Sursa foto: infotag.mdEleonora Lisnic
Rezervele valutare de miliarde de dolari ale Băncii
naţionale a Moldovei (BNM) sunt un tezaur care încinge fantezia unor
politicieni în ultimul deceniu. Chiar de dinainte de a se produce faimosul
„furtul miliardului” au răsunat opinii că banca centrală s-ar cuveni să pună la
dispoziţia guvernului o parte din rezerve, pentru rezolvarea problemelor
stringente.
Toţi guvernatorii care au condus BNM au respins
categoric o asemenea posibilitate, însă ideea că rezervele valutare ar trebui
„investite în economie şi proiecte sociale” a tot fost reluată de unii
politicieni. Oponenţii acestora le-o taie scurt: „de rezervele valutare ale
ţării nu se atinge nimeni”. Guvernatorii BNM subliniau că un asemenea lucru
este în contradicţie cu legislaţia, care-i interzice Băncii naționale să acorde
asistență financiară statului.
„Activele oficiale de rezervă nu pot fi utilizate în
economia naţională, pentru că contravaloarea acestui fond deja se află, în lei,
în economia naţională”, a declarat expertul economic, profesorul Roman Chircă,
căruia i-am solicitat opinia pentru revista „Bănci şi Finanţe”.
De ce, atunci, politicienii, inclusiv cei cu
pregătire economică, vorbeau şi vorbesc despre posibilitatea accesării
rezervelor valutare în scopurile necesare cheltuielilor guvernului?
„Probabil, din cauză că se emite în spaţiul public
informaţia că există rezerve valutare de 2 miliarde, 3 miliarde… Şi nu tot
timpul unii politicieni au suficient timp sau consilieri potriviţi care să le
explice natura formării acestui Fond valutar şi care este modalitatea de
utilizare a lui. Astfel, le apar tentaţii de a veni în spaţiul public cu
asemenea propuneri”, a presupus Roman Chircă.
Interlocutorul a descris mecanismul prin care BNM
pune în circulaţie leii emişi în locul valutei care completează Fondul de
rezervă: „BNM cumpără pe piaţa valutară internă excesul de valută, oferind lei
în cadrul acestor tranzacţii. Respectiv, putem spune că valoarea în lei a
rezervelor valutare se regăseşte în economia naţională. Avem situaţii când
excedentul de valută este achiziţionat de BNM – prima situaţia. În momentul în
care se constată un deficit de valută, BNM vinde valută din rezerva valutară –
este o a doua situaţie. Obiectivul principal al fondului de rezervă este
menţinerea parităţii valutare a monedei naţionale”.
„Fondul valutar de rezervă este rezultatul
achiziţionării de către BNM a excesului de valută, iar elementul cheie este că
în economia ţării se regăseşte, simetric, contravaloarea sa în lei”, a
subliniat expertul economic.
Prin urmare, guvernului nu-i poate fi deschisă nicio
„portiţă de acces” către rezervele valutare adunate de BNM. Pe de altă parte,
profitul de pe urma rezervelor valutare ar putea fi partajat de BNM cu statul,
a admis Roman Chircă.
„De regulă, rezervele se păstrează în valute
străine. Se achiziţionează din contul lor anumite hârtii de valoare, cu
garanţii sporite de pe piaţa internaţională, anumite titluri. Fie se
achiziţionează certificate de metale preţioase. Iar profitul de pe urma
gestionării Fondului de rezervă, eventual, poate fi partajat cu sectorul
public, cu Trezoreria de stat şi prin astfel de instrumente aceste resurse să
ajungă în finanţele publice la dispoziţia guvernului”, a spus expertul
economic.
Potrivit lui, „există o practică internaţională când
profiturile băncii naţionale sunt partajate cu guvernul, iar guvernul, la
rândul său, are obligaţia de a suplini cu lichidităţi banca naţională în
situaţii de criză. Aici are sens doar discuţia ca atare, de a identifica o
interacţiune între BNM şi guvern pe segmentul de profituri de pe urma
gestionării Fondului de rezervă”.
Eficienţa utilizării rezervelor valutare, de
asemenea ar putea fi un subiect de discuţie, în opinia expertului: pot fi
identificate anumite obiective investiţionale care ar aduce un profit mai
mare.
„Este o altă problemă modul în care este gestionat
acest Fond. Poate aici are sens o discuţie privind identificarea obiectelor de
plasament. Poate are rost achiziţionarea de metale preţioase fizice, dar nu de
certificate, care nu întotdeauna înseamnă posibilitatea de acces imediat la
metale preţioase…”, a spus Roman Chircă.
Întrebat „cât de transparent utilizează BNM
rezervele valutare”, Roman Chircă a răspuns că „BNM publică anumite informaţii
privind plasamentele, deşi poate lipsesc anumite detalii privind titlurile în
care se investeşte”.
„În prezent, se furnizează anumite informaţii generale,
care ar fi bine să fie completate cu detalii. Dar a existat mereu un interes
redus din partea societăţii civile, a opiniei publice privind detaliile acestor
plasamente. Cred că ar fi o idee bună să avem mai multe detalii privind
plasamentele exacte, durata acestor plasamente, veniturile obţinute, dar acest
lucru poate fi dezvoltat într-un format tehnic (care cred că este necesar)”, a
adăugat el.
Întrebat dacă plasamentele din contul rezervelor
valutare sunt realizate la discreţia BNM sau sunt convenite cu FMI, Roman
Chircă a răspuns că „FMI poate veni doar cu sugestii şi recomandări în
anticiparea anumitor crize, schimb de experienţă din alte zone, unde au existat
crize”.
El a admis că, chiar dacă FMI poate veni cu sugestii
referitoare la tipul plasamentelor, „acest lucru noi nu-l cunoaştem, pentru că
aceste discuţii, dacă au loc, sunt purtate într-un format direct şi de regulă
închis dintre FMI şi BNM”.
„Dar eu cred că în mare parte politica valutară este
stabilită de BNM şi de Consiliul de supraveghere al BNM şi că există un cadru
legal care prevede foarte strict care sunt competenţele BNM în aceste
situaţii”, a declarat expertul economic.
„Să nu uităm că Fondul de rezervă s-a format pe
parcursul unei perioade foarte îndelungate. Republica Moldova se află într-o
situaţie de exces constant de valută, datorită migranţilor, care formează acest
flux constant. De regulă, alte state se confruntă cu deficit de valută. În
cazul nostru, avem situaţia aceasta, când excedentul permanent a şi condus la
creşterea până la 4 miliarde dolari a Fondului de rezervă. În schimb, în
situaţii de criză, de deficit de valută, cum ar fi descreşterea intrărilor de
valută în urma transferurilor migranţilor, în urma scăderii bruşte a exportului
sau al altor dezechilibre ale balanţei de plăţi, rezultate din fluxurile de
capital, Fondul de rezervă este un instrument foarte eficient, care oferă
siguranţă pentru stabilitatea şi paritatea valutară”, a menţionat Roman Chircă.
La începutul anului 2022, răspunzând la o întrebare
a jurnaliştilor, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, sublinia că „rolul
principal al activelor oficiale de rezervă este cel de prevenire a
dezechilibrelor balanței de plăți a unei țări, pentru a menține încrederea în
moneda națională și în economia națională în general”.
Potrivit lui, „utilizarea rezervelor valutare pentru
finanțarea proiectelor sociale sau orice alte proiecte pe plan intern ar
implica pompare de lichidități în piață și ar amplifica inflația, respectiv ar
compromite eforturile BNM de atingere a obiectivul său fundamental și ar
declanșa o spirală de șocuri ce ar eroda rezervele valutare”.
Notă: La 31 ianuarie 2023, activele oficiale de rezervă au
constituit 4 602,70 mil. dolari SUA, în creștere cu 128,53 mil. dolari SUA în
comparație cu 30 decembrie 2022, când acestea au însumat 4 474,17 mil. dolari
SUA.
