Orthopraxia’s Blog

În perioada 22/26 octombrie la Sala cu Orgă din Chișinău (Bd. Ștefan cel Mare 81) se va desfășura cea de-a 3-a ediție a Festivalului ARC muzical-istoric. Intrarea este liberă !

Interpreți europeni cu renume mondial vor prezenta un program surpriză de muzică clasică:

Birgitte Staernes (Norvegia), care urmează o carieră de solistă în Norvegia, Danemarca, Rusia, Brazilia, precum și în Franța, Italia, Spania, Republica Cehă… și înregistrează opt cd-uri;

Hélène Dautry (Franța), care pe lângă cariera interpretativă fulminantă în întreaga lume, este profesor la Colegiul Regal de Muzica din Londra, precum și la École Normale A.Cortot din Paris;

Jérôme Simon (Franța), invitat permanent sa cânte la Radio France și partener în muzică de cameră cu interpreți legendari: Georgy Cziffra, Yehudi Menuhin, Maurice Gendron etc.;

Ionel Streba (Franța) – deja la 15 ani a fost invitat sa cânte ca solist cu Orchestra din Versailles, apoi cu cea Filarmonicii Pariziene, Ionel se produce în toată Europa și este invitat permanent să ofere master-class în Grenier De La Mothe, Prieuré de Las Canals și conservatoarele franceze;

Ecaterina Baranov (Franța-Moldova) – fondator și organizator al proiectului ARC muzical-istoric.

Programul se va desfășura după cum urmează:

22 octombrie, ora 18h00: Duo vioară-pian

26 octombrie, ora 18h00: Trio vioară-violoncel-pian

Ediția curentă a festivalului este susținută de Agenția Elvețiană pentru cooperare și dezvoltare, în cadrul proiectului Diaspora Engagement Hub, prin Biroul Relații cu Diaspora.

Echipa ARC-Muzical-Istoric

Date de contact: arc.muzical.istoric@gmail.com

                              facebook: https://www.facebook.com/brises.musicales

                              twitter : https://twitter.com/ArcMusical

Turneul rural „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească” revine în Moldova

În perioada 4-8 septembrie 2019, un grup de muzicieni renumiți din Franța, vor oferi 5 concerte gratuite cu un vast program de muzică clasică basarabeană.

Duete și trio, ale compozitorilor Ștefan Neaga, Alexei Stârcea, Alexandr Mulear, Simion Lungul, Arcadi Luxemburg, David Gerșfeld, Solomon Lobel, Max Fișman, Vladimir Rotaru, și alți compozitori basarabeni vor răsuna ca pentru prima dată după decenii de tăcere.

Vor evolua Justine Vicens, Anastasia Marunina, Emiko Saito, precum și Ecaterina Baranov, Serghei Pilipețchi, Olga Iuhno, Tatiana Costiuc, Elena Turea.

Turneul rural Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească va trece în ordine cronologică prin localitățile:

4/9 Selemet, Cimișlia (18:00)

5/9 Orhei, Școala de muzică  (Str. Chișinăului nr. 9), (17:30)

6/9 Costești, Ialoveni (Complexul turistic, sala argintie), (17:00)

7/9 Bulboaca, Castel Mimi – 7 septembrie, (atenție, intrarea pe teritoriul castelului este cu plată. Detalii la tel. 026501893), (19:00)

8/9 Chișinău, Biserica Sf. Dumitru, (bd. Traian 3/1) – 8 septembrie (17:00)

La Chișinău vor fi reproduse condițiile concertistice rurale. Muzicienii vor evolua în curtea bisericii Sf. Dumitru, afară, la un pian „bătrân”, discrepanțele între condițiile din capitală și sat devenind acut vizibile în acest context.

Turneul rural este propus de proiectul independent ARC muzical-istoric, ce are ca scop redescoperirea, conservarea și difuzarea unui segment din patrimoniul istoric, intelectual și cultural în dispariție al Republicii Moldova – muzica clasică de la începutul/jumătatea sec. XX; material original, necunoscut și interesant, specific prin melodiile și ritmurile folclorice românești: energia dansului național, durerea cântului doinit, expresivitatea nerafinată a sincerității țăranului.

În virtutea vicisitudinilor istorice și politice, manuscrise și partituri publicate din arhive și biblioteci s-au pierdut ori deteriorat; multe opere au rămas doar menționate în lucrările teoreticienilor;  înregistrările audio din arhive se demagnetizează puternic, devenind incomprehensibile; nu există acces virtual la informație, ea rămânând ascunsă în adâncurile arhivelor Moldovei.

https://www.youtube.com/watch?v=J2pVK5B_2YY&t=9s

Ediția 2019 a turneului beneficiază de susținerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și este realizată în cadrul programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub, implementat de Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora, cu susținerea financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. Mai multe detalii pe www.brd.gov.md .

Parteneri ai proiectului: Asociația Familii Migrante, Asociația pentru Integrarea Migranților (Paris).

#ARC_musical_historique, #ARC_muzical_istoric, #Lelita_Franta_Joaca_Sarba_Moldoveneasca, #Demoiselle_France_Danse_la_Sarba_Moldave #facem, #moldova, #diaspora,

Parteneri ai proiectului:

#Association_pour_l_intégration_des_migrants, #Associatia_Familii_Migrante Ediția 2019 a proiectului Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească este realizată în cadrul programului guvernamental de granturi #DiasporaEngagementHub, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (#BRD) și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (#SDC)”.

Chers frères et soeurs,

Nous continuons à découvrir le magnifique répertoire moldave avec des extraordinaires interprètes : Hélène Dautry, Birgitte Staernes, Elise Bachour, Emiko Saito & Ecaterina Baranov ! En programme : Trios de Boris Dubossarschi et Max Fishman, œuvres pour soprano et piano de David Gersfeld et Arkady Luxembourg etc.

Dans le cadre de la Présidence Roumaine du Conseil de l’Union Européenne, le projet ARC musical-historique et l’Ambassade de Roumanie en France ont le plaisir de vous inviter au

Concert-Découverte

Palais de Béhague

123, rue Saint Dominique, 75007 Paris

jeudi 16 mai 2019

19h30-21h30

Le concert sera suivi par un vin d’honneur.

Entrée libre ! Attention ! Réservation obligatoire avant le 14 mai : piano.moldova@gmail.com

Phénomène culturel perdu dans les profondeurs de l’histoire, porteur de l’âme d’un peuple, beauté universelle mais au même temps unique, la musique classique de Moldavie, renaît à l’aide des interprètes du monde entier.

Profondément inspirée du folklore : l’énergie de la danse nationale, le chant douloureux de la Doina, l’expression non raffinée de la sincérité paysanne; mais enrobée en formes européennes, la musique classique de la République de Moldavie reste un des plus intéressants phénomènes redécouverts dans l’Europe de l’Est.

Le peuple qui lui a donné la vie, a force de son destin historique tumultueux, n’a pas su la conserver. La musique classique moldave est en voie de disparition : des nombreux manuscrits et partitions publiées ont été perdus ou endommagés; les archives des enregistrements se démagnétisent, devenant incompréhensible; il n’y pas d’accès virtuel à l’information…

ARC musical-historique : projet indépendant de redécouverte, sauvegarde et diffusion de la musique classique bessarabienne : https://www.youtube.com/channel/UCao17JgOX0TFRIta1rPDvGQ

Veuillez agréer, chers frères et soeurs, nos salutations distinguées.

Le Christ est ressuscité !

Cette semaine, un événement culturel spécial, un concert de musique classique moldave aura lieu à Paris. De tels événements se produisent très rarement même dans la République de Moldavie. S’il n’y avait pas à Chisinau la seule rue et quelques institutions d’éducation qui portent les noms de nos compositeurs, ils auraient été déjà oubliés. Et je dis cela dans le contexte où les premières œuvres n’ont pas plus de 100 ans, cela fait donc une sorte de musique classique jeune et déjà oubliée.

Certains d’entre eux (tels que Lobel, Gersfeld, Fedov, Luxembourg, Dubosarski, etc.) ne se souviennent même pas d’une rue, d’un établissement d’enseignement ou d’un festival, bien qu’ils aient apporté une contribution colossale à la pédagogie la musique de leur pays et dans le développement de la culture. Au moins un buste!

Malheureusement les choses deviennent précieuses seulement quand on leur attribue une importance ou, pire, quand elles sont facilement consommables.

Nous vous invitons au Ciné-Concert Découverte qui aura lieu au Centre Spirituel et Culturel Orthodoxe Russe (1 Quai Branly, 75007 Paris; Metro Alma-Marceau, ligne 9) le jeudi 2 mai 2019 à 19h30.

Attention ! Inscription sur: kultura.branly@gmail.com Entrée libre Participation aux frais recommandée – 15 €

Profondément inspirée du folklore : l’énergie de la danse nationale, le chant douloureux de la Doina, l’expression non raffinée de la sincérité paysanne ; mais enrobée en formes européennes, la musique classique de la République de Moldavie reste un des plus intéressants phénomènes redécouverts dans l’Europe de l’Est.

Le peuple qui lui a donné la vie, à force de son destin historique tumultueux, n’a pas su la conserver. La musique classique moldave est en voie de disparition : des manuscrits et partitions publiées ont été perdues ou endommagées ; les archives des enregistrements se démagnétisent, devenant incompréhensible ; il n’y pas d’accès virtuel à l’information… Le projet indépendant ARC musical-historique (projet de redécouverte, sauvegarde et diffusion de la musique classique moldave : https://www.youtube.com/channel/UCao17JgOX0TFRIta1rPDvGQ vous propose une expérience inédite et remplie d’émotion.

Le documentaire “Demoiselle France Danse la Sârba Moldave” sera projeté concomitant avec la musique vivante. L’expérience d’un groupe de musiciens français lors d’une tournée rurale va vous ouvrir les profondeurs du pays controversé la République de Moldavie.

Hristos a Înviat !

În această săptămână va avea loc la Paris un eveniment cultural  inedit, un cine-concert de muzică clasică basarabeană. Zic inedit pentru că asemenea evenimente chiar în R. Moldova au loc foarte rar și dacă nu ar fi câteva străzi sau instituții de învățământ în memoria compozitorilor noștri numele lor ar fi fost cu desăvârșire uitate. Și zic aceastea în contextul în care primele lucrări nu au o vechime mai mare de 100 ani, deci e o clasică tănără și deja dată uitării.

Joi, 2 mai 2019, la ora 19.30, cine-concert de muzică clasică basarabeană, Centrul Spiritual și Cultural Ortodox Rus din Paris (1 Quai Branly, 75007 Paris, Metro Alma -Marceau, ligne 9)

Proiectul muzical-istoric ARC independent (proiect de redescoperire, salvare și reînviere a muzicii clasice moldovenești) vă oferă o experiență unică, originală și plină de emoții. Fenomenul cultural pierdut în adâncul istoriei, purtând sufletul unui popor, frumusețea universală, muzica clasică a Moldovei renaște cu ajutorul artiștilor din întreaga lume.

Adânc inspirat de folclor: energia dansului național, cântecul dureros al Doinei, expresia nerafinată a sincerității țărănești; dar înfășurat în forme europene, muzica clasică a Republicii Moldova rămâne unul dintre cele mai interesante fenomene redescoperite din Europa de Est.

Muzica clasică din Moldova este pe cale de dispariție: manuscrisele publicate au fost pierdute sau deteriorate; arhivele de înregistrări sunt demagnetizate, devenind de neînțeles ; nu există acces virtual la aceste surse de informație.

Documentarul „Franța dansează Sârba Moldovenească” va fi prezentat concomitent pe fundalul muzicii live. Experiența unui grup de muzicieni francezi în timpul unui turneu rural vă va deschide adâncimile controversate ale Republicii Moldova.

Atenție ! Rezervare obligatorie la: kultura.branly@gmail.com 

Intrare liberă Taxa de participare recomandată – 15 €

În perioada 12-17 iulie, un grup de muzicieni renumiți din Franța, în colaborare cu instrumentiști moldoveni, vor oferi 6 concerte gratuite cu un vast program de muzică clasică basarabeană.

Duete, trio, cvartete și alte lucrări ale compozitorilor Ștefan Neaga, Alexei Stârcea, Aleksandr Mulear, Simion Lungul, Arcadi Luxemburg, David Gerșfeld, Solomon Lobel, Max Fișman, Vladimir Rotaru, Gheorghe Mustea, Oleg Negruță și alți compozitori basarabeni vor răsuna ca pentru prima dată după decenii de tăcere.

Vor evolua Jérôme Simon, Grégoire Simon, Ionel Streba, Elise Bachour, Boram Lie, Emiko Saito, precum și Ecaterina Baranov, Zinaida Brânzilă, Serghei Pilipețchi, Olga Iuhno, Nadejda Erhan, Radu Tălămbuță, Dana Efremova, Irina Șolpan, Iuri Surguciov, Silvia Proscurchina.

Turneul rural Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească va trece în ordine cronologică prin localitățile:

Rădeni, Călărași – 12 iulie, ora 18.00

Chișinău, Biserica Sf. Dumitru, (bd. Traian 3/1) – 13 iulie, ora 18.00 

Bulboaca, Castel Mimi – 14 iulie, ora 18.00 

(atenție, intrarea pe teritoriul castelului este cu plată. Detalii la tel. 026501893)

Mirești, Hâncești – 15 iulie, ora 18.00

Brăviceni, Orhei – 16 iulie, ora 18.00

Palanca, Muzeul Casa Părintească (Călărași) – 17 iulie, ora 18.00

La Chișinău vor fi reproduse condițiile concertistice rurale. Muzicienii vor evolua în curtea bisericii Sf. Dumitru, afară, la un pian ”bătrân”, discrepanțele între condițiile din capitală și sat devenind acut vizibile în acest context. De asemenea, se dorește participarea în calitate de ascultători a tinerilor cu dizabilități de la centrul AGAPIS, gestionat de parohia Sf. Dumitru, pentru care biserica respectivă construiește o clădire specială în imediata ei apropiere. Accesul tinerilor cu dizabilități la concerte de muzică clasică este o raritate pentru Republica Moldova, spațiile publice nefiind de obicei echipate pentru a facilita prezența acestora.

Turneul rural este propus de proiectul independent ARC muzical-istoric, ce are ca scop redescoperirea, conservarea și difuzarea unui segment din patrimoniul istoric, intelectual și cultural în dispariție al Republicii Moldova – muzica clasică de la începutul/jumătatea sec. XX; material original, necunoscut și interesant, specific prin melodiile și ritmurile folclorice românești: energia dansului național, durerea cântului doinit, expresivitatea nerafinată a sincerității țăranului.

În virtutea vicisitudinilor istorice și politice, manuscrise și partituri publicate din arhive și biblioteci s-au pierdut ori deteriorat; multe opere au rămas doar menționate în lucrările teoreticienilor;  înregistrările audio din arhive se demagnetizează puternic, devenind incomprehensibile; nu există acces virtual la informație, ea rămânând ascunsă în adâncurile arhivelor Moldovei.

#ARC_musical_historique, #ARC_muzical_istoric, #Lelita_Franta_Joaca_Sarba_Moldoveneasca, #Demoiselle_France_Danse_la_Sarba_Moldave #facem, #moldova, #diaspora,

Parteneri ai proiectului:

 #Association_pour_l_intégration_des_migrants, #Associatia_Familii_Migrante Ediția 2018 a proiectului Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească este realizată în cadrul programului guvernamental de granturi #DiasporaEngagementHub, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (#BRD) și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (#SDC)”.  Mai multe detalii pe www.brd.gov.md

Vedeți mai jos atașat întregul comunicat:

Comunicat de Presa, Lelita Franta joaca sarba moldoveneasca (editia a 2-a)

ÎNCERCARE DE STUDIU BIBLIC PE TEMA HOMOSEXUALITĂŢII

Celor care nu văd homosexualitatea ca păcat şi spun, făcând referinţă la religia creştină, că Dumnezeu îi acceptă pe homosexuali aşa cum sunt ei, le scapă din vedere contextul în care a trăit şi a propovăduit Iisus şi apostolii, inclusiv Pavel, la care ne vom referi mai târziu. Iisus a fost evreu şi a respectat prevederile legii lui Moise. La fel au făcut şi apostolii (mă refer aici la grupul celor 12 ucenici + Pavel). Legea lui Moise, cuprinsă în primele 5 cărţi ale Vechiului Testament, stipulează clar (dau citatele aici şi mai departe după Biblia Sinodală):

”Să nu te culci cu bărbat, ca şi cu femeie; aceasta este spurcăciune.” (Levitic 18: 22). Tot aici este interzis adulterul („Şi cu femeia aproapelui tău să nu te culci, ca să-ţi verşi sămânţa şi ca să te spurci cu ea.” (Levitic 18: 20) şi zoofilia („Cu nici un dobitoc să nu te culci, ca să-ţi verşi sămânţa şi să te spurci cu el; nici femeia să nu stea la dobitoc, ca să se spurce cu el; aceasta e urâciune” (Levitic 18: 23). În capitolul 20 al aceleiaşi cărţi găsim referinţe la homosexualitate într-o listă de pedepse pentru păcate. „De se va culca cineva cu bărbat ca şi cu femeie, amândoi au făcut nelegiuire şi să se omoare, că sângele lor asupra lor este.” (Levitic 20: 13). Aici, ca şi în capitolul 18, pedeapsa pentru homosexualitate stă alături de pedepse pentru adulter şi zoofilie. Sunt stipulate, de asemenea, pedepse pentru incest.

În ambele cazuri homosexualitatea e plasată alături de păcate sexuale. Respectiv şi homosexualitatea este un păcat. Deuteronom 23: 17 condamnă prostituţia ritualică, atât cea heterosexuală, cât şi cea homosexuală: „Să nu fie desfrânată din fiicele lui Israel, nici desfrânat din fiii lui Israel.” Textul ebraic are aici „kadeshah” („sfântă”) pentru „desfrânată” şi „kadesh” („sfânt”) pentru „desfrânat”. Tema prostituţiei cultice e una foarte complexă. Cert este, totuşi, că ea a existat în Israel ca şi în alte regiuni ale Orientului Apropiat. E clar din referinţele de mai sus la Torah, că desfrâul poate avea diferite forme, iar homosexualitatea este una din ele. Având în minte această ideie şi ideea că atât Iisus, cât şi apostolii au fost evrei care ţineau Legea lui Moise, trecem la Noul Testament, la Sinodul Apostolic de la Ierusalim (aproximativ anul 50 p. Chr). La Sinod s-a discutat dacă ne-evreii convertiţi la creştinism trebuie să respecte Legea lui Moise. S-a ajuns la concluzia că ne-evreii nu trebuie să o respecte. Totuşi, ei trebuie „(…) să se ferească de întinările idolilor şi de desfrâu şi de (animale) sugrumate şi de sânge.” (Fapte: 15: 20) Cuvântul grecesc tradus aici prin „desfrâu” e „πορνεία” (porneia) şi are semnificaţia de curvie, orice comportament sexual ilicit, desfrâu, perversiune, prostituţie. (vezi aici: https://allbible.info/bible/modernrbo/ac/15/…).

Mai sus ziceam că includem homosexualitatea în categoria desfrâu. Cred că e vorba în acest verset din Faptele Apostolilor şi de homosexualitate. Apostolul Pavel, iudeu din iudei, ucenic al rabinului Gamaliel, deci un bun cunoscător al Tanakh-ului (denumirea ebraică a Vechiului Testament) zice următoarele despre moravurile păgânilor în Epistola către Romani: „(…) Femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; Asemenea şi bărbaţii lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind ruşinea (…)” (Romani 1: 26-27). Observăm aici că Pavel vede homosexualitatea ca ceva nefiresc. În Epistola 1 către Corinteni el îi atenţionează pe creştinii din Corint „Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.” (1 Cor. 6: 9-10). Cuvântul tradus aici prin „sodomit” (cred că e mai potrivit să traducem prin „homosexualii”, aşa cum face, de exemplu, Societatea Biblică Rusă) e „ἀρσενοκοίτης” (arsenokoites), care înseamnă un bărbat homosexual, bărbat care are rolul de partener activ într-un act sexual homosexual. (vezi aici: https://allbible.info/bible/sinodal/1co/6/…).

Tot aici se vorbeşte de partenerii pasivi într-un act sexual homosexual. Cuvântul „malahieni” nu se referă la bărbaţii care practică masturbarea (care este un păcat, dar asta e o temă pentru o altă postare), ci la bărbaţii afemeiaţi, care erau parteneri pasivi (vezi linkul de mai sus). Aceeaşi ideie este enunţată în capitolul 5 al Epistolei către Galateni şi capitolul 5 al Epistolei către Efeseni. Cei care practică orice formă a desfrânării nu au parte în Împărăţia lui Dumnezeu. Asta o spune Pavel, care crede că Legea lui Moise a luat sfârşit şi ne îndreptăm nu prin împlinirea prescripţiilor Legii lui Moise, ci prin credinţa în Iisus Hristos. Totuşi, sfârşitul Legii nu înseamnă începutul imoralităţii.

Şi asta se vede foarte bine la apostolul Pavel.

Ar mai trebui menţionate aici şi întâmplările din Geneza 19 (venirea celor 2 îngeri la Sodoma şi încercarea locuitorilor Sodomei de a-i cunoaşte , adică de a se culca, cu cei doi oaspeţi ai lui Lot) şi Judecători 19 (Dorinţa oamenilor din Ghibeea de a-l cunoaşte pe levitul din Betlehem). În mod clar aceste două situaţii au o tentă evident homosexuală. Argumentul că e vorba de viol în grup, iar relaţiile „legale”, consimţite între homosexuali sunt ceva normal e, cel puţin parţial, un anacronism, cum e un anacronism să-L vezi pe Iisus şi Noul Testament ca fiind pline de accepţiune faţă de homosexuali. Din Antichitate şi până acum vreo 40 de ani nu era vorba de „căsătorii” între persoane de acelaşi sex. Lobby-ul pentru aceste „căsătorii” e ceva foarte recent şi deci străin contextului istoric al Bibliei. În Biblie, atât în Vechiul cât şi în Noul Testament găsim referinţe la homosexualitate. Asta înseamnă că autorii cărţilor Scripturii ştiau că homosexualitatea era o realitate a lumii în care trăiau, dar niciodată ea nu a fost văzută în mediul iudaic, din care a ieşit şi creştinismul, ca ceva acceptabil şi/sau firesc.

Noul Testament vorbeşte, într-adevăr, despre dragoste. Dar atunci când cei care îndreptăţesc homosexualitatea aduc ca argument dragostea lui Dumnezeu faţă de toţi, ei uită că Dumnezeu le-a cerut şi celor din Vechiul Legământ şi celor din Noul Legământ să se sfinţească, adică să se osebească de cei păcătoşi şi de ceea ce practică aceştia. Mai ales că Hristos, ca Arhiereu, s-a adus pe Sine jertfă o dată pentru totdeauna. Iar a te osebi e, în orice caz, o schimbare. O schimbare radicală.

Autor, Sebastian Bulgac.

Fenomenul Maxim Melinti este foarte asemănător cu cel a lui Inochentie de la Balta (1875—1919). Inochentismul a fost mișcarea care s-a format în urma unei stări de criză majoră care mocnea în societatea basarabeană și în general în întreg Imperiul Rus de la începutul sec. XX. Setea pentru inovație, mai curând pentru depășirea stagnării, pentru slujirea în limba maternă, a determinat mii de moldoveni să-l urmeze pe Inochentie la Marea Albă, mulți nesupraviețuind până a ajunge acolo. La mijloc nu mai era vorba de religie (de la latinescul re-ligio – a lega, a reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu), ci de formarea unei secte tip moon’iste în ziua de azi, în jurul unui personaj mediocru, dar foarte harismatic, care însă se considera pe sine „întrupare a Duhul Sfânt”, iar adepții îl percepeau ca pe un „Înaintemergător al Domnului”. Și cei care doreau să ia măsuri asupra acestui fenomen – imediat etichetați ca asupritori a moldovenismului.

Pr. Maxim sigur nu este adeptul inochentismului și nu are nici o legătură cu el, dar este exponentul stării de criză acute, care trezește admirația din partea oricui care este împotriva unui sistem politic aflat într-o criză majoră fără precedent în istoria acestui stat tânăr și biserica, ca structură, e percepută de mase drept aliată, mai ales într-o societate în care ea mai are un cuvânt greu de zis.

Face o activitate socială și misionară în penitenciare demnă de admirat – mai puțin în spiritul evanghelic „Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta” (Mt. 6-3). Este foarte deschis, sociabil, modern și toate acestea pe un fundal în care biserica e privită de societatea secularizată ca o structură incapabilă să se alinieze la standartele moderne, îmbătrânită și obsedată de proiectele ei grandomane.

Fenomenul Maxim Melinti, în egală măsură aș îndrăzni să zic Ioan Ciuntu (deja răsuflat), se naște într-o societate lipsită cu desăvârșire de cultură teologică, dar în același timp foarte religioasă. Asta se vede începând cu reportajele canalelor TV (indiferent de culoare) care abordează subiecte ce au legătură cu viața Bisericii. Când eram adolescent puteam găsi cărți cu tematică religioasă doar într-o singură bibliotecă deschisă pe lângă o biserică din Chișinău în sectorul Botanica, și asta într-o capitală cu două mitropolii  Și în același oraș sur sticlat „cu piatră albă” am aflat persoane cu atâta cultură teologică și de o rafinitate rar întâlnită. Cred că și școala pariziană duce lipsă de ei.

Nimeni nu vrea ca biserica să facă politică, nici formatorii de opinii, presa să nu preseze biserica în deciziile ei interne, cu atât mai mult că Maxim Melinti este oprit – nu caterisit și iertare să-mi fie, toți avem drept la opinie, dar nu avem dreptul moral să fim judecători în viața Bisericii, ci rugători.

D. Mircea Rusnac

Acum un an am organizat primul festival de muzică clasică basarabeană în mediul rural din R. Moldova cu participarea unui grup de muzicieni din Franța. Atunci am reușit să parcurgem 6 localități din centrul și nordul țării + un concert în curtea Bisericii Sf. Dumitru din Chișinău în care am vrut să atragem atenția asupra Centrului Social aflat în construcție și a copiilor cu dizabilități.

Experiența de 10 zile prin care am trecut atunci ne-a marcat pe toți. Realmente am nimerit în unul din filmele lui Cobileanschi. Ai impresia că-ți cunoști bine țara, dar descoperi o realitate pe care nu o bănuiai. Pe de o parte un spirit de sacrificiu incredibil de a fi solidar cu idea de a culturaliza mediul rural, ești primit ca un membru de familie, iar în paralel, în aceeași microlume – o indiferența greu de descris, până la faptul că într-un sat primarul nu a venit la concert pentru că a ales să culeagă mere și noi am parcurs 2500 km să vedem o sală semipustie, dar și aici am găsit oameni care s-au transfigurat la față când ne-au auzit. Am rămas surprins să mă confrunt cu realitatea că majoritatea nu știau de faptul că avem un patrimoniu de muzică clasică și nu cunoșteau nici un compozitor basarabean.

Puține lucruri a reținut filmul nostru, dar totuși el zice ceva. Venim cu making of’ul acum pentru a vă incita să vedeți filmul ce va apare în curând. Așadar, ne revede

12 iulie – Rădeni (Călărași)

13 iulie – Chișinău (Biserica Sf. Dumitru, bd. Traian 3/1)  14 iulie – Castel Mimi (Bulboaca, Anenii Noi) Atenție ! Intrarea pe teritoriul castelului este cu plată. Detalii la tel. 026501893  15 iulie – Mirești (Hîncești) 16 iulie – Brăviceni (Orhei) 17 iulie – Palanca, Muzeul Casa Părintească (Criuleni)

Vedeti atasat comunicatul de presa:

Comunicat de Presa, Lelita Franta joaca sarba moldoveneasca (editia a 2-a)

#ARC_musical_historique, #ARC_muzical_istoric, #Lelita_Franta_Joaca_Sarba_Moldoveneasca, #Demoiselle_France_Danse_la_Sarba_Moldave #facem, #moldova, #diaspora,

Parteneri ai proiectului: #Association_pour_l_intégration_des_migrants, #Associatia_Familii_Migrante Ediția 2018 a proiectului Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească este realizată în cadrul programului guvernamental de granturi #DiasporaEngagementHub, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (#BRD) și finanțat de către Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (#SDC)”.

Programme international

de sauvegarde du

patrimoine musical

de Moldavie

ARC musical-historique

IIe

édition

Le jeudi 15 et le dimanche 18 février, à Chişinau, République de Moldova

A 18h00 dans la « Sala cu orgă », la grande salle de concert de la capitale moldave

Un patrimoine musical en danger ressuscité par des interprètes français et européens

Une minuscule association fondée par une pianiste fervente et engagée entraîne des musiciens français et européens dans l’aventure de la sauvegarde du patrimoine musical de son pays.

Ecaterina Baranov, jeune pianiste moldave, œuvre à la préservation, à la redécouverte et à la diffusion de la musique classique de la République de Moldova. Un important patrimoine en grand danger après des décennies de bouleversements politiques a besoin d’être sauvegardé.

Le programme de ce double événement est rendu possible par des musiciens français et européens qui se rendent bénévolement dans la capitale moldave pour jouer des œuvres de compositeurs à redécouvrir.

PROGRAMME :

Le 15 février à 18h00

Concertos pour piano et orchestre

MAX FISMAN

ARCADI LUXEMBURG

DAVID FEDOV

Direction : Nicolas KRÜGER (France)

Solistes : Rita NAMORADO (Portugal),

Elise BACHOUR (France),

Ecaterina BARANOV (Moldova)

Et l’Orchestre national de chambre de Chişinau.

Un film documentaire sera diffusé en fond. Il retrace la tournée rurale du projet  «Mademoiselle France danse la Sârba Moldave» : en août 2017, un groupe de musiciens français a joué dans sept villages de Moldova les premiers concerts de musique classique de leur modeste histoire. Les instruments étaient anciens, des rescapés de Communiqué de presse Programme international de sauvegarde du patrimoine musical de Moldavie IIe édition 5 février 2018 l’époque soviétique, et le cadre champêtre, entre grands-mères et volailles. Tourné avec le soutien de l’Ambassade de France en Moldova.

Le 18 février à 18h00

Concerto pour violon et orchestre de Solomon LOBEL – au violon, Ammi FLAMMER (France)

Concerto pour violoncelle et orchestre d’Arcadi LUXEMBURG – au violoncelle Hélène DAUTRY (France)

Concerto pour piano et orchestre de Solomon LOBEL – au piano Ionel STREBA (France)

Direction : Nicolas Krüger (France)

Alexey Vasilenko (Russie)

Et l’Orchestre national de chambre de Chişinau.

L’initiatrice du projet : Ecaterina Baranov vit en France depuis 10 ans, elle est diplômée de l’École Normale Alfred Cortot. Plus d’informations : www.ecaterinabaranov.com

Le drame : Dans la tourmente de l’histoire et des frictions géopolitiques, des manuscrits et des partitions conservés initialement dans les bibliothèques et les archives nationales de Moldova sont perdus ou endommagés. De nombreuses œuvres n’existent plus que mentionnées dans les textes écrits par des chercheurs et des théoriciens. Rien n’est republié ; les archives audio sont fortement démagnétisées, devenant pratiquement inaudibles ; l’intérêt des interprètes pour cette période artistique est trop faible; il n’y a aucun accès virtuel à l’information.

Les initiatives orchestrées par Ecaterina Baranov constituent l’occasion exceptionnelle d’entendre une musique écrite par des auteurs de ce petit pays de l’Est de l’Europe et qui fait partie du patrimoine musical mondial. Le projet indépendant « ARC musical-historique » ne bénéficie d’aucun financement et survit grâce à l’enthousiasme des participants.

Ils ont participé et ils soutiennent: Céline Rooy (hautbois), Nicolas Bachour (violon), MarieDominique Pongy (clarinette), Agnès Ben Soussan (alto), Anastassia Marounina (violoncelle), Nana Chickashua (piano) et d’autres musiciens qui vivent en France : Eleni Kappa (flûte, Chypre), Rita Namorado (piano, Portugal), Tchié Gorny-Machida (piano, Japon), Irina Nesterova (piano, Russie), Asami Watanabe (piano, Japon), Ruxandra Cioranu (soprano, Roumanie), Philippa Neuteboom (piano, Pays-Bas), Nana Chickashua.

Achat des places : https://iticket.md/event/arc-muzical-istoric

et ici https://iticket.md/event/arc-muzical-istoric-ii-editie

Contact : Ecaterina Baranov – http://www.ecaterinabaranov.com –

https://www.facebook.com/brises.musicales

https://twitter.com/ArcMusical

Pour donner vie à cette belle action, nous avons besoin d’une somme de 2 500 Euros.

«ARC musical-historique » vous prie de soutenir ce projet, par vos dons: https://www.paypal.com/pools/c/80jS1VWV1k