevantă pentru elementele galvanice pentru care este utilizată.
3. O marcă nu trebuie să sugereze asocieri nedorite pentru consumatorii din piețele țintă.
Exemple de gafe ale marketerilor în a crearea unei mărci cu asocieri caraghioase sunt extrem de multe. Cum credeți că se simt doamnele din spațiu postsovietic când aud de cosmeticele companiei poloneze Uroda? Cei de la Ford au făcut, pentru piața Americii Latine modelul Ford Nova (new), doar că în spaniolă ”no va” înseamnă nu merge. Cine ar cumpăra o mașină care nu merge? Toyota nu a vândut nici un model de Toyota Fiera în Puerto Rico pe motiv că în dialectul local Fiera semnifică ”barbă urâtă”.
Crearea și administrarea unei mărci sunt, probabil cele mai importante sarcini ale merketerului, în această ordine de idei, cel mai bine ar fi să încredințați această misiune unui specialist.
Articol publicat pentru Agora.mdCateheza moldoveanului pe timp de criza
Ce este o bancnota?
Este un document, un bilet la
purtător care da dreptul posesorului să-l preschimbe pe orice bun sau serviciu
cu o valoare egală cu valoarea nominală înscrisă pe acel document. Acest document are valoare atâta timp cat
posesorul lui este încrezut ca-l va putea preschimba cu ușurință, în caz
contrar
posesorii acestor bilete vor încerca să scape de ele.
Primele monede erau din metale
prețioase, astfel, valoarea lor nominală fiind determinată, de cele mai multe
ori, de valoarea metalului din care erau bătute. Treptat, imputându-se
rezervele limitate de metale prețioase în raport cu necesitățile nelimitate ale
economiei reale etalonul monedă – metal prețios a fost abandonat.
În 1971 dolarul SUA încetează să
mai fie convertibil în aur, iar întreaga lume pășește într-o nouă eră a
incertitudinii sporite. În această nouă eră valoarea monedei nu mai este
asigurată decât de credibilitatea acesteia. Urmare a acordului de la Breton
Woods principalele economii mondiale erau legate de dollar gratie
convertibilității acestuia în aur. După ce dolarul nu mai este convertibil în
aur economiile statelor națiuni continuă să apeleze la dolar pentru ași acoperi
propriile emisii.
Câtă masă monetară trebuie să fie
în circulație?
Orice emisie de monedă trebuie să
fie acoperită, în caz contrar aceasta va duce la inflație. De cealaltă parte un
exces controlat de monedă va determina o creștere sporită a cererii, ceea ce va
crește inclinația spre investiții, determinând, la rândul său creștere
economică.
Astfel, o inflație controlată
poate condiționa creștere economică, în timp ce o inflație prea mare poate duce
la erodarea încrederii în acea monedă. O emisie suplimentară de monedă poate fi
acoperită de active gen monedă străină, metale prețioase, DST, etc.
Intrările de valută trimise de
conaționalii noștri, alimentau consumul. În momentul în care destinatarii
acestor transferuri preschimbau valuta străină în lei se condiționa creșterea
masei monetare crescând în același timp rezerva BNM de valută.
Experții FMI și ale altor
instituții financiare internaționale avertizau factorii de decizie din
Republica Moldova să relanseze cel de-al doilea motor al economiei care este
producția, remitențele fiind un motor cu potențial redus care amplifica
expunerea țării noastre la șocurile ce se pot produce pe piețele unde
conaționalii noștri muncesc.
În anul 2014 avem o creștere foarte
mică a remitențelor în comparație cu 2013 și față de creșterile înregistrate în
2011 și 2012.fig.1. Dacă este să luăm în calcul și faptul că moldovenii aflați
la muncă în Federația Rusă vor transfera mult mia puțini bani în 2015 atunci
putem anticipa o scădere a remitențelor și deci și o scădere a creșterii
economice. Deficitul balanței de cont curent se va mări, iar asta va pune
presiune inflaționistă pe leu.
.png)
Fig. 1.
Volumul remitențelor prin sistemul bancar și sistemele de transfer electronic
Sursa: Elaborat
de autor în baza statisticilor BNM.
Deficitul balanței de plăți indică sumele pe care
Republica Moldova le datorează pentru plata importurilor. Acest deficit rezultă
din diferența dintre exporturile autohtone și importurile din exterior,
inclusiv ieșirile și intrările de capital. Din fig. 2. Putem observa că deși
deficitul la balanța de plați la capitolul bunuri și servicii este relativ
constant, atunci deficitul global scade. Aceasta s-a întâmplat grație creșterii
creditelor pe care le-a primit Republica Moldova. Deci în realitate deficitul
balanței de plăți va începe să crească din momentul în care se va diminua
creditarea economiei moldovenești.
.png)
Fig. 2 .
Deficitul balanței de plăți a Republicii Moldova 2011-2014
Sursa:
Elaborat de autor în baza statisticilor BNM
Masa monetară în Republica Moldova
În ianuarie 1997 masa monetară M3 (M3 = banii in
circulație+ depozitele la vedere + depozitele la termen+ depozitele în valută),
ajustată sezonier era de 19341 milioane lei. În ianuarie 2014, M3 era 62052
milioane lei. Astfel, expansiunea masei monetare, în tandem cu o inflație
moderată, ne vorbește despre o creștere economică fig. 3.
.png)
Fig. 3.
Evoluția masei monetare M3 din 2012 până în decembrie 2014.
Sursa:
elaborat de autor în baza datelor BNM
În condiții de stabilitate și creștere economică la nivel
global, masa monetară crește condiționând o creștere a cererii și a
investițiilor în economie. În condițiile unei incertitudini sporite, capitalul
se retrage din economia reală în favoare unor active ce permit o mai bună
prezervare a valorii. Astfel, economia reală se contractă.
În cazul în care economia reală se contractă, iar masa
monetară continuă să crească survine, inevitabil inflația.
Cum funcționează creditul ca mecanism de creștere a
economiei: Prin intermediul creditului agenții economici își măresc
disponibilul de lichidități astfel cresc investițiile în economia reală. Crește
cererea de bunuri și servicii industriale, se creează locuri de muncă, iar
garanția creditului este întreprinderea și patrimoniul acesteia. Astfel,
creditul în calitate de instrument monetar condiționează creștere economică.
Ce a făcut BNM și complicii săi de la BEM, Banca Socială,
Unibank, Parlament și Guvern?
În cazul creditelor acordate de BEM acestea nu au avut ca
destinație economia reală și nu au crescut cererea de bunuri și servicii
industriale, și nici nu a creat locuri de muncă. Aceste credite au devenit,
imediat cerere de valută. Garanțiile care stau la baza acestor credite sunt
supraevaluate de sute de ori, iar unele dintre aceste garanții în general pot
să nu prezinte valoare. Astfel, creditul de 1 miliar de euro nu a mers în
economia reală ci s-a transformat în cerere de valută care a fost ulterior
scoasă din țară. În concluzie, am asistat la o emisie suplimentară, neacoperită
de aproximativ 20 miliarde lei (cifra care sper să fie concretizată după
auditul contractat de BNM), adică o cerere de 1 miliard de euro. Figura 4
ilustrează comparativ cum arată emisiunea creată în 2015 față de masa monetară
aflată în circulație din 2012 până în decembrie 2014.
.png)
Fig.4.
Estimare valorii masei monetare actuale cu luarea în calcul a creditelor
frauduloase emise de BEM, Banca Socială și Unibank.
Sursă:
elaborat de autor în baza statisticilor BNM și a informațiilor publice
referitoare le creditele acordate de cele 3 instituții bancare.
Astfel, masa monetară a fost mărită cu aproximativ 30%
față de decembrie 2014, fără ca economia reală să beneficieze de pe urma
acestor emisii.
Ce se întâmplă astăzi?
Dacă masa monetară a crescut cu 30% atunci putem
presupune o diminuare a valorii leului în raport cu valutele de referință tot
cu 30%. Deci, cel puțin teoretic, cursul ar trebui să se stabilizeze la o
valoare de 24,69558 lei pentru 1 euro.
La moment, s-a periclitat încrederea în leu, iar aceasta
a dus la aceea că leul este privit drept o monedă de risc și trebuie abandonat
în favoare altor monede de tezaurizare. Persoanele fizice merg la casele de
schimb valutar și cu disperare caută valută străină.
În lipsa unor intrări de valută la fel de mari ca şi
cererea de valută rezultă un decalaj. Acest decalaj este compensat de preţ.
Astfel, casele de schimb valutar cresc preţul de vânzare a valutei străine până
la punctul în care cererea de valută devine egală cu oferta.
Ieri, 18.02.2015 BNM a intervenit masiv prin asigurarea
caselor de schimb valutar cu valută străină. Oferta a fost cu mult peste
cererea pieței încât s-a ajuns la o situație inversă – casele de schimb valutar
nu mai aveau lei pentru a satisface cererea de lei.
În astfel de situație putem asista la un efect invers. În
speranța realizării unui profit cei care au euro vor fi tentați sa-l vândă
pentru ca atunci când cursul pică și mai mult să cumpere cu aceeași sumă de lei
mai mulți euro.
Cei care au câștigat cel mai mult din panica cetățenilor
și din fluctuațiile cursului sunt proprietarii de case de schimb valutar. Oare
cat impozit pe venit o sa plătească aceștia?
Faptul că astăzi a fost votat guvernul vine să ușureze o
parte din povara leului. În cazul în care este un guvern plenipotent se poate
acționa pe filieră administrativă și se pot cere împrumuturi pentru a reduce
presiunea inflaționistă exercitată pe leu. Cu toate acestea, un guvern ce are
susținerea unei coaliții minoritare va fi mereu sub riscul de a fi demis. Acest
risc va limita posibilitățile de însănătoșire a monedei naționale, iar în cazul
materializării acestui risc leul poate iarăși să se pomenească pe patul de
moarte condiționând grave revolte sociale.
Ce va urma?
Pe termen mediu, lung masa monetară se va contracta. Aceasta
înseamnă că întreprinderile și persoanele fizice vor dispune de mai puține
lichidități astfel limitându-se consumul și tot așa mai departe pe spirală.
Scăderea consumului și scumpirea creditului va fi cauza falimentării
multiplelor întreprinderi, în special de distribuție și din industria
constructoare.
Falimentările vor duce la proiecte nefinalizate, angajați
disponibilizați și revolte sociale. Iar cei care se declară că ne vor duce în
UE - vor beneficia de pe urma acestor revolte. Astfel, dacă aflați că ne
schimbăm vectorul politic atunci să știți de unde vine.
p.s. Pentru cei care cumpără macaroane, orez, televizoare
și mobilă: Dacă se contractă masa monetară atunci o sa scadă și cererea, iar o
diminuare a cererii, cel mai probabil, va determina reducerea prețului.
Articol scris pentru Agora.md
Ce este o bancnota?
Este un document, un bilet la
purtător care da dreptul posesorului să-l preschimbe pe orice bun sau serviciu
cu o valoare egală cu valoarea nominală înscrisă pe acel document. Acest document are valoare atâta timp cat
posesorul lui este încrezut ca-l va putea preschimba cu ușurință, în caz
contrar
posesorii acestor bilete vor încerca să scape de ele.
Primele monede erau din metale
prețioase, astfel, valoarea lor nominală fiind determinată, de cele mai multe
ori, de valoarea metalului din care erau bătute. Treptat, imputându-se
rezervele limitate de metale prețioase în raport cu necesitățile nelimitate ale
economiei reale etalonul monedă – metal prețios a fost abandonat.
În 1971 dolarul SUA încetează să
mai fie convertibil în aur, iar întreaga lume pășește într-o nouă eră a
incertitudinii sporite. În această nouă eră valoarea monedei nu mai este
asigurată decât de credibilitatea acesteia. Urmare a acordului de la Breton
Woods principalele economii mondiale erau legate de dollar gratie
convertibilității acestuia în aur. După ce dolarul nu mai este convertibil în
aur economiile statelor națiuni continuă să apeleze la dolar pentru ași acoperi
propriile emisii.
Câtă masă monetară trebuie să fie
în circulație?
Orice emisie de monedă trebuie să
fie acoperită, în caz contrar aceasta va duce la inflație. De cealaltă parte un
exces controlat de monedă va determina o creștere sporită a cererii, ceea ce va
crește inclinația spre investiții, determinând, la rândul său creștere
economică.
Astfel, o inflație controlată
poate condiționa creștere economică, în timp ce o inflație prea mare poate duce
la erodarea încrederii în acea monedă. O emisie suplimentară de monedă poate fi
acoperită de active gen monedă străină, metale prețioase, DST, etc.
Intrările de valută trimise de
conaționalii noștri, alimentau consumul. În momentul în care destinatarii
acestor transferuri preschimbau valuta străină în lei se condiționa creșterea
masei monetare crescând în același timp rezerva BNM de valută.
Experții FMI și ale altor
instituții financiare internaționale avertizau factorii de decizie din
Republica Moldova să relanseze cel de-al doilea motor al economiei care este
producția, remitențele fiind un motor cu potențial redus care amplifica
expunerea țării noastre la șocurile ce se pot produce pe piețele unde
conaționalii noștri muncesc.
În anul 2014 avem o creștere foarte
mică a remitențelor în comparație cu 2013 și față de creșterile înregistrate în
2011 și 2012.fig.1. Dacă este să luăm în calcul și faptul că moldovenii aflați
la muncă în Federația Rusă vor transfera mult mia puțini bani în 2015 atunci
putem anticipa o scădere a remitențelor și deci și o scădere a creșterii
economice. Deficitul balanței de cont curent se va mări, iar asta va pune
presiune inflaționistă pe leu.
Fig. 1.
Volumul remitențelor prin sistemul bancar și sistemele de transfer electronic
Sursa: Elaborat
de autor în baza statisticilor BNM.
Deficitul balanței de plăți indică sumele pe care
Republica Moldova le datorează pentru plata importurilor. Acest deficit rezultă
din diferența dintre exporturile autohtone și importurile din exterior,
inclusiv ieșirile și intrările de capital. Din fig. 2. Putem observa că deși
deficitul la balanța de plați la capitolul bunuri și servicii este relativ
constant, atunci deficitul global scade. Aceasta s-a întâmplat grație creșterii
creditelor pe care le-a primit Republica Moldova. Deci în realitate deficitul
balanței de plăți va începe să crească din momentul în care se va diminua
creditarea economiei moldovenești.
Fig. 2 .
Deficitul balanței de plăți a Republicii Moldova 2011-2014
Sursa:
Elaborat de autor în baza statisticilor BNM
Masa monetară în Republica Moldova
În ianuarie 1997 masa monetară M3 (M3 = banii in
circulație+ depozitele la vedere + depozitele la termen+ depozitele în valută),
ajustată sezonier era de 19341 milioane lei. În ianuarie 2014, M3 era 62052
milioane lei. Astfel, expansiunea masei monetare, în tandem cu o inflație
moderată, ne vorbește despre o creștere economică fig. 3.
Fig. 3.
Evoluția masei monetare M3 din 2012 până în decembrie 2014.
Sursa:
elaborat de autor în baza datelor BNM
În condiții de stabilitate și creștere economică la nivel
global, masa monetară crește condiționând o creștere a cererii și a
investițiilor în economie. În condițiile unei incertitudini sporite, capitalul
se retrage din economia reală în favoare unor active ce permit o mai bună
prezervare a valorii. Astfel, economia reală se contractă.
În cazul în care economia reală se contractă, iar masa
monetară continuă să crească survine, inevitabil inflația.
Cum funcționează creditul ca mecanism de creștere a
economiei: Prin intermediul creditului agenții economici își măresc
disponibilul de lichidități astfel cresc investițiile în economia reală. Crește
cererea de bunuri și servicii industriale, se creează locuri de muncă, iar
garanția creditului este întreprinderea și patrimoniul acesteia. Astfel,
creditul în calitate de instrument monetar condiționează creștere economică.
Ce a făcut BNM și complicii săi de la BEM, Banca Socială,
Unibank, Parlament și Guvern?
În cazul creditelor acordate de BEM acestea nu au avut ca
destinație economia reală și nu au crescut cererea de bunuri și servicii
industriale, și nici nu a creat locuri de muncă. Aceste credite au devenit,
imediat cerere de valută. Garanțiile care stau la baza acestor credite sunt
supraevaluate de sute de ori, iar unele dintre aceste garanții în general pot
să nu prezinte valoare. Astfel, creditul de 1 miliar de euro nu a mers în
economia reală ci s-a transformat în cerere de valută care a fost ulterior
scoasă din țară. În concluzie, am asistat la o emisie suplimentară, neacoperită
de aproximativ 20 miliarde lei (cifra care sper să fie concretizată după
auditul contractat de BNM), adică o cerere de 1 miliard de euro. Figura 4
ilustrează comparativ cum arată emisiunea creată în 2015 față de masa monetară
aflată în circulație din 2012 până în decembrie 2014.
Fig.4.
Estimare valorii masei monetare actuale cu luarea în calcul a creditelor
frauduloase emise de BEM, Banca Socială și Unibank.
Sursă:
elaborat de autor în baza statisticilor BNM și a informațiilor publice
referitoare le creditele acordate de cele 3 instituții bancare.
Astfel, masa monetară a fost mărită cu aproximativ 30%
față de decembrie 2014, fără ca economia reală să beneficieze de pe urma
acestor emisii.
Ce se întâmplă astăzi?
Dacă masa monetară a crescut cu 30% atunci putem
presupune o diminuare a valorii leului în raport cu valutele de referință tot
cu 30%. Deci, cel puțin teoretic, cursul ar trebui să se stabilizeze la o
valoare de 24,69558 lei pentru 1 euro.
La moment, s-a periclitat încrederea în leu, iar aceasta
a dus la aceea că leul este privit drept o monedă de risc și trebuie abandonat
în favoare altor monede de tezaurizare. Persoanele fizice merg la casele de
schimb valutar și cu disperare caută valută străină.
În lipsa unor intrări de valută la fel de mari ca şi
cererea de valută rezultă un decalaj. Acest decalaj este compensat de preţ.
Astfel, casele de schimb valutar cresc preţul de vânzare a valutei străine până
la punctul în care cererea de valută devine egală cu oferta.
Ieri, 18.02.2015 BNM a intervenit masiv prin asigurarea
caselor de schimb valutar cu valută străină. Oferta a fost cu mult peste
cererea pieței încât s-a ajuns la o situație inversă – casele de schimb valutar
nu mai aveau lei pentru a satisface cererea de lei.
În astfel de situație putem asista la un efect invers. În
speranța realizării unui profit cei care au euro vor fi tentați sa-l vândă
pentru ca atunci când cursul pică și mai mult să cumpere cu aceeași sumă de lei
mai mulți euro.
Cei care au câștigat cel mai mult din panica cetățenilor
și din fluctuațiile cursului sunt proprietarii de case de schimb valutar. Oare
cat impozit pe venit o sa plătească aceștia?
Faptul că astăzi a fost votat guvernul vine să ușureze o
parte din povara leului. În cazul în care este un guvern plenipotent se poate
acționa pe filieră administrativă și se pot cere împrumuturi pentru a reduce
presiunea inflaționistă exercitată pe leu. Cu toate acestea, un guvern ce are
susținerea unei coaliții minoritare va fi mereu sub riscul de a fi demis. Acest
risc va limita posibilitățile de însănătoșire a monedei naționale, iar în cazul
materializării acestui risc leul poate iarăși să se pomenească pe patul de
moarte condiționând grave revolte sociale.
Ce va urma?
Pe termen mediu, lung masa monetară se va contracta. Aceasta
înseamnă că întreprinderile și persoanele fizice vor dispune de mai puține
lichidități astfel limitându-se consumul și tot așa mai departe pe spirală.
Scăderea consumului și scumpirea creditului va fi cauza falimentării
multiplelor întreprinderi, în special de distribuție și din industria
constructoare.
Falimentările vor duce la proiecte nefinalizate, angajați
disponibilizați și revolte sociale. Iar cei care se declară că ne vor duce în
UE - vor beneficia de pe urma acestor revolte. Astfel, dacă aflați că ne
schimbăm vectorul politic atunci să știți de unde vine.
p.s. Pentru cei care cumpără macaroane, orez, televizoare
și mobilă: Dacă se contractă masa monetară atunci o sa scadă și cererea, iar o
diminuare a cererii, cel mai probabil, va determina reducerea prețului.
Articol scris pentru Agora.mdRezultate test II Logistica
Rezultate test II, logistica an III, specializarea MKL.
MKL 114
MKL 115
Nume preume
Nota
Nume preume
Nota
Zolotco Veronica
10
Jora Maria
10
Gonta Cristian
8.4
Roșca Ariadna
6
Munteanu Victoria
9.4
Bagrin Elena
8
Juncu Mihai
8.4
Rudenco Ana
8
Rața Violeta
9
Lungu Mihail
5
Cojocari Lilia
10
Sîrbu Vladimir
6.5
Sochirca Diana
7
Iamandi Valeria
10
Garabjiu Nicolae
5
Șutac Dana
10
Cuconu V
5
Stratulat Angela
10
Gînu Mihaela
8
Balan Lucia
9
Statnic Virginia
9.5
Luca Irina
8.3
Botnaru Olga
10
Lomaichina Alexandra
5
Stratulat Sergiu
8
Sîrbu Vldaislav
6
Hadîrcă Natalia
8.7
Chirița Alexandra
7
Gutium Mircea
8
Ghedrovici Alexandru
10
Țoncu Corina
10
MKL 113
MKL 112
Nume preume
Nota
Nume preume
Nota
Ungureanu Angela
7
Bolfa Andrei
5
Cobușcean Doina
9
Clim Corina
7
Radu Mihaela
10
Jizdan Veaceslav
7.7
Colța Victoria
9
Agrici Felicia
5
Teacă Alexandru
10
Dănilă Nicoleta
8.5
Bîrcă Daniel
9.5
Zabrian Valentina
9
Pascari Elena
10
Sula Parascovia
10
Plămădeală Alexandru
5
Baltă Tatiana
6.5
Drangoi Tatiana
7
Drugus Carolina
6.4
Savacenco Alina
9
Dragan Daniela
6
Barbaroș Cristina
6
Coșpormac Nicoleta
9
Odobescu Alexandru
8
Carablut Mariana
7.4
Raischi Iuvilina
8.5
Lungu Tatiana
9
Marian Daria
9.3
Druța Irina
9
Nistor Daniela
8
Ciobanu Radu
5
Răileanu Roman
7.3
Radvan Maria
10
Danilov Nicu
10
Zamostean Victoria
5
Harghel Galina
10
Nazarenco Victor
8
Gardașevici Victoria
6
Gherbovei Ana
5
Gaviuc Mariana
8
Chisnicean Victoria
8
Rusu Adrian
9
Vidcauscas Dmitrii
6
Raducan Valentina
7.3
Sumurduc Cristina
6
Rebranding la ANPC (Consiliul Concurentei)
Ieri 22.10.2013 am fost invitat la seminarul organizat de "Autoritatea de Concurenta" si "ADEPT". In cadrul seminarului Directorul Consiliului Concurentei a prezentat noul cadru normativ dupa care va functiona insitutia nou creata.
La seminar au participat experti economici, reprezentanti ai societatii civile, avocati, analisti si comentatori politici.
Desi prezenta la eveniment, presa a fost rugata sa plece dupa ce a luat imagini protocolare ale evenimentului. Doamna Viorica Carare a argumentat decizia de a exclude presa de la discutii drept fiind una necesara pentru a garanta o atmosfera "de lucru" invitatilor la eveniment, astfel incat acestia sa-si poata nestingherit expune parerile.
O sa va comunic impresiile personale cu care am plecat de la acest seminar.
In primul rand institutia nou creata are un nou cadru legislativ in baza caruia functioneaza este vorba despre legea concurentei, legea publicitatii si legea ajutorului de stat. In conformitate cu noile prevederi legislative este delimitat conceptul de concurenta ilegala. Aflati ca atunci cand comerciantii din piete nu dau cecuri si astfel sunt mai competitivi decat alti comercianti atunci nu e vorba despre un subiect ce poate fi investigat de catre Consiliul Conurentei ci este o concurenta ilegala care trebuie urmarita de altfel de institutii ale statului gen Fisc sau MAI. Daca cineva vinde adidasi contrafacuti pretinzand ca acestia sunt originali la un pret mai mic atunci nici asta nu este concurenta neloiala ci ilegala si aici sunt institutii care trebuie sa intervina (AGEPI, MAI, s.a.). Chiar si in cazul in care firma prezenta pe piata are o pozitie dominanta, C.C. va interveni doar atunci cand frma cu pozitie dominanta va abuza de aceasta pozitie. Chiar si daca se constanta abuzul de pozitie dominanta firma poate ataca decizia C.C. in judecata unde i sa va da castig de cauza (ca in cazul petrolistilor amendati de ANPC in 2011).
Daca anterior ANPC putea interveni la companiile monopoliste care abuzau de pozitia lor de pe piata in raport cu consumatorii, apoi acum C.C. nu poate interveni in asa monopoluri gen Moldova Gaz sau Apa -Canal, chiar daca acestea abuzeaza de pozitia de monopol si pun poveri prea grele, tarifare si netarifare, pe umerii consumatorilor. Din afirmatiile responsabililor C.C. acum de acesti monopolisti este responsabila Agentia Pentru Protectia Consumatorului. Nu stiu in ce masura APC poate studia abuzurile de pozitie dominanta manifestate de companii in raport cu consumatorii. concluzia - cu cat mai multe sectoare monopolizate cu atat mai putin de munca pentru C.C.
Cat priveste desfasurarea investigatiilor pai aflati ca C.C. are dreptul sa efectuieze investigatii la intreprinderi doar in cazul in care este vorba de un proces de judecata intre agentul economic si C.C.
Este interesant si modul in care poate fi petitionata aceasta institutie. In aceasta ordine de idei tin sa mentionez ca persoanele fizice nu se vor putea adresa la C.C.. Petitiile vor fi primite doar de la agentii economici. Iar la completarea formularului agentii economici vor trebui sa anexeze probe care confirma incalcarile concurentiale. Deci agentii economici vor trebui sa fie si detectivi, ca sa nu zic politisti, care vor trebui sa adune probe ce confirma incalcarea legislatiei referitoare la concurenta, ajutorul de stat sau publicitatea.
O mica remarca la capitolul ajutorul de stat - C.C. va monitoriza transparenta in procesul de alocare a ajutorului de stat astfel incat acesta sa nu afecteze mediul concurential, in acelasi timp, subventiile din agricultura - cea mai subventionata ramura a economiei nationale nu fac obiectul monitorizarii din partea C.C.
La capitolul buget, aflati ca bugetul institutiei inca nu a fost aprobat, iar salariul mediu pe institutie deabea daca ajunge la valorea de 4000 lei, salariul nou al doamnei Viorica Carare, Directorul C.C. este de aproximativ 11 000 lei.
Partea buna a monedei este faptul ca atributiile C.C. si domeniile in care se poate implica noua organizatie sunt definite mult mai clar si mai tintit, a fost redus volumul de lucru si deci, teoretic, trebuie sa creasca eficienta institutiei.
Directorul Consiliului Concurentei doamna Viorica Cararea mi s-a parut o persoana simpatica si in cunostinta de cauza, sper sa nu fie intemeiate zvonurile cu privire la afilierea sa politica, altfel C.C. devine un alt instrument de santaj politic. Cat priveste ceilalti membri ai Plenului Consiliului, colegii mei experti au spus ca majoritatea covarsitaore a lor au o afiliere politica directa sau indirecta.
Acuma stau si ma gandesc oare o sa ajungem sa vedem un mediu concurential adevarat si in Republica Moldova?
Ieri 22.10.2013 am fost invitat la seminarul organizat de "Autoritatea de Concurenta" si "ADEPT". In cadrul seminarului Directorul Consiliului Concurentei a prezentat noul cadru normativ dupa care va functiona insitutia nou creata.
La seminar au participat experti economici, reprezentanti ai societatii civile, avocati, analisti si comentatori politici.
Desi prezenta la eveniment, presa a fost rugata sa plece dupa ce a luat imagini protocolare ale evenimentului. Doamna Viorica Carare a argumentat decizia de a exclude presa de la discutii drept fiind una necesara pentru a garanta o atmosfera "de lucru" invitatilor la eveniment, astfel incat acestia sa-si poata nestingherit expune parerile.
O sa va comunic impresiile personale cu care am plecat de la acest seminar.
In primul rand institutia nou creata are un nou cadru legislativ in baza caruia functioneaza este vorba despre legea concurentei, legea publicitatii si legea ajutorului de stat. In conformitate cu noile prevederi legislative este delimitat conceptul de concurenta ilegala. Aflati ca atunci cand comerciantii din piete nu dau cecuri si astfel sunt mai competitivi decat alti comercianti atunci nu e vorba despre un subiect ce poate fi investigat de catre Consiliul Conurentei ci este o concurenta ilegala care trebuie urmarita de altfel de institutii ale statului gen Fisc sau MAI. Daca cineva vinde adidasi contrafacuti pretinzand ca acestia sunt originali la un pret mai mic atunci nici asta nu este concurenta neloiala ci ilegala si aici sunt institutii care trebuie sa intervina (AGEPI, MAI, s.a.). Chiar si in cazul in care firma prezenta pe piata are o pozitie dominanta, C.C. va interveni doar atunci cand frma cu pozitie dominanta va abuza de aceasta pozitie. Chiar si daca se constanta abuzul de pozitie dominanta firma poate ataca decizia C.C. in judecata unde i sa va da castig de cauza (ca in cazul petrolistilor amendati de ANPC in 2011).
Daca anterior ANPC putea interveni la companiile monopoliste care abuzau de pozitia lor de pe piata in raport cu consumatorii, apoi acum C.C. nu poate interveni in asa monopoluri gen Moldova Gaz sau Apa -Canal, chiar daca acestea abuzeaza de pozitia de monopol si pun poveri prea grele, tarifare si netarifare, pe umerii consumatorilor. Din afirmatiile responsabililor C.C. acum de acesti monopolisti este responsabila Agentia Pentru Protectia Consumatorului. Nu stiu in ce masura APC poate studia abuzurile de pozitie dominanta manifestate de companii in raport cu consumatorii. concluzia - cu cat mai multe sectoare monopolizate cu atat mai putin de munca pentru C.C.
Cat priveste desfasurarea investigatiilor pai aflati ca C.C. are dreptul sa efectuieze investigatii la intreprinderi doar in cazul in care este vorba de un proces de judecata intre agentul economic si C.C.
Este interesant si modul in care poate fi petitionata aceasta institutie. In aceasta ordine de idei tin sa mentionez ca persoanele fizice nu se vor putea adresa la C.C.. Petitiile vor fi primite doar de la agentii economici. Iar la completarea formularului agentii economici vor trebui sa anexeze probe care confirma incalcarile concurentiale. Deci agentii economici vor trebui sa fie si detectivi, ca sa nu zic politisti, care vor trebui sa adune probe ce confirma incalcarea legislatiei referitoare la concurenta, ajutorul de stat sau publicitatea.
O mica remarca la capitolul ajutorul de stat - C.C. va monitoriza transparenta in procesul de alocare a ajutorului de stat astfel incat acesta sa nu afecteze mediul concurential, in acelasi timp, subventiile din agricultura - cea mai subventionata ramura a economiei nationale nu fac obiectul monitorizarii din partea C.C.
La capitolul buget, aflati ca bugetul institutiei inca nu a fost aprobat, iar salariul mediu pe institutie deabea daca ajunge la valorea de 4000 lei, salariul nou al doamnei Viorica Carare, Directorul C.C. este de aproximativ 11 000 lei.
Partea buna a monedei este faptul ca atributiile C.C. si domeniile in care se poate implica noua organizatie sunt definite mult mai clar si mai tintit, a fost redus volumul de lucru si deci, teoretic, trebuie sa creasca eficienta institutiei.
Directorul Consiliului Concurentei doamna Viorica Cararea mi s-a parut o persoana simpatica si in cunostinta de cauza, sper sa nu fie intemeiate zvonurile cu privire la afilierea sa politica, altfel C.C. devine un alt instrument de santaj politic. Cat priveste ceilalti membri ai Plenului Consiliului, colegii mei experti au spus ca majoritatea covarsitaore a lor au o afiliere politica directa sau indirecta.
Acuma stau si ma gandesc oare o sa ajungem sa vedem un mediu concurential adevarat si in Republica Moldova?
Rezultate examen master, logistica internationala COMEX
Rezultate Examen Masterat COMEX 121
Barbaros Adriana
9
Bolocan Marina
10
Butmalai Ion
7
Caldari Sorina
9
Cazacu Anastasia
7
Cebotari Emilia
10
Chiriac Ludmila
9
Brasovean Mihaela
10
Ciochina Grigore
5
Ciumasu Angela
9
Cotman Nadejda
10
Dragan Serghei
9
Dumitrascu Daniela
10
Gaina Olga
10
Jomiru Anastasia
9
Lungu Dorin
6
Megherea Andrei
7
Nepotu Eudochia
6
Pislari Ana
6
Popovici Elena
8
Porcescu Iulia
9
Pozdirica Valentina
10
Purici Serghei
9
Raulet Ruslan
7
Sirbu Andrei
9
Sorocovici Cristina
9
Spatari Doina
10
Toma Cristina
6
Tomescu Maria
9
Volontir Taisia
9
Zama Iurii
8
Rezultatele au fost majorate cu un punct.
Marketing Relational la persoana a II-a la Orange
Astazi vreau sa va vorbesc despre un fenomen ciudat care are loc in Republica Moldova, fenomen care nu se inscrie, sub nici o forma in practica de marketing a secolului XXI.
Noi imprumutam niste practici pe care le ajustam nivelului nostru de cultura.
Astazi o sa va impartasesc din experienta pe care am avut-o cu cei de la Orange. Telefonand la serviciul clienti am fost rugat sa ma prezint. Dupa ce m-am prezentat persoana interlocutoare a inceput, fara sa-si ceara vre-o permisiune, sa vorbeasca la persoana a II-a cu mine.
Problema pe care am avut-o nu a fost solutionata asa ca am revenit si am dat peste o alta persoana, care la fel a trecu la persoana a II-a. Deci nu e vorba de un caz izolat ci este mai curand o practica a reprezentantilor serviciului clientela a companiei nominalizate.
Problema e de principiu si va explic de ce. In momentul in care renunti la pronumele de politete Dvs sau apelativul Domnule X, se sterge din simtul responsabilitatii si subordonarii. Formula: Gheorghe, ai incercat sa resetezi telefonul.... este una prea colegiala, inadmisibila in relatia companiei cu clientii sai si poate fi calificata ca o lipsa de bun simt. Dupa canoanele marketingului relational formula de adresare la persoana a II-a este ingaduita doar la cererea insitenta a clientului, urmare a unei relatii de durata cu prestatorul.
Atunci cand vorbiti cu operatorii responsabili de relatiile cu clientii si acestia trec la persoana a II-a sunteti dezavantajati. Atitudinea vanzatorului (fie numai la nivel de subconstient) devine una, superioara in raport cu clientul care este tutuit aidoma unui copil micut care este vinovat de faptul ca s-a jucat in deplina conformitate cu regulile jocului.
Asa ca, atunci cand reprezentantii vanzatorului trec la persoana a II-a in comunicarea cu DVS, nu le lasati mingea in teren cumunicati in spiritul orientarii spre consumator si spuneti-le sa utilizeze pronumele de politete inainte de nume. Aceasta abordare o sa va garanteze un rezultat relational mai bun.
Shift-ul de la pronumele de politete la persoana a II-a trebuie sa fie meritat de vanzator si poate semnifica depasirea fazei exploratorii in relatia cu consumatorul.
Relationare cit mai eficienta si mai reciproca.
Astazi vreau sa va vorbesc despre un fenomen ciudat care are loc in Republica Moldova, fenomen care nu se inscrie, sub nici o forma in practica de marketing a secolului XXI.
Noi imprumutam niste practici pe care le ajustam nivelului nostru de cultura.
Astazi o sa va impartasesc din experienta pe care am avut-o cu cei de la Orange. Telefonand la serviciul clienti am fost rugat sa ma prezint. Dupa ce m-am prezentat persoana interlocutoare a inceput, fara sa-si ceara vre-o permisiune, sa vorbeasca la persoana a II-a cu mine.
Problema pe care am avut-o nu a fost solutionata asa ca am revenit si am dat peste o alta persoana, care la fel a trecu la persoana a II-a. Deci nu e vorba de un caz izolat ci este mai curand o practica a reprezentantilor serviciului clientela a companiei nominalizate.
Problema e de principiu si va explic de ce. In momentul in care renunti la pronumele de politete Dvs sau apelativul Domnule X, se sterge din simtul responsabilitatii si subordonarii. Formula: Gheorghe, ai incercat sa resetezi telefonul.... este una prea colegiala, inadmisibila in relatia companiei cu clientii sai si poate fi calificata ca o lipsa de bun simt. Dupa canoanele marketingului relational formula de adresare la persoana a II-a este ingaduita doar la cererea insitenta a clientului, urmare a unei relatii de durata cu prestatorul.
Atunci cand vorbiti cu operatorii responsabili de relatiile cu clientii si acestia trec la persoana a II-a sunteti dezavantajati. Atitudinea vanzatorului (fie numai la nivel de subconstient) devine una, superioara in raport cu clientul care este tutuit aidoma unui copil micut care este vinovat de faptul ca s-a jucat in deplina conformitate cu regulile jocului.
Asa ca, atunci cand reprezentantii vanzatorului trec la persoana a II-a in comunicarea cu DVS, nu le lasati mingea in teren cumunicati in spiritul orientarii spre consumator si spuneti-le sa utilizeze pronumele de politete inainte de nume. Aceasta abordare o sa va garanteze un rezultat relational mai bun.
Shift-ul de la pronumele de politete la persoana a II-a trebuie sa fie meritat de vanzator si poate semnifica depasirea fazei exploratorii in relatia cu consumatorul.
Relationare cit mai eficienta si mai reciproca.
Cunoaste-i pe cei 133 de EROI care aduc schimbarea in mediul de afaceri din Moldova!
Un grup de 133 de persoane au demonstrat ca, consumatorii pot aduce schimbarea in mediul de afaceri din Republica Moldova.
In luna decembrie 2012 a fost lansata petitia deschisa catre compania Moldcell. Prin intermediul aceastei petii, abonatii moldcell cereau eliminarea taxei de 1 leu perceput de la clientii de la abonament, pentru apelul catre serviciul clienti.
Acesti clienti proactivi au avut suficient curaj sa semneze petitia si sa ceara companiei sa renunte la o taxa, care era perceputa de ei una abuziva si incorecta.
In data de 21 iunie 2013. pe pagina oficiala a companiei moldcell a aparut o informatie prin care, compania anunta ca: "pentru că ţinem la părerea ta" elimina taxa de 1 leu pentru apelurile la serviciul clienti, pentru toti clientii moldcell de la abonament.
Cu toate acestea, la rubrica contacte - informatia cu privire la apelul catre serviciul clienti nu a fost actualizata. Asa ca am telefonat la serviciul clienti moldcell si i-am rugat sa actualizeze si aceasta informatie in timp util si asta pentru ca sa se asigure consumatorii, ca intentiile comaniei sunt serioase.
Tin sa le multumesc tuturor celor 133 de consumatoril proactivi, care au luat atitudine, au schimbat si continua sa aduca schimbarea in mediul de afaceri autohton si nu numai.
Datorita lor acum toti clientii moldcell abonament pot apela serviciul relatii clienti, absolut gratuit.
Iata si lista eroilor nostri:
Vitalie Rapcea Moldavia 2019 Dec 17, 2012
2 Victoria Sofroni Moldavia 7201 Dec 17,
2012
3 Alina Tanas Moldavia Dec 17, 2012
4 Fratescu Sergiu Moldavia 2024 Dec 17,
2012
5 Gashca Impulse Moldavia Dec 17, 2012
6 Artur Ceban Moldavia Dec 17, 2012
7 Veronyka Vacari Moldavia 2008 Dec 17,
2012
8 Alina Cazacu Moldavia Dec 17, 2012
9 Cristina Tamaşciuc Moldavia Dec 17, 2012
10 Irina Șterbeț Moldavia Dec 17, 2012
11 Dumitritza Ungureanu Moldavia 2028 Dec
17, 2012
12 Pavel Cazacu Moldavia MD2029 Dec 18,
2012
13 Cristina Russu Moldavia Dec 18, 2012
14 Adriana Sculea Moldavia Dec 18, 2012
15 Eugeniu Serbaniuc Moldavia Dec 18, 2012
16 Nataly Papuc Moldavia Dec 18, 2012
17 Stelian Tugui Moldavia Dec 18, 2012
18 Ciutac Lia Moldavia 2059 Dec 18, 2012NAME COUNTRY POSTAL CODE
DATE SIGNED
19 Irina Ionitsa Moldavia Dec 18, 2012
20 Iness Sircu Moldavia 3701 Dec 18, 2012
21 Ion Badia Moldavia Dec 18, 2012
22 Petru Teodor Moldavia Dec 18, 2012
23 Misha Crutoi Moldavia 2068 Dec 18, 2012
24 Chele Ion Moldavia Md-6321 Dec 18, 2012
25 Victoria Buruiana United States 60056
Dec 18, 2012
26 Roman Livandovschi Moldavia Dec 18,
2012
27 Cristina Gritcan Moldavia Dec 18, 2012
28 Esanu Marcela Moldavia Dec 18, 2012
29 Nicu Balaban Moldavia Dec 18, 2012
30 Vasile Gaspar Moldavia Dec 18, 2012
31 Valeriu Stirbul Moldavia 2005 Dec 18,
2012
32 Dana Dubit Moldavia Dec 18, 2012
33 Palade Dragos Moldavia Dec 18, 2012
34 Irinutza Frd Moldavia 6428 Dec 18, 2012
35 Renata Atamusov Moldavia Dec 18, 2012
36 Lucian Cioroianu Moldavia 2005 Dec 18,
2012
37 Alexandru Balmus Moldavia 6808 Dec 18,
2012
38 Delinschii Ion Moldavia 6801 Dec 18,
2012
39 ursachi irina Moldavia Dec 18, 2012
40 Alex Florea Moldavia 2001 Dec 18, 2012
41 Casian Olga Moldavia Dec 18, 2012
42 Ion Romanescu Moldavia Dec 18, 2012
43 Lilian Sirbu Moldavia MD-022 Dec 18,
2012
44 Victoria Buza Moldavia 6300 Dec 18,
2012
45 Victoria Vickie Gori Moldavia Dec 18,
2012
46 POGOREVCI SERGIU Moldavia Dec 18, 2012
47 Mariana Nastas Moldavia Dec 18, 2012
48 Delinschii Mihai Moldavia 6801 Dec 18,
2012
49 AlexeiBuzulan United States 11209 Dec
18, 2012
50 Tatiana Moldavia Dec 19, 2012
51 Mariana Damaschin Austria Dec 19, 2012
52 Elena Ukraine Dec 19, 2012
53 Maia Popa Moldavia Dec 19, 2012
54 Rodica Vicol Moldavia Dec 19, 2012
55 Svetlana Sheremetieva Moldavia 2002 Dec
19, 2012E
COUNTRY POSTAL CODE DATE SIGNED
56 Veronica Podborscaia-Gargalic Moldavia
2060 Dec 19, 2012
57 Strelitsova E. Moldavia Dec 19, 2012
58 Nicolaeva Natalia Moldavia Dec 19, 2012
59 Ira Coroliuc Moldavia Dec 19, 2012
60 Zgardan Gheorghe Italy 10064 Dec 19,
2012
61 Nadezhda Verina Moldavia 78 Dec 19,
2012
62 Cociu Petru Moldavia Dec 19, 2012
63 Nicolae Grati Moldavia 2204 Dec 19,
2012
64 Сергей Бузовский Moldavia 78 Dec 19, 2012
65 Lilia Moldavia Dec 19, 2012
66 Tania Suba Moldavia Dec 19, 2012
67 Livia Donica Moldavia 6801 Dec 19, 2012
68 Svab Iulia Moldavia 2044 Dec 19, 2012
69 Alea Moldavia 2038 Dec 19, 2012
70 Iulia Sandu Moldavia md502 Dec 19, 2012
71 Ionel Golban Moldavia MD-2070 Dec 19,
2012
72 Ceban Adrian Moldavia 5001 Dec 20, 2012
73 Arsenii Ivan Moldavia Dec 20, 2012
74 Michael Victor Procudin Moldavia Dec
21, 2012
75 Mihai Lupusor Moldavia Dec 21, 2012
76 Luca Galina Moldavia 2045 Dec 21, 2012
77 Mihai rapcea Moldavia 2048 Dec 21, 2012
78 Sergiu Betiu Moldavia 2068 Dec 22, 2012
79 Karolina Matveichuk Moldavia Dec 22,
2012
80 Ana Hmelnitkaia Moldavia Dec 22, 2012
81 Daniela Poia Moldavia Dec 22, 2012
82 Christina Trostinetskaya Moldavia 373
Dec 22, 2012
83 Vlad Moga Moldavia 2038 Dec 22, 2012
84 Serghei Moldavia 78 Dec 22, 2012
85 Светлана Колпакова Moldavia MD-2001 Dec 23, 2012
86 Natalia Stropsa Moldavia 2024 Dec 23,
2012
87 Scott Swickard United States 43232 Dec
24, 2012
88 Irinka Gindac Moldavia 3505 Dec 25,
2012
89 Muntean Vladislav Moldavia MD2025 Dec
28, 2012
90 Cristina Tanasiev Moldavia 2075 Dec 30,
2012
91 Galina Gudima United States 68169 Jan
01, 2013
92 Alexandru Tarna Moldavia Jan 02, 2013NAME COUNTRY POSTAL CODE
DATE SIGNED
93 Viorica Zavatin Moldavia 2010 Jan 03,
2013
94 Ludmila Istrati Moldavia Jan 04, 2013
95 Cristina Zamsa Romania Jan 04, 2013
96 DIANA ROTARU Moldavia Jan 06, 2013
97 Olea Anin Moldavia Jan 25, 2013
98 Denis Secrieru Moldavia 9999 Jan 25,
2013
99 Valter Maccaferri Italy 40124 Jan 25,
2013
100 Eugen Livandovschi Moldavia Jan 25,
2013
101 Lilia Bologan Moldavia Jan 25, 2013
102 Svetlana Rusu Moldavia Jan 25, 2013
103 Iana Rusu Moldavia 2020 Jan 25, 2013
104 Dumitru Guma Moldova Jan 26, 2013
105 Lazar Mihaela Moldova 2012 Jan 28,
2013
106 Railean Viorica Moldova Jan 29, 2013
107 Vintila Cristina Moldova Jan 29, 2013
108 Olga Sculea Moldova Jan 31, 2013
109 Mistreanu Cristina Moldova 3733 Feb
01, 2013
110 Groza Ana Moldova Feb 07, 2013
111 Edgar Moldova MD-2002 Feb 07, 2013
112 Marcela Barabaş Moldova 2043 Feb 07, 2013
113 Adrian Cushnir Moldova 7209 Feb 07,
2013
114 Lenka Beregoi Moldova Feb 07, 2013
115 Dima Pahomi Moldova 2010 Feb 07, 2013
116 Gustiuc Petru Moldova Feb 07, 2013
117 Aurelia Moldova Feb 07, 2013
118 Costea Culea Moldova +373 Feb 07, 2013
119 Cristina Emilian Moldova Feb 08, 2013
120 Irina Iurievna Moldova Feb 08, 2013
121 Mihai Damian Moldova 4313 Feb 09, 2013
122 Rebeja Natalia Moldova Feb 09, 2013
123 Ilinka Ciugurean Moldova Feb 11, 2013
124 Diana Diancik Moldova Feb 11, 2013
125 Natalia Sterbet United Kingdom SE18
4LT Feb 20, 2013
126 Victoria Bumbu Moldova 2019 Apr 05,
2013
127 Cristina Moldova Apr 05, 2013
128 Eugen Frunza Moldova MD-6826 Apr 21,
2013
129 Valeriu Cernalevschi Moldova 7234 May
30, 2013NME
COUNTRY POSTAL CODE DA SIGNED
130 Vadim Chitoroaga Moldova 2012 Jun 27,
2013
131 Emil Moldova 2012 Jul 04, 2013
132 Bivol Oleg
Moldova 2025 Jul 04, 2013
133 Cristina Caraus Moldova
3000 Jul 04, 2013
Un grup de 133 de persoane au demonstrat ca, consumatorii pot aduce schimbarea in mediul de afaceri din Republica Moldova.
In luna decembrie 2012 a fost lansata petitia deschisa catre compania Moldcell. Prin intermediul aceastei petii, abonatii moldcell cereau eliminarea taxei de 1 leu perceput de la clientii de la abonament, pentru apelul catre serviciul clienti.
Acesti clienti proactivi au avut suficient curaj sa semneze petitia si sa ceara companiei sa renunte la o taxa, care era perceputa de ei una abuziva si incorecta.
In data de 21 iunie 2013. pe pagina oficiala a companiei moldcell a aparut o informatie prin care, compania anunta ca: "pentru că ţinem la părerea ta" elimina taxa de 1 leu pentru apelurile la serviciul clienti, pentru toti clientii moldcell de la abonament.
Cu toate acestea, la rubrica contacte - informatia cu privire la apelul catre serviciul clienti nu a fost actualizata. Asa ca am telefonat la serviciul clienti moldcell si i-am rugat sa actualizeze si aceasta informatie in timp util si asta pentru ca sa se asigure consumatorii, ca intentiile comaniei sunt serioase.
Tin sa le multumesc tuturor celor 133 de consumatoril proactivi, care au luat atitudine, au schimbat si continua sa aduca schimbarea in mediul de afaceri autohton si nu numai.
Datorita lor acum toti clientii moldcell abonament pot apela serviciul relatii clienti, absolut gratuit.
Iata si lista eroilor nostri:
Vitalie Rapcea Moldavia 2019 Dec 17, 2012
2 Victoria Sofroni Moldavia 7201 Dec 17,
2012
3 Alina Tanas Moldavia Dec 17, 2012
4 Fratescu Sergiu Moldavia 2024 Dec 17,
2012
5 Gashca Impulse Moldavia Dec 17, 2012
6 Artur Ceban Moldavia Dec 17, 2012
7 Veronyka Vacari Moldavia 2008 Dec 17,
2012
8 Alina Cazacu Moldavia Dec 17, 2012
9 Cristina Tamaşciuc Moldavia Dec 17, 2012
10 Irina Șterbeț Moldavia Dec 17, 2012
11 Dumitritza Ungureanu Moldavia 2028 Dec
17, 2012
12 Pavel Cazacu Moldavia MD2029 Dec 18,
2012
13 Cristina Russu Moldavia Dec 18, 2012
14 Adriana Sculea Moldavia Dec 18, 2012
15 Eugeniu Serbaniuc Moldavia Dec 18, 2012
16 Nataly Papuc Moldavia Dec 18, 2012
17 Stelian Tugui Moldavia Dec 18, 2012
18 Ciutac Lia Moldavia 2059 Dec 18, 2012NAME COUNTRY POSTAL CODE
DATE SIGNED
19 Irina Ionitsa Moldavia Dec 18, 2012
20 Iness Sircu Moldavia 3701 Dec 18, 2012
21 Ion Badia Moldavia Dec 18, 2012
22 Petru Teodor Moldavia Dec 18, 2012
23 Misha Crutoi Moldavia 2068 Dec 18, 2012
24 Chele Ion Moldavia Md-6321 Dec 18, 2012
25 Victoria Buruiana United States 60056
Dec 18, 2012
26 Roman Livandovschi Moldavia Dec 18,
2012
27 Cristina Gritcan Moldavia Dec 18, 2012
28 Esanu Marcela Moldavia Dec 18, 2012
29 Nicu Balaban Moldavia Dec 18, 2012
30 Vasile Gaspar Moldavia Dec 18, 2012
31 Valeriu Stirbul Moldavia 2005 Dec 18,
2012
32 Dana Dubit Moldavia Dec 18, 2012
33 Palade Dragos Moldavia Dec 18, 2012
34 Irinutza Frd Moldavia 6428 Dec 18, 2012
35 Renata Atamusov Moldavia Dec 18, 2012
36 Lucian Cioroianu Moldavia 2005 Dec 18,
2012
37 Alexandru Balmus Moldavia 6808 Dec 18,
2012
38 Delinschii Ion Moldavia 6801 Dec 18,
2012
39 ursachi irina Moldavia Dec 18, 2012
40 Alex Florea Moldavia 2001 Dec 18, 2012
41 Casian Olga Moldavia Dec 18, 2012
42 Ion Romanescu Moldavia Dec 18, 2012
43 Lilian Sirbu Moldavia MD-022 Dec 18,
2012
44 Victoria Buza Moldavia 6300 Dec 18,
2012
45 Victoria Vickie Gori Moldavia Dec 18,
2012
46 POGOREVCI SERGIU Moldavia Dec 18, 2012
47 Mariana Nastas Moldavia Dec 18, 2012
48 Delinschii Mihai Moldavia 6801 Dec 18,
2012
49 AlexeiBuzulan United States 11209 Dec
18, 2012
50 Tatiana Moldavia Dec 19, 2012
51 Mariana Damaschin Austria Dec 19, 2012
52 Elena Ukraine Dec 19, 2012
53 Maia Popa Moldavia Dec 19, 2012
54 Rodica Vicol Moldavia Dec 19, 2012
55 Svetlana Sheremetieva Moldavia 2002 Dec
19, 2012E
COUNTRY POSTAL CODE DATE SIGNED
56 Veronica Podborscaia-Gargalic Moldavia
2060 Dec 19, 2012
57 Strelitsova E. Moldavia Dec 19, 2012
58 Nicolaeva Natalia Moldavia Dec 19, 2012
59 Ira Coroliuc Moldavia Dec 19, 2012
60 Zgardan Gheorghe Italy 10064 Dec 19,
2012
61 Nadezhda Verina Moldavia 78 Dec 19,
2012
62 Cociu Petru Moldavia Dec 19, 2012
63 Nicolae Grati Moldavia 2204 Dec 19,
2012
64 Сергей Бузовский Moldavia 78 Dec 19, 2012
65 Lilia Moldavia Dec 19, 2012
66 Tania Suba Moldavia Dec 19, 2012
67 Livia Donica Moldavia 6801 Dec 19, 2012
68 Svab Iulia Moldavia 2044 Dec 19, 2012
69 Alea Moldavia 2038 Dec 19, 2012
70 Iulia Sandu Moldavia md502 Dec 19, 2012
71 Ionel Golban Moldavia MD-2070 Dec 19,
2012
72 Ceban Adrian Moldavia 5001 Dec 20, 2012
73 Arsenii Ivan Moldavia Dec 20, 2012
74 Michael Victor Procudin Moldavia Dec
21, 2012
75 Mihai Lupusor Moldavia Dec 21, 2012
76 Luca Galina Moldavia 2045 Dec 21, 2012
77 Mihai rapcea Moldavia 2048 Dec 21, 2012
78 Sergiu Betiu Moldavia 2068 Dec 22, 2012
79 Karolina Matveichuk Moldavia Dec 22,
2012
80 Ana Hmelnitkaia Moldavia Dec 22, 2012
81 Daniela Poia Moldavia Dec 22, 2012
82 Christina Trostinetskaya Moldavia 373
Dec 22, 2012
83 Vlad Moga Moldavia 2038 Dec 22, 2012
84 Serghei Moldavia 78 Dec 22, 2012
85 Светлана Колпакова Moldavia MD-2001 Dec 23, 2012
86 Natalia Stropsa Moldavia 2024 Dec 23,
2012
87 Scott Swickard United States 43232 Dec
24, 2012
88 Irinka Gindac Moldavia 3505 Dec 25,
2012
89 Muntean Vladislav Moldavia MD2025 Dec
28, 2012
90 Cristina Tanasiev Moldavia 2075 Dec 30,
2012
91 Galina Gudima United States 68169 Jan
01, 2013
92 Alexandru Tarna Moldavia Jan 02, 2013NAME COUNTRY POSTAL CODE
DATE SIGNED
93 Viorica Zavatin Moldavia 2010 Jan 03,
2013
94 Ludmila Istrati Moldavia Jan 04, 2013
95 Cristina Zamsa Romania Jan 04, 2013
96 DIANA ROTARU Moldavia Jan 06, 2013
97 Olea Anin Moldavia Jan 25, 2013
98 Denis Secrieru Moldavia 9999 Jan 25,
2013
99 Valter Maccaferri Italy 40124 Jan 25,
2013
100 Eugen Livandovschi Moldavia Jan 25,
2013
101 Lilia Bologan Moldavia Jan 25, 2013
102 Svetlana Rusu Moldavia Jan 25, 2013
103 Iana Rusu Moldavia 2020 Jan 25, 2013
104 Dumitru Guma Moldova Jan 26, 2013
105 Lazar Mihaela Moldova 2012 Jan 28,
2013
106 Railean Viorica Moldova Jan 29, 2013
107 Vintila Cristina Moldova Jan 29, 2013
108 Olga Sculea Moldova Jan 31, 2013
109 Mistreanu Cristina Moldova 3733 Feb
01, 2013
110 Groza Ana Moldova Feb 07, 2013
111 Edgar Moldova MD-2002 Feb 07, 2013
112 Marcela Barabaş Moldova 2043 Feb 07, 2013
113 Adrian Cushnir Moldova 7209 Feb 07,
2013
114 Lenka Beregoi Moldova Feb 07, 2013
115 Dima Pahomi Moldova 2010 Feb 07, 2013
116 Gustiuc Petru Moldova Feb 07, 2013
117 Aurelia Moldova Feb 07, 2013
118 Costea Culea Moldova +373 Feb 07, 2013
119 Cristina Emilian Moldova Feb 08, 2013
120 Irina Iurievna Moldova Feb 08, 2013
121 Mihai Damian Moldova 4313 Feb 09, 2013
122 Rebeja Natalia Moldova Feb 09, 2013
123 Ilinka Ciugurean Moldova Feb 11, 2013
124 Diana Diancik Moldova Feb 11, 2013
125 Natalia Sterbet United Kingdom SE18
4LT Feb 20, 2013
126 Victoria Bumbu Moldova 2019 Apr 05,
2013
127 Cristina Moldova Apr 05, 2013
128 Eugen Frunza Moldova MD-6826 Apr 21,
2013
129 Valeriu Cernalevschi Moldova 7234 May
30, 2013NME
COUNTRY POSTAL CODE DA SIGNED
130 Vadim Chitoroaga Moldova 2012 Jun 27,
2013
131 Emil Moldova 2012 Jul 04, 2013
132 Bivol Oleg
Moldova 2025 Jul 04, 2013
133 Cristina Caraus Moldova
3000 Jul 04, 2013De ziua SUA, Generatia "Next" lanseaza promo spotul petitiei deschise catre compania Moldcell
.bmp)
La orele de marketing, discutand despre practicile de marketing aplicate de comapniile autohtone, am convenit cu studentii de la facultatea de Business si Administrare, ASEM, sa initiem o actiune prin care sa le comunicam celor de la Moldcell (singura companie de telefonie mobila din Moldova, care practica taxa de 1 leu pentru apelarea serviciului clienti, de catre clientii de la abonament) ca taxa pentru apel catre un operator viu, este una incorecta si dezagreata de clienti.
Aceasta idee s-a transformat in miscare, miscarea in petitie iar petitia este acum insotita de un promo spot pe care l-am realizat impreuna cu studenii de la ASEM si USM.
Scopul acestei campanii este sa strangem 1100 de sustinatori dupa care vom ruga compania Moldcell sa ne ofere raspuns in scris la aceasta petitie.
Toti participantii la miscarea "Generatia "Next" impotriva taxei de 1 leu" risca sa fie primii din Republica Moldova care pot conditiona schimbarea mediului de afaceri autohton - de jos in sus, JOIN US!
P.S. Multumiri speciale aducem lui Andrei Struc, membru al Asociatiei Nationale de Marketing pentru video si design grafic.
.bmp)
La orele de marketing, discutand despre practicile de marketing aplicate de comapniile autohtone, am convenit cu studentii de la facultatea de Business si Administrare, ASEM, sa initiem o actiune prin care sa le comunicam celor de la Moldcell (singura companie de telefonie mobila din Moldova, care practica taxa de 1 leu pentru apelarea serviciului clienti, de catre clientii de la abonament) ca taxa pentru apel catre un operator viu, este una incorecta si dezagreata de clienti.
Aceasta idee s-a transformat in miscare, miscarea in petitie iar petitia este acum insotita de un promo spot pe care l-am realizat impreuna cu studenii de la ASEM si USM.
Scopul acestei campanii este sa strangem 1100 de sustinatori dupa care vom ruga compania Moldcell sa ne ofere raspuns in scris la aceasta petitie.
Toti participantii la miscarea "Generatia "Next" impotriva taxei de 1 leu" risca sa fie primii din Republica Moldova care pot conditiona schimbarea mediului de afaceri autohton - de jos in sus, JOIN US!
P.S. Multumiri speciale aducem lui Andrei Struc, membru al Asociatiei Nationale de Marketing pentru video si design grafic.Responsabilitate prin achiziție!
Cu totii achiztionam bunuri si servicii dar suntem constienti de impactul deciziei pe care o facem?
Comportamentul nostru de consum, împreună cu alți factori, vin să trimită mesaje în jur. Toate acțiunile pe care le facem vin să servească drept stimuli pentru acțiunile sau inacțiunile altora.
Comportamentul nostru de consum vine să servească drept stimul pentru cei din jur. Orice act de achiziție este un stimul.
Atunci când cumpărăm un pachet de gume de mestecat marca ”X”, bombardăm pe cei din jur cu stimuli. Mesajele care sunt expediate în timpul achiziției sunt din cele mai variate și în mare parte depind de percepția celor din jur.
Astfel urmare a achiziției unei gume marca ”X” cineva ar putea să vrea și el să achiziționeze această marcă sau ar putea crede despre mine ca sunt un snob, sau ca merg la o întâlnire cu o tipă și că atunci când mergi la întâlnire cu vreo tipă trebuie să-ți cumperi guma de mestecat marca ”X”.
În timpul consumului produsului de marca ”X”, continui să-i bombardezi pe cei din jur cu stimuli.
De ce mă preocupă acest subiect?
Pentru că, consumul poate fi utilizat drept un instrument prin care poți influența grupuri de indivizi și tocmai de aceea în timpul achiziției trebuie să fii responsabil nu doar față de tine și mediu ci și față de ceilalți consumatori.
Indiferent de ce cumperi și unde cumperi transmiți stimuli care pot modifica comportamentul de consum, credințele și atitudinile celor din jur, și asta ar trebui să te facă responsabil.
Dacă ești conștient de acest efect secundar al consumului poți face uz de acest instrument pentru a schimba grupuri de indivizi.
Ne plângem pe semenii care nu respectă niște reguli de etică sau conduită în societate și neglijăm aspectul influențării acestor indivizi prin comportamentul propriu.
Fără propagandă, fără interacțiune directă putem schimba oamenii din jurul nostru.
Consumând de o manieră responsabilă produse pe care le considerăm bune, sănătoase, inofensive pentru mediu - transmitem semnale celor din jur care vor fi influențați de comportamentul nostru de consum.
Conducând un Prius trimiți mesaje care pot să sensibilizeze opinia publică referitoare la starea mediului sau pot descuraja consumatorii să achiziționeze mașini cu capacitate cilindrică, și consum mare.
Astăzi vreau să vă vorbesc de TOMS și de oamenii care înțeleg componenta de modificare a oamenilor din jur prin propriile decizii de consum.
În momentul în care o persoană poartă încălțăminte de la TOMS el trimite mesaje referitoare la milioane de copii de pe glob care nu au încălțăminte și din această cauză se îmbolnăvesc de boli ce apar din contactul murdării cu zonele lezate ale picioarelor.
Cumpărând o pereche de încălțăminte TOMS consumatorii sponsorizează o pereche de încălțăminte identică pentru un copil ce nu are cu ce se încălța.
În momentul în care cei din jur iți văd și-ți evaluează decizia de achiziție, se poate întâmpla să le influențezi consumul lor. Astfel oamenii se pot uni, prin consum, în jurul valorilor care, cu adevărat contează.
TOMS ii adună pe cei care au istoria lor de consum cu impact și o pune la dispoziția celorlalți consumatori spre analiza.
Eu vă propun ca la fiecare achiziție și consum pe care le facem să fim conștienți de mesajele pe care le trimitem în jur.
Vă urez să faceți doar achiziții responsabile!
Concurs: Cel mai bun proiect de marketing, editia a II-a
Va indemn sa participati la cel mai interesant si mai tentant consurs de marketing din istoria ASEM. In calitate de membru al juriului, abia astept sa va analizez proiectele, ne vedem in finala!
In data de 4 februarie 2013 începe inscrierea la cel mai asteptat concurs al anului - "Cel mai bun proiect de marketing ediția a II-a".
Sponsorul general al concursului - Student Adventure, a marit fondul de premiere pentru participanți.
Astfel anul acesta fondul de premiere constituie 800 USD.
Concursul consta in efectuarea unui studiu de piata la o tema prestabilita. Dupa inscrierea in concurs a echipei aceasta va primi tema si obiectivele studiului. Echipa va trebui sa elaboreze chestionarul sa esantioneze si sa recolteze prelucreze si analizeze informatiile.
Raportul studiului impreuna cu concluziile is recomandarile echipei vor fi prezentate comisiei, care va alege finalistii. In ultima etapa a concursului finalistii vor prezenta personal proiectul si vor raspunde la intrebarile membrilor juriului.
Pentru participarea la concurs va puteti inscrie grupul trimitand un mail la adresa: celmaibunproiectdemarketing@gmail.com. In e-mail veti indica: Numele prenumele membrilor grupului (minim 3 maxim 8), universitatea, facultatea, specializarea si anul de studii dar si brandul echipei.
Deadline pentru inscrirea in concurs -este 15 februarie ora 23:59
Dupa inscrirea in concurs veti primi trusa participantului, tema si obiectivele studiului pe care urmeaza sa-l efectuati.
Plan de desfăsurare a concursului:
Demararea proiectului 4 februarie.
Înscrierea participanților 4 - 15februarie.
Efectuarea studiului 18 februarie -15 martie.
Selecția finalistilor 18-23 maritie.
Finala 23-30 martie 2013.
Depaseste-ti limitele - accepta provocarea!
Ne vedem in finala!
*Concurs sponsorizat de Student Adventure, organizatori: Asociatia Nationala de Marketing, Facultatea de Business si Administrarea Afacerilor (ASEM).
Va indemn sa participati la cel mai interesant si mai tentant consurs de marketing din istoria ASEM. In calitate de membru al juriului, abia astept sa va analizez proiectele, ne vedem in finala!
In data de 4 februarie 2013 începe inscrierea la cel mai asteptat concurs al anului - "Cel mai bun proiect de marketing ediția a II-a".
Sponsorul general al concursului - Student Adventure, a marit fondul de premiere pentru participanți.
Astfel anul acesta fondul de premiere constituie 800 USD.
Concursul consta in efectuarea unui studiu de piata la o tema prestabilita. Dupa inscrierea in concurs a echipei aceasta va primi tema si obiectivele studiului. Echipa va trebui sa elaboreze chestionarul sa esantioneze si sa recolteze prelucreze si analizeze informatiile.
Raportul studiului impreuna cu concluziile is recomandarile echipei vor fi prezentate comisiei, care va alege finalistii. In ultima etapa a concursului finalistii vor prezenta personal proiectul si vor raspunde la intrebarile membrilor juriului.
Pentru participarea la concurs va puteti inscrie grupul trimitand un mail la adresa: celmaibunproiectdemarketing@gmail.com. In e-mail veti indica: Numele prenumele membrilor grupului (minim 3 maxim 8), universitatea, facultatea, specializarea si anul de studii dar si brandul echipei.
Deadline pentru inscrirea in concurs -este 15 februarie ora 23:59
Dupa inscrirea in concurs veti primi trusa participantului, tema si obiectivele studiului pe care urmeaza sa-l efectuati.
Plan de desfăsurare a concursului:
Demararea proiectului 4 februarie.
Înscrierea participanților 4 - 15februarie.
Efectuarea studiului 18 februarie -15 martie.
Selecția finalistilor 18-23 maritie.
Finala 23-30 martie 2013.
Depaseste-ti limitele - accepta provocarea!
Ne vedem in finala!
*Concurs sponsorizat de Student Adventure, organizatori: Asociatia Nationala de Marketing, Facultatea de Business si Administrarea Afacerilor (ASEM).Postarea s-a transformat in miscare!
Urmare a postarii anterioare, am creat o cauza pe causes.com. Pin intermediul acestui instrument vrem sa incercam sa facem o miscare. Sunt convins ca eforturile consolidate ale consumatorilor pot face diferenta si de aceea am creat aceasta cauza. Intentia este de a mobiliza consumatorii nemultumiti intr-o miscare ce ar incerca sa schimbe modul in care compania Moldcell face afaceri.
Miscarea intruneste clienții Moldcell, care vor compania lor sa devina mai buna și de aceea solicita acesteia sa elimine taxa de 1 leu pentru apelul către serviciul clienți.
Dacă administrația Moldcell nu va răspunde solicitării clienților atunci aceasta va însemna ca, companiei nu-i pasa de clienți ci doar de banii lor.
Lansez un apel deschis catre toti cititorii acesui blog sa se alature acestei cauze si sa semneze petitia adresata companiei Moldcell.
Semnând această petiție participi la intenția de a modifica mediul de afaceri din Republica Moldova. Tu vei fi printre cei care, primii, au încercat să scrie istoria mediului de afaceri autohton de jos în sus și nu invers. Arată că ai voce, fă-te auzit!
Urmare a postarii anterioare, am creat o cauza pe causes.com. Pin intermediul acestui instrument vrem sa incercam sa facem o miscare. Sunt convins ca eforturile consolidate ale consumatorilor pot face diferenta si de aceea am creat aceasta cauza. Intentia este de a mobiliza consumatorii nemultumiti intr-o miscare ce ar incerca sa schimbe modul in care compania Moldcell face afaceri.
Miscarea intruneste clienții Moldcell, care vor compania lor sa devina mai buna și de aceea solicita acesteia sa elimine taxa de 1 leu pentru apelul către serviciul clienți.
Dacă administrația Moldcell nu va răspunde solicitării clienților atunci aceasta va însemna ca, companiei nu-i pasa de clienți ci doar de banii lor.
Lansez un apel deschis catre toti cititorii acesui blog sa se alature acestei cauze si sa semneze petitia adresata companiei Moldcell.
Semnând această petiție participi la intenția de a modifica mediul de afaceri din Republica Moldova. Tu vei fi printre cei care, primii, au încercat să scrie istoria mediului de afaceri autohton de jos în sus și nu invers. Arată că ai voce, fă-te auzit!
Moldcell nu are nevoie de clienti
Moldcell nu are nevoie de clienți!
Serviciul relații clienți de la Moldecell este cu plata. Pentru acest serviciu nu plătești cu minute de convorbiri în rețea ci plătești taxa de 1 leu. Ca să vezi, nici compania nu pune preț pe minutele în rețea.
La nivel mondial concepțiile asupra marketingului se schimbă, intrăm într-o nouă eră, era marketingului relațional în care contează relația cu consumatorul, de aici și necesitatea diversificării modalităților de comunicare. În timp ce companiile cu renume își intensifică comunicarea cu consumatorii și o personalizează - Moldcell renunță la serviciul clientelă gratuit. Consumatorul apelează serviciu clienți în momentul în care are o problemă.
Dacă consumatorul are o problemă în utilizarea serviciilor companiei aceasta înseamnă că, compania ratează niște încasări pe care le-ar fi realizat în cazul în care consumatorul elimina constrângerea. Cu alte cuvinte omul nu poate telefona pe motiv că îi sunt blocate apelurile de ieșire și nici nu poate beneficia de asistența companiei pentru ca nu are 1 leu pe cont ca să apeleze serviciul clientelă. Clientul nu înțelege de ce îi sunt blocate apelurile de ieșire, consideră că i se face o nedreptate, crește frustrarea și scade percepția asupra nivelului de servire a companiei.
În zadar Moldcell cheltuie milioane de lei pe comunicarea tv, transmițând mesajul că se gândește la client dacă în practică taxează apelurile către serviciul clienți. O astfel de abordare este cu siguranță păguboasă și nu se încadrează în spiritul marketingului de tip ”3.0”.
Oficialii de la companie ar putea sa-mi imputeze faptul că au lăsat disponibile suficiente instrumente de comunicare gratuite gen chat-ul sau e-mail-ul sau linia fixă.
Problema este că segmentul de piață țintă a companiei sunt persoane tinere și mobile. Aceasta înseamnă că internetul lor ar putea să fie și el mobil și în momentul în care sunt blocate apelurile de ieșire, în mod implicit ar putea fi restricționat și accesul la internet asa se face că, clientul este izolat de orice posibilitate de comunicare cu prestatorul. Incapacitatea de comunicare cu reprezentanții companiei poate afecta ireversibil modul de percepție a nivelului de servire și poate afecta poziționarea companiei în mintea consumatorului.
Capac peste toate este și faptul că pretinsul chat, nici pe departe nu este un chat ci mai curând este un fel de contact form cu răspuns ulterior. Pentru a folosi instrumentele web ți se cere înregistrare, logare și dacă uiți parola nu mai poți să te înregistrezi repetat și întâmpini dificultăți în recuperarea parolei vechi.
Înțeleg intențiile companiei de optimizare a costurilor și de propulsare a serviciilor de credit pentru clienți dar aceste măsuri nu au nimic comun cu orientarea spre consumator. Renunțarea la serviciul clienți gratuit poate da rezultate, financiare, pozitive pe termen scurt dar nu și pe termen mediu sau lung, fără să mai pomenim de impactul acestei măsuri asupra imaginii și poziționării companiei.
p.s. Compania ”Nurse Next Door” din Vancouver oferă câte un ”apple pie” pentru fiecare reclamație primită în semn de recunoștință pentru clienții care au cheltuit timp pentru a comunica companiei o problemă.
Sunt în așteptarea plăcintei.
Moldcell nu are nevoie de clienți!
Serviciul relații clienți de la Moldecell este cu plata. Pentru acest serviciu nu plătești cu minute de convorbiri în rețea ci plătești taxa de 1 leu. Ca să vezi, nici compania nu pune preț pe minutele în rețea.
La nivel mondial concepțiile asupra marketingului se schimbă, intrăm într-o nouă eră, era marketingului relațional în care contează relația cu consumatorul, de aici și necesitatea diversificării modalităților de comunicare. În timp ce companiile cu renume își intensifică comunicarea cu consumatorii și o personalizează - Moldcell renunță la serviciul clientelă gratuit. Consumatorul apelează serviciu clienți în momentul în care are o problemă.
Dacă consumatorul are o problemă în utilizarea serviciilor companiei aceasta înseamnă că, compania ratează niște încasări pe care le-ar fi realizat în cazul în care consumatorul elimina constrângerea. Cu alte cuvinte omul nu poate telefona pe motiv că îi sunt blocate apelurile de ieșire și nici nu poate beneficia de asistența companiei pentru ca nu are 1 leu pe cont ca să apeleze serviciul clientelă. Clientul nu înțelege de ce îi sunt blocate apelurile de ieșire, consideră că i se face o nedreptate, crește frustrarea și scade percepția asupra nivelului de servire a companiei.
În zadar Moldcell cheltuie milioane de lei pe comunicarea tv, transmițând mesajul că se gândește la client dacă în practică taxează apelurile către serviciul clienți. O astfel de abordare este cu siguranță păguboasă și nu se încadrează în spiritul marketingului de tip ”3.0”.
Oficialii de la companie ar putea sa-mi imputeze faptul că au lăsat disponibile suficiente instrumente de comunicare gratuite gen chat-ul sau e-mail-ul sau linia fixă.
Problema este că segmentul de piață țintă a companiei sunt persoane tinere și mobile. Aceasta înseamnă că internetul lor ar putea să fie și el mobil și în momentul în care sunt blocate apelurile de ieșire, în mod implicit ar putea fi restricționat și accesul la internet asa se face că, clientul este izolat de orice posibilitate de comunicare cu prestatorul. Incapacitatea de comunicare cu reprezentanții companiei poate afecta ireversibil modul de percepție a nivelului de servire și poate afecta poziționarea companiei în mintea consumatorului.
Capac peste toate este și faptul că pretinsul chat, nici pe departe nu este un chat ci mai curând este un fel de contact form cu răspuns ulterior. Pentru a folosi instrumentele web ți se cere înregistrare, logare și dacă uiți parola nu mai poți să te înregistrezi repetat și întâmpini dificultăți în recuperarea parolei vechi.
Înțeleg intențiile companiei de optimizare a costurilor și de propulsare a serviciilor de credit pentru clienți dar aceste măsuri nu au nimic comun cu orientarea spre consumator. Renunțarea la serviciul clienți gratuit poate da rezultate, financiare, pozitive pe termen scurt dar nu și pe termen mediu sau lung, fără să mai pomenim de impactul acestei măsuri asupra imaginii și poziționării companiei.
p.s. Compania ”Nurse Next Door” din Vancouver oferă câte un ”apple pie” pentru fiecare reclamație primită în semn de recunoștință pentru clienții care au cheltuit timp pentru a comunica companiei o problemă.
Sunt în așteptarea plăcintei.
Rezultate TEST II
Rezultate test II Marketing și Logistica
Comentează rezultatele!
ba117
MKL 105
Barcaru Alexandra
9
Bivol Oleg
7
Tabara Diana
9
Cantir Doina
6
Domenco Alexandru
7
Cerlat Iana
6
Bulicanu Lilian
5
Levitcaia Irina
6
Pop Marcela
7
Gaibu Dorin
10
Petrenco A
6
Durnescu Silvia
9
Chiriac Denis
6
Tumco Diana
9
Sciur Elena
6
Grigoras Irina
9
Bargan Olga
7
Racu Rodica
6
Beregoi Elena
6
Padure Natalia
8
Cristea Elena
5
Grosu Catalina
8
Tasca Sofia
5
Tanasoglu Nadea
9
Savca Dorin
8
Midrigan Maria
8
Cecan Steliana
10
Tanas Alina
9
Isac Eugen
8
Plamadeala Zinaida
8
Barcar Alisa
6
Uzun Tudor
9
Florea Alexandru
8
Moldovan Olga
9
MKL 104
MKL 106
Jilihovschi Eudochia
9
Mija Artur
8
Ochinca Natalia
6
Fratescu Sergiu
8
Stavila Constanta
5
Luta Nicolae
9
Ivancea Olesea
6
Baiesu Victoria
8
Stropsa Natalia
9
Cozma Leana
8
Sofroni Victoria
9
Miron Valeria
10
Grosu Octavian
7
Pirlici Alisa
8
Damian Victoria
7
Carazan Mihaela
6
Gavajuc Maria
5
Turcanu Lidia
7
Balan Codrean Ion
6
Varzari A
5
Florea Andrei
8
Gilca Beatricia
5
Bologan Iulia
9
Ionas Viorica
9
Ungureanu Dumitrita
6
Clipa Victorita
7
Glutnic Cristina
6
Timofti Alina
7
Vatavu Irina
7
Postica Galina
6
Gindac Marina
10
Mocanu Eugen
6
Buga Natalia
7
Balan Victor
5
Postoronca Daniela
8
Turchina Tatiana
6
Plugaru Ina
7
Ciobanu Vasile
7
Paiu Cristina
7
MKL 102
MKL 101
Malarciuc Elena
8
Cucuta Cristina
10
Jolcovschi Olesea
10
Pintiliciuc C
7
Zmeu Diana
5
Bivol Maria
10
Zamaneagra Erica
9
Gonta Elena
7
Filipp Olga
6
Pintescu A
7
Iacob Ion
8
Mozan Alexandru
9
Andrusca Cristina
5
Matasa Mihaela
6
Casapu Victoria
5
Balan Stela
7
Samohin Victoria
10
Ciolac Gheorghii
6
Casapu Elena
5
Dobris Vadim
5
Gavrilita Liuba
8
Iurco Doina
5
Martiniuc Elena
5
Garabagiu Vlad
9
Curbet Ana
5
Danilis Daniel
7
Muntean Dumitru
6
Sofroni Grigore
10
Andriuta Marina
7
Topala Ana
9
Preasca Tatiana
5
Birca Sergiu
7
MKL 103
BA 114
Tiganescu Cristina
5
Moisei Eugen
5
Cuschevici Cristina
9
Tomasciuc Cristina
5
Apostol Irina
9
Madan Dan
5
Darii Victoria
9
Danii Victor
5
Gheorghita Eugen
7
Brtasoveanu Mihaela
10
Cosnirca Viorel
6
Pascaru Ion
5
Babin Sofia
10
Balica Mihai
5
Cuciuc Nicolae
7
Platon Serghei
5
Fintina Mariana
10
Zinovii Ana
6
Sarcov Evelina
10
Blindu Marcela
8
Sprincen Victoria
8
Rusu Cristina
6
Gilca Rodica
6
Ceban Doina
7
Calugareanu Dmitrii
7
Ursu Maria
6
Bragari Alex
9
Tudor Lucia
8
Vacari Veronica
8
Baltanu Roman
8
Rudoi Alexandru
10
Railean Vadim
5
Cazacu Alina
10
Malachi Irina
8
Ba 111
Ba 112
Nebunelea Irina
7
Caraus Cristina
8
Ababii Olga
6
Durnea Ludmila
8
Erezanu Mariana
5
Servitenco Adriana
6
Vizdoaga Mariana
10
Balaban Anastasia
7
Solomon Cristina
6
Culea Constantin
10
Bordan Zinaida Vitalie
7
Gori Victoria
10
Sirbu Ion
5
Cotman Alexandru
8
Paladi Natalia
7
Savga Denis
5
Muntean Vladislav
5
Tonu Victor
5
Iordan Tatiana
5
Oleiniciuc Anastasia
10
Sidor Vasile
10
Cusnir Adrian
8
Macovei Svetlana
9
Sirbu Cristina
8
Ciubotaru Edgar
7
Minascurta Igor
8
Ciortan Stefan
9
Ba 116
Ba 115
Tatarenco Olga
10
Sarau Daniela
10
Prepelita Alexandru
10
Chilovatii Veaceslav
5
Axente Ana
9
Rusu Cristian
5
Sacara Argentina
10
Zolotusca Maxim
9
Munteanu Oleg
9
Cociorva Dumitru
8
Vintu Verginia
9
Molea Mihai
5
Leontiev Alexandra
6
Munteanu Ana Maria
9
Tataru Verginia
8
Tudor Laurentia
5
Nanii Iulia
8
Cojocaru Tamara
5
Samson Natalia
5
Crutoi Mihail
10
Farama Mariana
9
Muntean Vasile
6
Toderas Sergiu
9
Covrig Eugeniu
8
Petcu Alina
10
Levinte Petru
5
Gariuc Corina
9
Ceban Andrian
9
Bujac Marina
5
Steporjinschi V
5
BA 113
Stirbet Irina
8
Eni Vadim
6
Boghiu Victoria
10
Cebanu Mihaela
3
Girbu Cristi
6
Cojocaru Nadejda
8
Gherdeleanu Ion
9
Panis Irina
9
Rebeja Cristina
6
Ciugurean Ilinca
8
Emilian Cristina
8
Zdorov Snejana
6
Sirbu Sergiu
8
Capatina Ion
9
Mihalache Doina
9
Punga Alina
5
Rilschii Nicolae
6
Rebeja Natalia
10
Birca
5
La multi ani pentru ANM
De 1 decembrie ANM implineste 1 an.
Ne-am nascut odata cu România ! La multi ani!
Mediul de afaceri din Republica Moldova este unul inadecvat pentru vremea în care trăim. Realitățile de astăzi impun schimbări de conținut asupra modului în care se desfășoară activitatea antreprenorială din Moldova. Astăzi este inadmisibil sa avem o abordare ruptă din orientarea spre producție sau spre vânzări. Este timpul ca mediul de afaceri să se orienteze cu desăvârșire spre nevoile consumatorilor și asupra modalităților eficiente de satisfacere a acestora. Asociația Națională de Marketing reprezintă o organizație nonguvernamentala care își propune să ajusteze mediul de marketing din Republica Moldova la realitățile secolului XXI. În această ordine de idei, membrii ANM au stabilit următoarele priorități:
pentru mai multa informatie accesati aici
De 1 decembrie ANM implineste 1 an.
Ne-am nascut odata cu România ! La multi ani!
Mediul de afaceri din Republica Moldova este unul inadecvat pentru vremea în care trăim. Realitățile de astăzi impun schimbări de conținut asupra modului în care se desfășoară activitatea antreprenorială din Moldova. Astăzi este inadmisibil sa avem o abordare ruptă din orientarea spre producție sau spre vânzări. Este timpul ca mediul de afaceri să se orienteze cu desăvârșire spre nevoile consumatorilor și asupra modalităților eficiente de satisfacere a acestora. Asociația Națională de Marketing reprezintă o organizație nonguvernamentala care își propune să ajusteze mediul de marketing din Republica Moldova la realitățile secolului XXI. În această ordine de idei, membrii ANM au stabilit următoarele priorități:
pentru mai multa informatie accesati aiciANM si studiul perceptiei economiei Nationale
Astăzi 28/11/2012, Asociația Naționala de Marketing a organizat conferința de presă cu tema: Studiul percepției de către cetățenii Republicii Moldova a stării economiei naționale. Conferința va avea loc în sala de conferințe AIS Moldpres, cu începere de la ora 11:00. În cadrul conferinței au fost făcute publice rezultatele studiului realizat de către Asociația Națională de Marketing.
Rezultate Test I 2012 specializarile MKL si BAA
Comentati rezultatele testarilor mai jos, ce ati vrea sa modificam in modul de desfasurare a testelor?
grupa MKL 103
grupa MKL102
Nume Prenume
Nota
Nume Prenume
Nota
Bragari AL
9
Samohin Victoria
5
Cazacu Alina
9
Jolcovschii Olesea
8
Vacari Veronica
9
Andrusca Cristina
5
Apostol Irina
6
Preasca Tatiana
5
Sarcov Evelina
10
Zamaneagra Erica
8
Sprancean Victoria
9.5
Malarciuc Elena
7
Butco Vasile
5
Andriuta Marina
7
Rudoi Alexandru
9
Martiniuc Elena
5
Calugareanu Dumitru
6.5
Danii Andrei
5
Babin Sofia
9
Gavrilita Liuba
6
Darii Victoria
10
Iacov Ion
7.5
Tiganescu Cristina
5
Fantana Marina
9.5
Sincumamii Silvia
8.5
Gilca Rodica
5
Cosnirca Viorel
6
Cuschevici Cristina
10
Cuciuc Nicolae
7
Gheorghita Eugeniu
5
MKL 104
MKL 105
Jurat Catalina
10
Bivol Oleg
6.5
Bologan Iulia
10
Tanas Alina
8
Gavajuc Maria
7
Tumco Diana
9
Arapan Nadejda
5
Grigoras Irina
8
Mindrescu Elena
5
Florea Alexandru
6.5
Gindac Marina
8
Plamadeala Zina
10
Ochinca Natalia
6.5
Midrigan Maria
9
Vatavu Irina
9
Osipova Tatiana
5
Damian Victoria
8
Barcar Alisa
6
Sofroni Victoria
9.5
Uzun Tudor
8
Ungureanu Dumitrita
8
Padure Natalia
8.5
Grosu Octavian
5
Moldovan O.
10
Florea Andrei
9
Tanasoglu Nadea
10
Balan-Codreanu Ion
6
Gaibu Dorin
9
Ivancea Olesea
5
Durnescu Silvia
10
Buga Natalia
5
Cantir Doina
8.5
Jilihovschi Eudochia
9.5
Racu Rodica
8
Plugaru Ina
9
Grosu Catalina
10
Stavila Constanta
5
Sosna Anastasia
9
Glutnic Cristina
5
Cerlat Iana
8.3
Stropsa Natalia
8
Levitcaia Irina
9
Postoronca Daniela
8.5
Pirtac Mihai
5
MKL 106
MKL 101
Miron Valeria
9
Balan Stela
6.5
Clipa Victorita
10
Sofroni Grigore
6
Gilca Beatricia
5
Gonta Elena
5
Carazan Mihaela
5
Topala Ana
7.5
Mocanu Eugen
5
Garabagiu Vlad
8.5
Timofti Alina
8.5
Catarau Maria
7
Pavaloi Nionila
9.5
Bivol Maria
10
Turchina Tatiana
5
Cucuta Cristina
8.5
Cerescu Nicolae
8.5
Duhlicher Corina
5
Postica Galina
5
Dobris Vadim
6
Balan Victor
5
Pintescu Alexandru
7
Luta Nicolae
8.5
Josu Veronica
5
Cozma Leana
7
Ionas Viorica
9.5
Pirlici Alisa
10
Turcanu Lidia
9
Baiesu Victoria
9
Ciobanu Vasile
6
Fratescu Sergiu
8
BA 111
BA 112
Vizdoaga Mariana
10
Sirbu Cristina
6.5
Muntean Vladislav
5
Minascurta Igor
5
Ababii Olga
6
Sidor Vasile
10
Nebunelea Irina
8
Servitenco Adriana
8
Erezanu Mariana
5
Surdu Claudia
5
Simonov Alina
6
Macari Svetlana
9.5
Solomin Cristina
8
Cotman Alexandru
5.5
Bordan Zinaida Vitalie
9
Ciortan Stefan
5.5
Sirbu Ion
5
Caraus Cristina
7
Paladi Natalia
7.5
Oleiniciuc Anastasia
9
Mosnegutu Doina
6
Durnea Ludmila
9
Iordan Tatiana
5
Balaban Anastasia
5
Savga Denis
5
Tintiuc Dumitru
5
ore Victoria
10
Casian Andrei
7
Cusnir Adrian
7
Ciubotaru Edgar
5
Chirilov Adriana
5
Culea Constantin
6
BA 114
BA 115
Platon Sergiu
5
Covrig Eugeniu
5
Arseni Ion
5.5
Muntean Vasile
5
Rusu Cristina
10
Munteanu Ana Maria
10
Malachi Irina
8.5
Eni Vadim
7
Brasoveanu Mihaela
9
Ceban Adrian
8.5
Ursu Maria
7
Cociorva Dumitru
8.5
Baltnu Roman
8.5
Crutoi Mihail
9
Zinovii Ana
5
Tudor Laurentia
5
Blindu Marcela
8.5
Chilovatii Veaceslav
5
Moisei Eugen
5
Levinte Petru
5
Ceban Doina
8
Bujac Marina
6.5
Tudor Lucia
6.5
Steporjinskii Veronica
6
Tamasciuc Cristina
5
Rusu Cristian
5
Zalotusca Maxim
6
Cojocaru Tatiana
5
BA 116
BA 117
Samson Natalia
5
Matruc Irinuta
7
Gariuc Corina
9.5
Petrenco Alina
9.5
Tatarenco Olga
9.5
Pop Marcela
7
Toderas Sergiu
5
Barcaru Alexandra
7
Petcu Alina
10
Sciur Elena
8
Farima Mariana
5
Cristea Elena
6
Sacara Argentina
8.5
Gustiuc Petru
7
Munteanu Oleg
6.5
Beregoi Elena
6
Axenti Ana
7
Domenco Aleandru
7.5
Tulbure Marina
6
Tabara diana
10
Prepelita Alexandru
8
Bargan Olga
7
Capatina Victor
5
Tasca Sofia
6
Leontiev Alexandra
8.5
Cecan Steliana
7
Vintu Virgina
9.5
Musteata Ion
6
Nanii Iulia
5
Bulican Lilian
7
Lisan Ion
6
Isac Eugeniu
7
Chiriac Denis
8
Savca Denis
7
BA 113
Mihalache Doina
9
Emilian Cristina
6.5
Rebeja Natalia
9
Zdorov Snejana
5
Sterlet Irina
9
Sirbu Sergiu
5
Panis Irina
8
Gherdeleanu Ion
6
Capatina Ion
5
Rebeja Cristina
6
Panga Alina
5
Ciugurean Ilinca
7.5
Ceban Mihaela
6
Girbu Cristian
5
Boghiu Voctoria
6.5
Cojocaru Nadejda
6
Rezultate examen logisitca internationala COMEX
Rezultate examen logisitca internationala, master, specializarea COMEX, grupa 111m.
comenteaza rezultatele aici
Nume
prenume
reusita
examen
Rusu
Alisa
10
9
Dumitras
Elena
10
10
Ernu
Petru
9
8
Chirvas
Cristina
10
8
Stoian
Cristina
10
10
Turuta
Greta
10
10
Balan
Diana
10
7
Ghidirim
Ana
10
6
Port
Sofia
10
10
Ojovanu
Aliona
8
8
Paladii
Rodica
10
10
Arteni
Mihaela
10
9
Sirbu
Tatiana
8
10
Popov
Artiom
10
9
Diru
Sergiu
10
6
Melentiev
Denis
9
10
Sicora
Olga
9
9
Grosu
Olga
10
8
Zagorodniuc
Victoria
9
8
Turtureanu
Oxana
9
8
Gutu
Maria
10
10
Eremia
Viorel
9
9
Racila
Evghenii
9
7
Dodon
Aliona
9
6
Gasnas
Andrei
9
7
Cioban
Mihail
10
8
Turcan
Roman
8
6
Brinzila
Victoria
8
6
Rezultate examen Logistica Integrata
Rezultatele examenului la disciplina Logisitca Integrata (Master an II).
Nume prenume
Nota
Groza Victor
6
Cuzmici Irina
6
Rotarov Roman
9
Ursachi Natalia
9
Cernogal lorina
7
Rusu Irina
7
Cernavca Victor
10
Bragari Tudor
10
Tanasiev Cristina
10
Nazarov Ana
6
Rotari Ana
10
Sorocean Lucia
8
Busneac Ana
10
Tavaluc Anna
6
Chiperi Viorica
9.5
Vlas Iurie
8
Comenteaza rezultatele aici
Rezultate examen Logistica Interna
Rezultate examen Logistica Interna
Nume
prenume
Nota
Otgon
Georgeta
9
Groza
Victor
9
Sorocean
Lucia
6
Rotari
Ana
10
Busneac
Ana
8
Tavaluc
Ana
5
Ursachi
Natalia
9
Rotarov
Roman
9
Rusu
Irina
7
Cernavca
Victor
10
Bragari
Tudor
7
Tanasiev
Cristina
8
Chiperi
Viorica
10
Vlas
Iurie
9
Nazarov
Ana
5
Cuzmici
Irina
9
Rezultate examen Logistica Interna
Nume
prenume
Nota
Otgon
Georgeta
9
Groza
Victor
9
Sorocean
Lucia
6
Rotari
Ana
10
Busneac
Ana
8
Tavaluc
Ana
5
Ursachi
Natalia
9
Rotarov
Roman
9
Rusu
Irina
7
Cernavca
Victor
10
Bragari
Tudor
7
Tanasiev
Cristina
8
Chiperi
Viorica
10
Vlas
Iurie
9
Nazarov
Ana
5
Cuzmici
Irina
9
Ora de catedra se muta pentru vineri ora 10:00
Ora de catedra se muta pentru vineri ora 10:00. Atentie masteranzi: teza de masterat trebuie prezentata la catedra pana pe 5 mai ora 11.