Blogul Cercetatorului in Economie Rapcea Vitalie

Dacă alte modificări la politica bugetar-fiscală au fost reflectate mai mult în mass media atunci modificarea aplicată la articolul 96 al codului fiscal a fost ignorată cu desăvârșire.  În redacția veche, liniuța 5 a acestui articol prevedea aplicarea cotei de 8% TVA pentru producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova. În conformitatea cu prevederile din acest articol, pentru fructele, legumele și producția de carene vie și sacrificată produsă sau importată, se aplica o cota redusă de TVA de 8%.  Conform noilor modificări, care intră în vigoare de la 1 mai 2015, cota redusă de TVA de 8% va fi aplicată doar pentru producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960100, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 - sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214. Ce semnifică această modificare pentru cetățenii Republicii Moldova? Voi începe explicația prin trecerea în revista a unor statistici foarte relevante în înțelegerea impactului modificărilor operate. În conformitate cu cele mai recente date pe care le furnizează Biroul Național de Statistică din Republica Moldova, consumul mediu anual de carne și preparate din carne, pe cap de locuitor este de 41,6 kg, în timp ce consumul de pâine și consumul de produse de panificație este de 110 kg pe cap de locuitor.  Pentru comparație, în România, pentru aceiași perioadă, consumul mediu anual de carne per capita era cu aproximativ 17 kg mai mare, cu toate acestea România este printre codașii Europei la acest capitol. De remarcat aicea că nu ne referim la calitatea cărnii ci vom discuta doar de aspectul cantitativ al acesteia. Dacă ar fi să luăm în discuție și calitatea cărnii și a produselor din carne atunci rezultatele ar fi cu totul descurajatoare. Un alt detaliu statistic foarte important ține de faptul că în conformitate cu datele comtrade pentru 2013 (cele mai recente date disponibile), Republica Moldova a exportat carne și produse din carne, în valoare de 18,77 milioane USD și a importat carne și produse din carne în valoare de 45,57 milioane USD, ceea ce înseamnă importuri de carne de aproximativ 2,5 ori mai mari decât exporturi. Cea mai mare parte a importurilor de carne o constituie importurile de masă sacrificată.  Astfel, conform acestor date putem constata că producția internă de carne plus importurile nete asigură un consum mediu anual per capita de 41.6 kg. (46,4 kg în mediul urban și 37,9 kg în mediul rural). În conformitate cu prevederile de la articolul 96, liniuța 5. a codului fiscal, pentru carnea sub formă de masă vie şi sacrificată, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova se aplica o cotă redusă de TVA de 8%. Prin modificările operate la acest articol, de la 1 mai, pentru carnea masă vie (cu excepția masei vii utilizate pentru înmulțire) și masă sacrificată nu va mai fi utilizată cota redusă de tva de 8%, ci cota standard, în mărime de 20%. Această modificare legislativă va determina scumpirea cărnii vii și sacrificate produse, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu minim 12%. Este de menționat că, carnea rămâne a fi una dintre cele mai importante surse de proteină, iar consumul insuficient de proteine în tandem cu un consum exagerat de carbohidrați influențează negativ calitatea vieții și poate provoca sau agrava foarte multe boli, ceea va exercita presiuni suplimentare asupra sistemului național de sănătate aflat și așa în dificultate. În conformitate cu datele incluse în Strategia Națională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, fiecare al doilea cetățean al Republicii Moldova este supraponderal, iar obezitatea, la rândul său este factor de risc major pentru diferite stări morbide din parte sistemului cardiovascular, şi nu numai.  Astfel, de la 1 mai 2015, pe lângă faptul că se va scumpi taxa de drum, accizele, scumpiri ce vor determina creșteri generalizate de preț la toate produsele, politică bugetar-fiscală pentru acest an vine cu o nouă surpriză – scumpirea cărnii, care și așa era un produs prezent pe masa moldoveanului doar de sărbători. Este de menționat aici că și pentru o bună parte din fructele și legumele produse importate și/ sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 1 mai 2015 va crește TVA-ul de la 8% la 20%.  În noile circumstanțe am putea deveni vegetarieni de nevoie! Articol publicat pentru Agora.md

Ce este o bancnota? Este un document, un bilet la purtător care da dreptul posesorului să-l preschimbe pe orice bun sau serviciu cu o valoare egală cu valoarea nominală înscrisă pe acel document.  Acest document are valoare atâta timp cat posesorul lui este încrezut ca-l va putea preschimba cu ușurință, în caz contrar  posesorii acestor bilete vor încerca să scape de ele. Primele monede erau din metale prețioase, astfel, valoarea lor nominală fiind determinată, de cele mai multe ori, de valoarea metalului din care erau bătute. Treptat, imputându-se rezervele limitate de metale prețioase în raport cu necesitățile nelimitate ale economiei reale etalonul monedă – metal prețios a fost abandonat. În 1971 dolarul SUA încetează să mai fie convertibil în aur, iar întreaga lume pășește într-o nouă eră a incertitudinii sporite. În această nouă eră valoarea monedei nu mai este asigurată decât de credibilitatea acesteia. Urmare a acordului de la Breton Woods principalele economii mondiale erau legate de dollar gratie convertibilității acestuia în aur. După ce dolarul nu mai este convertibil în aur economiile statelor națiuni continuă să apeleze la dolar pentru ași acoperi propriile emisii. Câtă masă monetară trebuie să fie în circulație? Orice emisie de monedă trebuie să fie acoperită, în caz contrar aceasta va duce la inflație. De cealaltă parte un exces controlat de monedă va determina o creștere sporită a cererii, ceea ce va crește inclinația spre investiții, determinând, la rândul său creștere economică. Astfel, o inflație controlată poate condiționa creștere economică, în timp ce o inflație prea mare poate duce la erodarea încrederii în acea monedă. O emisie suplimentară de monedă poate fi acoperită de active gen monedă străină, metale prețioase, DST, etc. Intrările de valută trimise de conaționalii noștri, alimentau consumul. În momentul în care destinatarii acestor transferuri preschimbau valuta străină în lei se condiționa creșterea masei monetare crescând în același timp rezerva BNM de valută. Experții FMI și ale altor instituții financiare internaționale avertizau factorii de decizie din Republica Moldova să relanseze cel de-al doilea motor al economiei care este producția, remitențele fiind un motor cu potențial redus care amplifica expunerea țării noastre la șocurile ce se pot produce pe piețele unde conaționalii noștri muncesc. În anul 2014 avem o creștere foarte mică a remitențelor în comparație cu 2013 și față de creșterile înregistrate în 2011 și 2012.fig.1. Dacă este să luăm în calcul și faptul că moldovenii aflați la muncă în Federația Rusă vor transfera mult mia puțini bani în 2015 atunci putem anticipa o scădere a remitențelor și deci și o scădere a creșterii economice. Deficitul balanței de cont curent se va mări, iar asta va pune presiune inflaționistă pe leu.

Fig. 1. Volumul remitențelor prin sistemul bancar și sistemele de transfer electronic Sursa: Elaborat de autor în baza statisticilor BNM. Deficitul balanței de plăți indică sumele pe care Republica Moldova le datorează pentru plata importurilor. Acest deficit rezultă din diferența dintre exporturile autohtone și importurile din exterior, inclusiv ieșirile și intrările de capital. Din fig. 2. Putem observa că deși deficitul la balanța de plați la capitolul bunuri și servicii este relativ constant, atunci deficitul global scade. Aceasta s-a întâmplat grație creșterii creditelor pe care le-a primit Republica Moldova. Deci în realitate deficitul balanței de plăți va începe să crească din momentul în care se va diminua creditarea economiei moldovenești.

Fig. 2 . Deficitul balanței de plăți a Republicii Moldova 2011-2014 Sursa: Elaborat de autor în baza statisticilor BNM Masa monetară în Republica Moldova În ianuarie 1997 masa monetară M3 (M3 = banii in circulație+ depozitele la vedere + depozitele la termen+ depozitele în valută), ajustată sezonier era de 19341 milioane lei. În ianuarie 2014, M3 era 62052 milioane lei. Astfel, expansiunea masei monetare, în tandem cu o inflație moderată, ne vorbește despre o creștere economică fig. 3.

Fig. 3. Evoluția masei monetare M3 din 2012 până în decembrie 2014. Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNM În condiții de stabilitate și creștere economică la nivel global, masa monetară crește condiționând o creștere a cererii și a investițiilor în economie. În condițiile unei incertitudini sporite, capitalul se retrage din economia reală în favoare unor active ce permit o mai bună prezervare a valorii. Astfel, economia reală se contractă. În cazul în care economia reală se contractă, iar masa monetară continuă să crească survine, inevitabil inflația. Cum funcționează creditul ca mecanism de creștere a economiei: Prin intermediul creditului agenții economici își măresc disponibilul de lichidități astfel cresc investițiile în economia reală. Crește cererea de bunuri și servicii industriale, se creează locuri de muncă, iar garanția creditului este întreprinderea și patrimoniul acesteia. Astfel, creditul în calitate de instrument monetar condiționează creștere economică. Ce a făcut BNM și complicii săi de la BEM, Banca Socială, Unibank, Parlament și Guvern? În cazul creditelor acordate de BEM acestea nu au avut ca destinație economia reală și nu au crescut cererea de bunuri și servicii industriale, și nici nu a creat locuri de muncă. Aceste credite au devenit, imediat cerere de valută. Garanțiile care stau la baza acestor credite sunt supraevaluate de sute de ori, iar unele dintre aceste garanții în general pot să nu prezinte valoare. Astfel, creditul de 1 miliar de euro nu a mers în economia reală ci s-a transformat în cerere de valută care a fost ulterior scoasă din țară. În concluzie, am asistat la o emisie suplimentară, neacoperită de aproximativ 20 miliarde lei (cifra care sper să fie concretizată după auditul contractat de BNM), adică o cerere de 1 miliard de euro. Figura 4 ilustrează comparativ cum arată emisiunea creată în 2015 față de masa monetară aflată în circulație din 2012 până în decembrie 2014.

Fig.4. Estimare valorii masei monetare actuale cu luarea în calcul a creditelor frauduloase emise de BEM, Banca Socială și Unibank. Sursă: elaborat de autor în baza statisticilor BNM și a informațiilor publice referitoare le creditele acordate de cele 3 instituții bancare. Astfel, masa monetară a fost mărită cu aproximativ 30% față de decembrie 2014, fără ca economia reală să beneficieze de pe urma acestor emisii. Ce se întâmplă astăzi? Dacă masa monetară a crescut cu 30% atunci putem presupune o diminuare a valorii leului în raport cu valutele de referință tot cu 30%. Deci, cel puțin teoretic, cursul ar trebui să se stabilizeze la o valoare de  24,69558 lei pentru 1 euro. La moment, s-a periclitat încrederea în leu, iar aceasta a dus la aceea că leul este privit drept o monedă de risc și trebuie abandonat în favoare altor monede de tezaurizare. Persoanele fizice merg la casele de schimb valutar și cu disperare caută valută străină. În lipsa unor intrări de valută la fel de mari ca şi cererea de valută rezultă un decalaj. Acest decalaj este compensat de preţ. Astfel, casele de schimb valutar cresc preţul de vânzare a valutei străine până la punctul în care cererea de valută devine egală cu oferta. Ieri, 18.02.2015 BNM a intervenit masiv prin asigurarea caselor de schimb valutar cu valută străină. Oferta a fost cu mult peste cererea pieței încât s-a ajuns la o situație inversă – casele de schimb valutar nu mai aveau lei pentru a satisface cererea de lei. În astfel de situație putem asista la un efect invers. În speranța realizării unui profit cei care au euro vor fi tentați sa-l vândă pentru ca atunci când cursul pică și mai mult să cumpere cu aceeași sumă de lei mai mulți euro. Cei care au câștigat cel mai mult din panica cetățenilor și din fluctuațiile cursului sunt proprietarii de case de schimb valutar. Oare cat impozit pe venit o sa plătească aceștia? Faptul că astăzi a fost votat guvernul vine să ușureze o parte din povara leului. În cazul în care este un guvern plenipotent se poate acționa pe filieră administrativă și se pot cere împrumuturi pentru a reduce presiunea inflaționistă exercitată pe leu. Cu toate acestea, un guvern ce are susținerea unei coaliții minoritare va fi mereu sub riscul de a fi demis. Acest risc va limita posibilitățile de însănătoșire a monedei naționale, iar în cazul materializării acestui risc leul poate iarăși să se pomenească pe patul de moarte condiționând grave revolte sociale. Ce va urma? Pe termen mediu, lung masa monetară se va contracta. Aceasta înseamnă că întreprinderile și persoanele fizice vor dispune de mai puține lichidități astfel limitându-se consumul și tot așa mai departe pe spirală. Scăderea consumului și scumpirea creditului va fi cauza falimentării multiplelor întreprinderi, în special de distribuție și din industria constructoare. Falimentările vor duce la proiecte nefinalizate, angajați disponibilizați și revolte sociale. Iar cei care se declară că ne vor duce în UE - vor beneficia de pe urma acestor revolte. Astfel, dacă aflați că ne schimbăm vectorul politic atunci să știți de unde vine. p.s. Pentru cei care cumpără macaroane, orez, televizoare și mobilă: Dacă se contractă masa monetară atunci o sa scadă și cererea, iar o diminuare a cererii, cel mai probabil, va determina reducerea prețului. Articol scris pentru Agora.md

Ieri 22.10.2013 am fost invitat la seminarul organizat de "Autoritatea de Concurenta"  si "ADEPT". In cadrul seminarului Directorul Consiliului Concurentei a prezentat noul cadru normativ dupa care va functiona insitutia nou creata. La seminar au participat experti economici, reprezentanti ai societatii civile, avocati, analisti si comentatori politici.  Desi prezenta la eveniment, presa a fost rugata sa plece dupa ce a luat imagini protocolare ale evenimentului. Doamna Viorica Carare a argumentat decizia de a exclude presa de la discutii drept fiind una necesara pentru a garanta o atmosfera "de lucru" invitatilor la eveniment, astfel incat acestia sa-si poata nestingherit expune parerile. O sa va comunic impresiile personale cu care am plecat de la acest seminar.  In primul rand institutia nou creata are un nou cadru legislativ in baza caruia functioneaza este vorba despre legea concurentei, legea publicitatii si legea ajutorului de stat. In conformitate cu noile prevederi legislative este delimitat conceptul de concurenta ilegala. Aflati ca atunci cand comerciantii din piete nu dau cecuri si astfel sunt mai competitivi decat alti comercianti atunci nu e vorba despre un subiect ce poate fi investigat de catre Consiliul Conurentei ci este o concurenta ilegala care trebuie urmarita de altfel de institutii ale statului gen Fisc sau MAI. Daca cineva vinde adidasi contrafacuti pretinzand ca acestia sunt originali la un pret mai mic atunci nici asta nu este concurenta neloiala ci ilegala si aici sunt institutii care trebuie sa intervina (AGEPI, MAI, s.a.). Chiar si in cazul in care firma prezenta pe piata are o pozitie dominanta, C.C. va interveni doar atunci cand frma cu pozitie dominanta va abuza de aceasta pozitie. Chiar si daca se constanta abuzul de pozitie dominanta firma poate ataca decizia C.C. in judecata unde i sa va da castig de cauza (ca in cazul petrolistilor amendati de ANPC in 2011). Daca anterior ANPC putea interveni la companiile monopoliste care abuzau de pozitia lor de pe piata in raport cu consumatorii, apoi acum C.C. nu poate interveni in asa monopoluri gen Moldova Gaz sau Apa -Canal, chiar daca acestea abuzeaza de pozitia de monopol si pun poveri prea grele, tarifare si netarifare, pe umerii consumatorilor. Din afirmatiile responsabililor C.C. acum de acesti monopolisti este responsabila Agentia Pentru Protectia Consumatorului. Nu stiu in ce masura APC poate studia abuzurile de pozitie dominanta manifestate de companii in raport cu consumatorii. concluzia - cu cat mai multe sectoare monopolizate cu atat mai putin de munca pentru C.C. Cat priveste desfasurarea investigatiilor pai aflati ca C.C. are dreptul sa efectuieze investigatii la intreprinderi doar in cazul in care este vorba de un proces de judecata intre agentul economic si C.C. Este interesant si modul in care poate fi petitionata aceasta institutie. In aceasta ordine de idei tin sa mentionez ca persoanele fizice nu se vor putea adresa la C.C.. Petitiile vor fi primite doar de la agentii economici. Iar la completarea formularului agentii economici vor trebui sa anexeze probe care confirma incalcarile concurentiale. Deci agentii economici vor trebui sa fie si detectivi, ca sa nu zic politisti, care vor trebui sa adune probe ce confirma incalcarea legislatiei referitoare la concurenta, ajutorul de stat sau publicitatea. O mica remarca la capitolul ajutorul de stat - C.C. va monitoriza transparenta in procesul de alocare a ajutorului de stat astfel incat acesta sa nu afecteze mediul concurential, in acelasi timp, subventiile din agricultura - cea mai subventionata ramura a economiei nationale nu fac obiectul monitorizarii din partea C.C. La capitolul buget, aflati ca bugetul institutiei inca nu a fost aprobat, iar salariul mediu pe institutie deabea daca ajunge la valorea de 4000 lei, salariul nou al doamnei Viorica Carare, Directorul C.C. este de aproximativ 11 000 lei.  Partea buna a monedei este faptul ca atributiile C.C. si domeniile in care se poate implica noua organizatie sunt definite mult mai clar si mai tintit, a fost redus volumul de lucru si deci, teoretic, trebuie sa creasca eficienta institutiei.  Directorul Consiliului Concurentei doamna Viorica Cararea mi s-a parut o persoana simpatica si in cunostinta de cauza, sper sa nu fie intemeiate zvonurile cu privire la afilierea sa politica, altfel C.C. devine un alt instrument de santaj politic. Cat priveste ceilalti membri ai Plenului Consiliului, colegii mei experti au spus ca majoritatea covarsitaore a lor au o afiliere politica directa sau indirecta.  Acuma stau si ma gandesc oare o sa ajungem sa vedem un mediu concurential adevarat si in Republica Moldova? 

Astazi vreau sa va vorbesc despre un fenomen ciudat care are loc in Republica Moldova, fenomen care nu se inscrie, sub nici o forma in practica de marketing a secolului XXI.  Noi imprumutam niste practici pe care le ajustam nivelului nostru de cultura. Astazi o sa va impartasesc din experienta pe care am avut-o cu cei de la Orange. Telefonand la serviciul clienti am fost rugat sa ma prezint. Dupa ce m-am prezentat persoana interlocutoare a inceput, fara sa-si ceara vre-o permisiune, sa vorbeasca la persoana a II-a cu mine. Problema pe care am avut-o nu a fost solutionata asa ca am revenit si am dat peste o alta persoana, care la fel a trecu la persoana a II-a. Deci nu e vorba de un caz izolat ci este mai curand o practica a reprezentantilor serviciului clientela a companiei nominalizate. Problema e de principiu si va explic de ce. In momentul in care renunti la pronumele de politete Dvs sau apelativul Domnule X, se sterge din simtul responsabilitatii si subordonarii. Formula: Gheorghe, ai incercat sa resetezi telefonul.... este una prea colegiala, inadmisibila in relatia companiei cu clientii sai si poate fi calificata ca o lipsa de bun simt. Dupa canoanele marketingului relational formula de adresare la persoana a II-a este ingaduita doar la cererea insitenta a clientului, urmare a unei relatii de durata cu prestatorul. Atunci cand vorbiti cu operatorii responsabili de relatiile cu clientii si acestia trec la persoana a II-a sunteti dezavantajati. Atitudinea vanzatorului (fie numai la nivel de subconstient) devine una, superioara in raport cu clientul care este tutuit aidoma unui copil micut care este vinovat de faptul ca s-a jucat in deplina conformitate cu regulile jocului. Asa ca, atunci cand reprezentantii vanzatorului trec la persoana a II-a in comunicarea cu DVS, nu le lasati mingea in teren cumunicati in spiritul orientarii spre consumator si spuneti-le sa utilizeze pronumele de politete inainte de nume. Aceasta abordare o sa va garanteze un rezultat relational mai bun. Shift-ul de la pronumele de politete la persoana a II-a trebuie sa fie meritat de vanzator si poate semnifica depasirea fazei exploratorii in relatia cu consumatorul. Relationare cit mai eficienta si mai reciproca.

La orele de marketing, discutand despre practicile de marketing aplicate de comapniile autohtone, am convenit cu studentii de la facultatea de Business si Administrare, ASEM,  sa initiem o actiune prin care sa le comunicam celor de la Moldcell (singura companie de telefonie mobila din Moldova, care practica taxa de 1 leu pentru apelarea serviciului clienti, de catre clientii de la abonament) ca taxa pentru apel catre un operator viu, este una incorecta si dezagreata de clienti.  Aceasta idee s-a transformat in miscare, miscarea in petitie iar petitia este acum insotita de un promo spot pe care l-am realizat impreuna cu studenii de la ASEM si USM.  Scopul acestei campanii este sa strangem 1100 de sustinatori dupa care vom ruga compania Moldcell sa ne ofere raspuns in scris la aceasta petitie. Toti participantii la miscarea "Generatia "Next" impotriva taxei de 1 leu" risca sa fie primii din Republica Moldova care pot conditiona schimbarea mediului de afaceri autohton - de jos in sus, JOIN US! P.S. Multumiri speciale aducem lui Andrei Struc, membru al Asociatiei Nationale de Marketing pentru video si design grafic.

Cu totii achiztionam bunuri si servicii dar suntem constienti de impactul deciziei pe care o facem? Comportamentul nostru de consum, împreună cu alți factori, vin să trimită mesaje în jur. Toate acțiunile pe care le facem vin să servească drept stimuli pentru acțiunile sau inacțiunile altora.  Comportamentul nostru de consum vine să servească drept stimul pentru cei din jur. Orice act de achiziție este un stimul.  Atunci când cumpărăm un pachet de gume de mestecat marca ”X”, bombardăm pe cei din jur cu stimuli. Mesajele care sunt expediate în timpul achiziției sunt din cele mai variate și în mare parte depind de percepția celor din jur. Astfel urmare a achiziției unei gume marca ”X” cineva ar putea să vrea și el să achiziționeze această marcă sau ar putea crede despre mine ca sunt un snob, sau ca merg la o întâlnire cu o tipă și că atunci când mergi la întâlnire cu vreo tipă trebuie să-ți cumperi guma de mestecat marca ”X”. În timpul consumului produsului de marca ”X”, continui să-i bombardezi pe cei din jur cu stimuli. De ce mă preocupă acest subiect? Pentru că, consumul poate fi utilizat drept un instrument prin care poți influența grupuri de indivizi și tocmai de aceea în timpul achiziției trebuie să fii responsabil nu doar față de tine și mediu ci și față de ceilalți consumatori.  Indiferent de ce cumperi și unde cumperi transmiți stimuli care pot modifica comportamentul de consum, credințele și atitudinile celor din jur, și asta ar trebui să te facă responsabil.  Dacă ești conștient de acest efect secundar al consumului poți face uz de acest instrument pentru a schimba grupuri de indivizi.  Ne plângem pe semenii care nu respectă niște reguli de etică sau conduită în societate și neglijăm aspectul influențării acestor indivizi prin comportamentul propriu.  Fără propagandă, fără interacțiune directă putem schimba oamenii din jurul nostru. Consumând de o manieră responsabilă produse pe care le considerăm bune, sănătoase, inofensive pentru mediu - transmitem semnale celor din jur care vor fi influențați de comportamentul nostru de consum. Conducând un Prius trimiți mesaje care pot să sensibilizeze opinia publică referitoare la starea mediului sau pot descuraja consumatorii să achiziționeze mașini cu capacitate cilindrică, și consum mare. Astăzi vreau să vă vorbesc de TOMS și de oamenii care înțeleg componenta de modificare a oamenilor din jur prin propriile decizii de consum. În momentul în care o persoană poartă încălțăminte de la TOMS el trimite mesaje referitoare la milioane de copii de pe glob care nu au încălțăminte și din această cauză se îmbolnăvesc de boli ce apar din contactul murdării cu zonele lezate ale picioarelor.  Cumpărând o pereche de încălțăminte TOMS consumatorii sponsorizează o pereche de încălțăminte identică pentru un copil ce nu are cu ce se încălța. În momentul în care cei din jur iți văd și-ți evaluează decizia de achiziție, se poate întâmpla să le influențezi consumul lor.  Astfel oamenii se pot uni, prin consum, în jurul valorilor care, cu adevărat contează. TOMS ii adună pe cei care au istoria lor de consum cu impact și o pune la dispoziția celorlalți consumatori spre analiza. Eu vă propun ca la fiecare achiziție și consum pe care le facem să fim conștienți de mesajele pe care le  trimitem în jur.  Vă urez să faceți doar achiziții responsabile!

Urmare a postarii anterioare, am creat o cauza pe causes.com. Pin intermediul acestui instrument vrem sa incercam sa facem o miscare. Sunt convins ca eforturile consolidate ale consumatorilor pot face diferenta si de aceea am creat aceasta cauza. Intentia este de a mobiliza consumatorii nemultumiti intr-o miscare ce ar incerca sa schimbe modul in care compania Moldcell face afaceri. Miscarea intruneste clienții Moldcell, care vor compania lor sa devina mai buna și de aceea solicita acesteia sa elimine taxa de 1 leu pentru apelul către serviciul clienți.  Dacă administrația Moldcell nu va răspunde solicitării clienților atunci aceasta va însemna ca, companiei nu-i pasa de clienți ci doar de banii lor. Lansez un apel deschis catre toti cititorii acesui blog sa se alature acestei cauze si sa semneze petitia adresata companiei Moldcell. Semnând această petiție participi la intenția de a modifica mediul de afaceri din Republica Moldova. Tu vei fi printre cei care, primii, au încercat să scrie istoria mediului de afaceri autohton de jos în sus și nu invers. Arată că ai voce, fă-te auzit!

Rezultate test II Marketing și Logistica Comentează rezultatele! ba117 MKL 105 Barcaru Alexandra 9 Bivol Oleg 7 Tabara Diana 9 Cantir Doina 6 Domenco Alexandru 7 Cerlat Iana 6 Bulicanu Lilian 5 Levitcaia Irina 6 Pop Marcela 7 Gaibu Dorin 10 Petrenco A 6 Durnescu Silvia 9 Chiriac Denis 6 Tumco Diana 9 Sciur Elena 6 Grigoras Irina 9 Bargan Olga 7 Racu Rodica 6 Beregoi Elena 6 Padure Natalia 8 Cristea Elena 5 Grosu Catalina 8 Tasca Sofia 5 Tanasoglu Nadea 9 Savca Dorin 8 Midrigan Maria 8 Cecan Steliana 10 Tanas Alina 9 Isac Eugen 8 Plamadeala Zinaida 8 Barcar Alisa 6 Uzun Tudor 9 Florea Alexandru 8 Moldovan Olga 9 MKL 104 MKL 106 Jilihovschi Eudochia 9 Mija Artur 8 Ochinca Natalia 6 Fratescu Sergiu 8 Stavila Constanta 5 Luta Nicolae 9 Ivancea Olesea 6 Baiesu Victoria 8 Stropsa Natalia 9 Cozma Leana 8 Sofroni Victoria 9 Miron Valeria 10 Grosu Octavian 7 Pirlici Alisa 8 Damian Victoria 7 Carazan Mihaela 6 Gavajuc Maria 5 Turcanu Lidia 7 Balan Codrean Ion 6 Varzari A 5 Florea Andrei 8 Gilca Beatricia 5 Bologan Iulia 9 Ionas Viorica 9 Ungureanu Dumitrita 6 Clipa Victorita 7 Glutnic Cristina 6 Timofti Alina 7 Vatavu Irina 7 Postica Galina 6 Gindac Marina 10 Mocanu Eugen 6 Buga Natalia 7 Balan Victor 5 Postoronca Daniela 8 Turchina Tatiana 6 Plugaru Ina 7 Ciobanu Vasile 7 Paiu Cristina 7 MKL 102 MKL 101 Malarciuc Elena 8 Cucuta Cristina 10 Jolcovschi Olesea 10 Pintiliciuc C 7 Zmeu Diana 5 Bivol Maria 10 Zamaneagra Erica 9 Gonta Elena 7 Filipp Olga 6 Pintescu A 7 Iacob Ion 8 Mozan Alexandru 9 Andrusca Cristina 5 Matasa Mihaela 6 Casapu Victoria 5 Balan Stela 7 Samohin Victoria 10 Ciolac Gheorghii 6 Casapu Elena 5 Dobris Vadim 5 Gavrilita Liuba 8 Iurco Doina 5 Martiniuc Elena 5 Garabagiu Vlad 9 Curbet Ana 5 Danilis Daniel 7 Muntean Dumitru 6 Sofroni Grigore 10 Andriuta Marina 7 Topala Ana 9 Preasca Tatiana 5 Birca Sergiu 7 MKL 103 BA 114 Tiganescu Cristina 5 Moisei Eugen 5 Cuschevici Cristina 9 Tomasciuc Cristina 5 Apostol Irina 9 Madan Dan 5 Darii Victoria 9 Danii Victor 5 Gheorghita Eugen 7 Brtasoveanu Mihaela 10 Cosnirca Viorel 6 Pascaru Ion 5 Babin Sofia 10 Balica Mihai 5 Cuciuc Nicolae 7 Platon Serghei 5 Fintina Mariana 10 Zinovii Ana 6 Sarcov Evelina 10 Blindu Marcela 8 Sprincen Victoria 8 Rusu Cristina 6 Gilca Rodica 6 Ceban Doina 7 Calugareanu Dmitrii 7 Ursu Maria 6 Bragari Alex 9 Tudor Lucia 8 Vacari Veronica 8 Baltanu Roman 8 Rudoi Alexandru 10 Railean Vadim 5 Cazacu Alina 10 Malachi Irina 8 Ba 111 Ba 112 Nebunelea Irina 7 Caraus Cristina 8 Ababii Olga 6 Durnea Ludmila 8 Erezanu Mariana 5 Servitenco Adriana 6 Vizdoaga Mariana 10 Balaban Anastasia 7 Solomon Cristina 6 Culea Constantin 10 Bordan Zinaida Vitalie 7 Gori Victoria 10 Sirbu Ion 5 Cotman Alexandru 8 Paladi Natalia 7 Savga Denis 5 Muntean Vladislav 5 Tonu Victor 5 Iordan Tatiana 5 Oleiniciuc Anastasia 10 Sidor Vasile 10 Cusnir Adrian 8 Macovei Svetlana 9 Sirbu Cristina 8 Ciubotaru Edgar 7 Minascurta Igor 8 Ciortan Stefan 9 Ba 116 Ba 115 Tatarenco Olga 10 Sarau Daniela 10 Prepelita Alexandru 10 Chilovatii Veaceslav 5 Axente Ana 9 Rusu Cristian 5 Sacara Argentina 10 Zolotusca Maxim 9 Munteanu Oleg 9 Cociorva Dumitru 8 Vintu Verginia 9 Molea Mihai 5 Leontiev Alexandra 6 Munteanu Ana Maria 9 Tataru Verginia 8 Tudor Laurentia 5 Nanii Iulia 8 Cojocaru Tamara 5 Samson Natalia 5 Crutoi Mihail 10 Farama Mariana 9 Muntean Vasile 6 Toderas Sergiu 9 Covrig Eugeniu 8 Petcu Alina 10 Levinte Petru 5 Gariuc Corina 9 Ceban Andrian 9 Bujac Marina 5 Steporjinschi V 5 BA 113 Stirbet Irina 8 Eni Vadim 6 Boghiu Victoria 10 Cebanu Mihaela 3 Girbu Cristi 6 Cojocaru Nadejda 8 Gherdeleanu Ion 9 Panis Irina 9 Rebeja Cristina 6 Ciugurean Ilinca 8 Emilian Cristina 8 Zdorov Snejana 6 Sirbu Sergiu 8 Capatina Ion 9 Mihalache Doina 9 Punga Alina 5 Rilschii Nicolae 6 Rebeja Natalia 10 Birca 5

Va propun spre dezbateri discutiile din cadrul editiei speciale de la Publika.

Comentati rezultatele testarilor mai jos, ce ati vrea sa modificam in modul de desfasurare a testelor? grupa MKL 103 grupa MKL102 Nume Prenume Nota Nume Prenume Nota Bragari AL 9 Samohin Victoria 5 Cazacu Alina 9 Jolcovschii Olesea 8 Vacari Veronica 9 Andrusca Cristina 5 Apostol Irina 6 Preasca Tatiana 5 Sarcov Evelina 10 Zamaneagra Erica 8 Sprancean Victoria 9.5 Malarciuc Elena 7 Butco Vasile 5 Andriuta Marina 7 Rudoi Alexandru 9 Martiniuc Elena 5 Calugareanu Dumitru 6.5 Danii Andrei 5 Babin Sofia 9 Gavrilita Liuba 6 Darii Victoria 10 Iacov Ion 7.5 Tiganescu Cristina 5 Fantana Marina 9.5 Sincumamii Silvia 8.5 Gilca Rodica 5 Cosnirca Viorel 6 Cuschevici Cristina 10 Cuciuc Nicolae 7 Gheorghita Eugeniu 5 MKL 104 MKL 105 Jurat Catalina 10 Bivol Oleg 6.5 Bologan Iulia 10 Tanas Alina 8 Gavajuc Maria 7 Tumco Diana 9 Arapan Nadejda 5 Grigoras Irina 8 Mindrescu Elena 5 Florea Alexandru 6.5 Gindac Marina 8 Plamadeala Zina 10 Ochinca Natalia 6.5 Midrigan Maria 9 Vatavu Irina 9 Osipova Tatiana 5 Damian Victoria 8 Barcar Alisa 6 Sofroni Victoria 9.5 Uzun Tudor 8 Ungureanu Dumitrita 8 Padure Natalia 8.5 Grosu Octavian 5 Moldovan O. 10 Florea Andrei 9 Tanasoglu Nadea 10 Balan-Codreanu Ion 6 Gaibu Dorin 9 Ivancea Olesea 5 Durnescu Silvia 10 Buga Natalia 5 Cantir Doina 8.5 Jilihovschi Eudochia 9.5 Racu Rodica 8 Plugaru Ina 9 Grosu Catalina 10 Stavila Constanta 5 Sosna Anastasia 9 Glutnic Cristina 5 Cerlat Iana 8.3 Stropsa Natalia 8 Levitcaia Irina 9 Postoronca Daniela 8.5 Pirtac Mihai 5 MKL 106 MKL 101 Miron Valeria 9 Balan Stela 6.5 Clipa Victorita 10 Sofroni Grigore 6 Gilca Beatricia 5 Gonta Elena 5 Carazan Mihaela 5 Topala Ana 7.5 Mocanu Eugen 5 Garabagiu Vlad 8.5 Timofti Alina 8.5 Catarau Maria 7 Pavaloi Nionila 9.5 Bivol Maria 10 Turchina Tatiana 5 Cucuta Cristina 8.5 Cerescu Nicolae 8.5 Duhlicher Corina 5 Postica Galina 5 Dobris Vadim 6 Balan Victor 5 Pintescu Alexandru 7 Luta Nicolae 8.5 Josu Veronica 5 Cozma Leana 7 Ionas Viorica 9.5 Pirlici Alisa 10 Turcanu Lidia 9 Baiesu Victoria 9 Ciobanu Vasile 6 Fratescu Sergiu 8 BA 111 BA 112 Vizdoaga Mariana 10 Sirbu Cristina 6.5 Muntean Vladislav 5 Minascurta Igor 5 Ababii Olga 6 Sidor Vasile 10 Nebunelea Irina 8 Servitenco Adriana 8 Erezanu Mariana 5 Surdu Claudia 5 Simonov Alina 6 Macari Svetlana 9.5 Solomin Cristina 8 Cotman Alexandru 5.5 Bordan Zinaida Vitalie 9 Ciortan Stefan 5.5 Sirbu Ion 5 Caraus Cristina 7 Paladi Natalia 7.5 Oleiniciuc Anastasia 9 Mosnegutu Doina 6 Durnea Ludmila 9 Iordan Tatiana 5 Balaban Anastasia 5 Savga Denis 5 Tintiuc Dumitru 5 ore Victoria 10 Casian Andrei 7 Cusnir Adrian 7 Ciubotaru Edgar 5 Chirilov Adriana 5 Culea Constantin 6 BA 114 BA 115 Platon Sergiu 5 Covrig Eugeniu 5 Arseni Ion 5.5 Muntean Vasile 5 Rusu Cristina 10 Munteanu Ana Maria 10 Malachi Irina 8.5 Eni Vadim 7 Brasoveanu Mihaela 9 Ceban Adrian 8.5 Ursu Maria 7 Cociorva Dumitru 8.5 Baltnu Roman 8.5 Crutoi Mihail 9 Zinovii Ana 5 Tudor Laurentia 5 Blindu Marcela 8.5 Chilovatii Veaceslav 5 Moisei Eugen 5 Levinte Petru 5 Ceban Doina 8 Bujac Marina 6.5 Tudor Lucia 6.5 Steporjinskii Veronica 6 Tamasciuc Cristina 5 Rusu Cristian 5 Zalotusca Maxim 6 Cojocaru Tatiana 5 BA 116 BA 117 Samson Natalia 5 Matruc Irinuta 7 Gariuc Corina 9.5 Petrenco Alina 9.5 Tatarenco Olga 9.5 Pop Marcela 7 Toderas Sergiu 5 Barcaru Alexandra 7 Petcu Alina 10 Sciur Elena 8 Farima Mariana 5 Cristea Elena 6 Sacara Argentina 8.5 Gustiuc Petru 7 Munteanu Oleg 6.5 Beregoi Elena 6 Axenti Ana 7 Domenco Aleandru 7.5 Tulbure Marina 6 Tabara diana 10 Prepelita Alexandru 8 Bargan Olga 7 Capatina Victor 5 Tasca Sofia 6 Leontiev Alexandra 8.5 Cecan Steliana 7 Vintu Virgina 9.5 Musteata Ion 6 Nanii Iulia 5 Bulican Lilian 7 Lisan Ion 6 Isac Eugeniu 7 Chiriac Denis 8 Savca Denis 7 BA 113 Mihalache Doina 9 Emilian Cristina 6.5 Rebeja Natalia 9 Zdorov Snejana 5 Sterlet Irina 9 Sirbu Sergiu 5 Panis Irina 8 Gherdeleanu Ion 6 Capatina Ion 5 Rebeja Cristina 6 Panga Alina 5 Ciugurean Ilinca 7.5 Ceban Mihaela 6 Girbu Cristian 5 Boghiu Voctoria 6.5 Cojocaru Nadejda 6

Rezultate examen logisitca internationala, master, specializarea COMEX, grupa 111m. comenteaza rezultatele aici Nume prenume reusita examen Rusu Alisa 10 9 Dumitras Elena 10 10 Ernu Petru 9 8 Chirvas Cristina 10 8 Stoian Cristina 10 10 Turuta Greta 10 10 Balan Diana 10 7 Ghidirim Ana 10 6 Port Sofia 10 10 Ojovanu Aliona 8 8 Paladii Rodica 10 10 Arteni Mihaela 10 9 Sirbu Tatiana 8 10 Popov Artiom 10 9 Diru Sergiu 10 6 Melentiev Denis 9 10 Sicora Olga 9 9 Grosu Olga 10 8 Zagorodniuc Victoria 9 8 Turtureanu Oxana 9 8 Gutu Maria 10 10 Eremia Viorel 9 9 Racila Evghenii 9 7 Dodon Aliona 9 6 Gasnas Andrei 9 7 Cioban Mihail 10 8 Turcan Roman 8 6 Brinzila Victoria 8 6

In noiembrei 2011 criticam proiectul politicii bugetar fiscale pentru 2012-2013, astazi am fost invitat in emisiune sa discutam trendul de diminuare a investitiilor straine. va propun si dumneavoastră aceasta discutie.

Ora de catedra se muta pentru vineri ora 10:00. Atentie masteranzi: teza de masterat trebuie prezentata la catedra pana pe 5 mai ora 11.